21,807 matches
-
În portretul pe care îl face lui Ienăchiță Văcărescu acesta apare ca un voluptuos ("nu sta mult la îndoială ca să culeagă florile plăcerii"), în viața căruia apariția poeziei e legată direct de plăcerile trecătoare: "Negreșit că toate aceste mici floricele poetice au fost scrise în câte un răpede moment de inspirațiune și că într-însele nu trebuie să căutăm silințele unui poet cu cuget de autor. Pentru Ienăchiță Văcărescu muza era fecioara ce-i procura un minut de plăcere"101. Portretul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul poem din ciclu: Tu dar ce prin iubire, la a iubirei soare, Ai deșteptat în mine poetice simțiri, Primește-n altă lume aceste lăcrimioare Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri!. În schimb, Mărgăritărelele sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt multe prelucrări după
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ai deșteptat în mine poetice simțiri, Primește-n altă lume aceste lăcrimioare Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri!. În schimb, Mărgăritărelele sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt multe prelucrări după rețete folclorice, nu neapărat românești. Găsim mai multe "legende" (Dragoș, Visul lui Petru Rareș, Biserica risipită), o "doină", o "horă" (Hora Unirei), un "cântic de lume", dar și un "cântic arăpesc" (El R'baa), un "cântic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la tine Numai stele și lumine! Dar ce sunt acele stele? Sunt chiar lacrimile mele Ce din ochii-mi au zburat Și pe cer s-au aninat. Dincolo de conținutul platonician al acestei imaginații, trebuie subliniate consecințele în planul reprezentării formelor poetice. Pentru că ridicarea pasiunilor într-un "cer" ideal, epurarea lor de zgura contingentului, esențializarea - toate vorbesc despre regăsirea unei forme: nu doar o poezie născută din lacrimi, care tematizează suferința, ci o poezie care a extras din lacrimă forma poetică, o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formelor poetice. Pentru că ridicarea pasiunilor într-un "cer" ideal, epurarea lor de zgura contingentului, esențializarea - toate vorbesc despre regăsirea unei forme: nu doar o poezie născută din lacrimi, care tematizează suferința, ci o poezie care a extras din lacrimă forma poetică, o "poezie-lacrimă". Cea de-a doua linie de metaforizare e "externă", ține de elemente de reprezentare de ordin cultural. Alecsandri trimite la o tradiție folclorică în spatele căreia ghicim modelul cult al locurilor comune pe care l-am evocat deja. Ciclul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unde șirul de mărgărite identifică un dispozitiv compozițional liber, capabil să conțină texte cu caracter eterogen, ilustrând în esență o reflecție nesistematică. Iată justificarea din primul episod: Eu însă voi să-i dau un nume cu totul blând, ba chiar poetic, și acela este... dar l-ai văzut în fruntea acestei epistole: "Înșirate-margarite". Știu că la mulți nu le este nimic mai urât decât rânduiala, decât sistema. Le mai plac lucrurile confuze, amestecate cu altele, aruncate încoace și încolo, împestrițate. Și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o populație abstractă. Heliade Rădulescu se teme de cei care scriu așa cum politicienii se tem de cei care votează. După trei decenii, frica lui Titu Maiorescu și-a schimbat obiectul: denunțând inflația de scriitori, criticul are în vedere abundența sensibilităților poetice. Ceea ce îl deranjează în supralicitarea producției contemporane de literatură e proliferarea "geniilor", în sensul calificării facile de noi vocații. Când Heliade Rădulescu se plânge de mulțimea autorilor, se referă la înmulțirea celor care practică scrisul; când Maiorescu face același lucru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intermitență se încarcă ambiguu: este o oportunitate care subînțelege constrângerea, blocajul, potențialitatea nerealizată sau realizată parțial. Mumuleanu începu a simți trebuința de a produce și el ceva. Ocaziunea cea mai firească pentru poezie e vârsta juneței (amorul). Cele dintâi încercări poetice fură niște madrigale și elegii amoroase. După aceea, arestarea boierului Filipescu i dete cauză de ajuns a medita și a vedea valurile și necazurile vieței. Însoțind pe arestatul boier la moșia lui Bucovul, talentul său avu locul cel mai favorabil
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
impuse, descoperite la întâmplare, ca modalitate de adaptare la contextele create de jocul forțelor exterioare. În acest sens, "retragerea la moșie" rămâne un topos al acestor narațiuni de viață, notat cu atenție de biografi. El semnifică un regim de acțiune poetică, o tensiune între chemarea literară și activitatea publică, metabolizând chiar difuz o amenințare politică. Despre Gheorghe Tăutu, Lepturariul reține, ca o micro- constelație de teme, retragerea la moșie, insatisfacția față de puterea politică și creația supusă constrângerii: Repauzând tată-său părăsi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
