21,186 matches
-
care s-a interesat de problema naționalităților, exodul nemților, relațiile cu Ungaria și, bineînțeles, sistematizarea localităților. El era preocupat de "buldozerarea" României, îndeosebi în Transilvania, cu trimitere directă la distrugerea satelor cu minoritate ungară. Aria chestiunilor era vastă, dar am abordat-o cu dispoziția pozitivă de a oferi detalii cât mai concludente, nu atât pentru a idealiza situația, cât mai ales pentru a repune dezbaterea pe terenul ferm al faptelor. Nu era ușor, dar am considerat că singura bază ideală erau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
multe întrebări asupra situației din România, apreciind că presa are un rol negativ în prezentarea realităților din țară. Aceasta a jucat un rol și în decizia Parlamentului European privind România. Rezoluția respectivă nu are decât caracter de recomandare. Recent, fusese abordat de un ziarist, Royo, de la Dernières nouvelles d'Alsace, care dorea să facă o vizită în România și să scrie despre realitățile țării. Era interesat mai ales să meargă în Transilvania, unde se vorbesc trei limbi, situație întâlnită parțial și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
primit de președintele Pakistanului. O noua întâlnire la nivel înalt româno-pakistaneză s-a desfășurat în capitala pakistaneză în luna mai 1984, la pregătirea și desfășurarea căreia a luat parte și fostul ambasador român în Pakistan. Cu ambele prilejuri au fost abordate probleme de natură politică internațională, precum și posibilitățile pentru dezvoltarea cooperării economice și a schimburilor comerciale, la nivelul cifrei de 200 milioane de dolari; în acel an au fost date în exploatare încă două obiective, construite în colaborare cu România: rafinaria
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
referit la o colaborare secretă cu România. Ambasadorul român a negat și a făcut referire la domeniul petrochimiei (rafinăria din Karachi, blocul de ulei etc.). Cu prilejul dineului oferit de Z.A. Bhutto, în aceeași zi, ambasadorul român l-a abordat pe premierul pakistanez, reamintindu-i de înțelegerea, cu partea pakistaneză, ca problema colaborării în domeniul nuclear să fie menținută secretă. Z.A. Bhutto și-a dat cuvântul de onoare că, în cursul discuției cu ambasadorul sovietic, nu s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vecine și înfăptuirea unui rol pozitiv în toate problemele care rezultă din situația politică și militară din zona în care este situat Pakistanul Asia de Sud și Sud-Vest. În toate măsurile pe care le va întreprinde, va fi necesar ca Pakistanul să abordeze problemele ce îl vor confruntă și prin prisma jocurilor acelor state care caută să profite de pe urma conflictelor. În actuala conjunctură, Pakistanul se află în sfera de influență a SUA, este și va fi supus unor presiuni militare și diplomatice, directe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu au îmbrăcat însă haina juridică necesară. Dacă am încerca o evaluare, chiar și numai în linii generale, a ceea ce s-a întreprins în realizarea acestui obiectiv, am putea desprinde următoarele concluzii: a) toate guvernele și parlamentele de după 1989 au abordat această problemă în elementele ei nesemnificative, limitându-se, în principal, la declararea unor orașe ca municipii, a unor comune ca orașe, la înființarea de noi comune, ori la schimbarea denumirii unor localități. Chiar și aceste acțiuni au fost în majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Câmpul de aplicare al Convenției, ci cu art.12, debutând de manieră afirmativă: "Legea aplicabilă vânzării în virtutea art. 7, 8 sau 9 guvernează mai cu seamă..." 38 Surprinzător, Actele și documentele sesiunii extraordinare și de asemenea Raportul von MEHREN nu abordează aceste aspecte decât în treacăt și lapidar: "...adevărata rațiune pentru excluderea prin art. 5a a unor atari "consecințe" din domeniul art. 12h este faptul că problemele capacității și cele ale efectelor incapacității sunt adesea legate (între ele) în dreptul intern". Ar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în care aceste teme pot fi gândite dintr-o perspectiv] etic]. (Perspectiva etic] nu poate ajuta la rezolvarea problemei dac] p]rțile sunt de acord asupra valorilor implicate și au p]reri diferite doar asupra faptelor.) Titlurile articolelor indic] subiectul abordat de acestea suficient de clar pentru a nu mai fi nevoie de explicații suplimentare. S]r]cia - o problem] global] NIGEL DOWER Etică mediului înconjur]tor ROBERT ELLIOT Eutanasia HELGA KUHSE Avortul MARY ANNE WARREN Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
surs] diferit], nep]mântean]. Într-adev]r, povestirile științifico-fantastice despre înrudirea cu o planet] îndep]rtat] sunt adesea invocate cu aparent] seriozitate pentru a susține aceast] teorie. v. Avantajele etologiei Ast]zi putem totuși s] evit]m aceste dou] alternative nereușite, abordând, simplu, o viziune mai realist] și mai puțin mitic] asupra animalelor neumane. În zilele noastre, comportamentul lor a fost, în sfârșit