singurătate și nu se îngrijeau de soarta manuscriselor. Consecința inevitabilă a multora asemenea nepăsări a fost perderea multor din autografe, care după moartea autorilor au servit a acoperi gavanoasele cu dulceți 78. Conotațiile pozitive ale acestui tip "diletant" de dedicație poetică (plăcere, schimbare liberă a profilului activității, refuz al specializării) sunt dublate de note negative: risipă vitală, exprimare de sine posibilă, dar niciodată împlinită. Regimul acestei creativități particulare constă în ceea ce poetul a făcut și s-a pierdut sau s-a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spațiul public deschis pentru înscrierea apelului național, convenția biografică se schimbă în mod radical. Corpul masiv al narațiunilor de viață se fondează pe un optimism profesional pentru care nicio profesie și nicio combinație între activități nu e incompatibilă cu aplecarea poetică. Nu mai există o tensiune între preferința intimă pentru valorile spirituale și ocupația socială, faptul că, de pildă, un scriitor trebuie să asume în plus față de îndeletnicirea sa artistică și o muncă de birou. Biografia unui minor, Radu Melidon, este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest vast câmp al muncii pe care îl mobilizează o națiune, literatura se înscrie în domeniul activităților în armonie cu orice altă îndeletnicire publică. Nu există rațiuni pentru a distinge poezia ca o profesie "mai inspirată" între celelalte ocupații. Vocația poetică e determinată de aceeași dorință implicată și într-o funcție ministerială. Fără îndoială că există noțiunea de carieră poetică: dar ea nu angajează nicio ruptură în raport cu alte cariere sau planuri ale existenței. Viața poetului concepută în aceste cadre implică o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu orice altă îndeletnicire publică. Nu există rațiuni pentru a distinge poezia ca o profesie "mai inspirată" între celelalte ocupații. Vocația poetică e determinată de aceeași dorință implicată și într-o funcție ministerială. Fără îndoială că există noțiunea de carieră poetică: dar ea nu angajează nicio ruptură în raport cu alte cariere sau planuri ale existenței. Viața poetului concepută în aceste cadre implică o omogenitate particulară a activităților și a trăirilor. Singura ei constrângere e desfășurarea în spațiul public, non-retragerea. Din acest punct
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rudenii, fu nevoit să-și prourmeze studierea fără niciun ajutor și să devie jucăria norocului și a ursitei: de aceea începu să învețe hirurgia în spitalul militar din București. Încă în etatea de doisprezece ani începură a se ivi scânteile poetice, carile providența le pusese în inima lui. Cu toate astea a prourmat în chip mecanic cursurile școalei hirurugice, deși nu avea niciun gust pentru ele; căci în mintea lui lucia geniul poetic: în inima lui răsuna limba unei muze. Precând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de doisprezece ani începură a se ivi scânteile poetice, carile providența le pusese în inima lui. Cu toate astea a prourmat în chip mecanic cursurile școalei hirurugice, deși nu avea niciun gust pentru ele; căci în mintea lui lucia geniul poetic: în inima lui răsuna limba unei muze. Precând asculta în școale anatomia doftorească și vedea oasele omenești: el cugeta la soarta și la sufletul ce-l purtase acele oase. Precând era scos împreună cu consoții săi învățăcei la câmp să învețe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de supraviețuire care se supune legilor pieții. De altfel, spre deosebire de funcțiile ministeriale și cele deputățești, profesia de chirurg e evocată foarte concret, scoasă din vagul "muncii". De cealaltă parte, în lumea interioară, dorința națională a fost înlocuită prin clișeul conduitei poetice (reverie, atitudine contemplativă, admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care acestea o stabileau cu realitatea, cu societatea și cu spațiul comun. Pe ce se sprijină această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
face ca textul să se repercuteze asupra subiectului. Mai exact, din particularitățile materiale ale operelor, poetul construiește o voce sau o modalitate a scriiturii. Personajele nu sunt caracterizate de biografeme, ci prin evocarea unei circumstanțe ce ține de specificitatea enunțării poetice. Ceea ce vedem sunt gesturi creatoare - cântarea, rostirea, imaginarea, scrisul, atingerea foii de hârtie. Să reamintesc aceste imagini devenite între timp clișee ale literaturii române: "glasul" lui Mumuleanu, "zidirea" din visuri a lui Heliade Rădulescu, "cântecul" lui Bolintineanu, "vocea ruginită" a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unghiile de la mâna stângă". Faptul că Eminescu găsea texte imperfecte în biblioteca lui Pumnul, faptul că manualul pe care acesta l-a conceput era plin cu minori și faptul că autorii antologați apăreau nesiguri pe limba și pe mijloacele lor poetice nu făceau decât să întărească perceptibilitatea manierei. Prale e prezent în Lepturariu cu un fragment de traducere biblică, introdus de Pumnul cu rezerve: "a compus toată psaltirea în versuri nu prea nimerite după măsura poetică, și după curățirea limbei"122
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limba și pe mijloacele lor poetice nu făceau decât să întărească perceptibilitatea manierei. Prale e prezent în Lepturariu cu un fragment de traducere biblică, introdus de Pumnul cu rezerve: "a compus toată psaltirea în versuri nu prea nimerite după măsura poetică, și după curățirea limbei"122. Însă această subliniere negativă și absența unei opere originale nu l-a împiedicat pe Eminescu să îi menționeze "firea cea întoarsă". Stâlcirea limbii într-o traducere era suficientă ca să constituie o figură singularizată a unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Bob ("Strălucind el aici între toți conșcolarii săi atât cu purtarea cuvincioasă, cât și cu înălțimea minții și, putem zice, cu geniul"127), la fabulistul Țichindeal ("era geniu preste veacul său"128), la Grandea ("căci în mintea lui lucia geniul poetic"129), și desigur - calficarea care a făcut scandal -, la Prale: "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"130. Pantazi Ghica, cel care a inclus în romanul Un boem român câteva pagini despre literatura națională, identifică geniul la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la fel de bine în seriile de genii multiple, înainte de a funcționa în caracterizarea singulară a unicului geniu național. De fapt, ce se schimbă prin impunerea figurii eminesciene în spațul public nu ține de constituția mitului, ci de relația pe care universul poetic o stabilește cu realitatea socială. În analiza procesului de constituire a imaginii lui Eminescu, Iulian Costache a scos în evidență un fapt interesant și în același timp fără precedent: că societatea a avut tendința să transfere în realitatea exterioară elemente
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor imateriale. Florile de tei care l-au însoțit la înmormântare, diversele ritualizări publice ale unor elemente de imaginar liric, obsesia plopilor etc., precum și receptarea unor poeme ca texte premonitorii, toate acestea țin de perpetuarea în viața reală a clișeelor poetice. "Sugestivă din punct de vedere al ceremonialului funerar este compoziția ritualului respectiv, care pare să fie o reduplicare a unor imagini din poeziile eminesciene", arată Iulian Costache. Iar puțin mai jos sintetizează acest fenomen într-o formulă pe care o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de fapt realitatea este aceea care imită poezia"140. Nouă în cazul lui Eminescu a fost nevoia societății de a intra în jocul reprezentărilor lirice și de a le transfera în propriul orizont de viață, de a face din ficțiunea poetică un suport al existenței reale, de a angaja diversele componente ale discursului poetic în constituirea lumii. Această acțiune specială a unei poezii care se înființează în realitate e o constantă care însoțește consacrarea mitului eminescian sub diverse forme și prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Eminescu a fost nevoia societății de a intra în jocul reprezentărilor lirice și de a le transfera în propriul orizont de viață, de a face din ficțiunea poetică un suport al existenței reale, de a angaja diversele componente ale discursului poetic în constituirea lumii. Această acțiune specială a unei poezii care se înființează în realitate e o constantă care însoțește consacrarea mitului eminescian sub diverse forme și prin diferite teme: influența muzicalității versului eminescian asupra publicului românesc, "boala" care amenință societatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
influența muzicalității versului eminescian asupra publicului românesc, "boala" care amenință societatea, fascinația pe care o exercită pesimismul asupra tinerilor, chiar și epigonismul, văzut ca subjugare a unei întregi generații de scriitori 141 - sunt teme ale impactului social al unei creații poetice. Nu e vorba aici de recunoașterea socială a valorii unei opere, ci de sublinierea acțiunii ei performative, prin care proprietățile formale și reprezentările poeziei influențează viața reală. În esență, mitul eminescian a implicat o reprezentare analoagă bovarismului, făcând perceptibilă, la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]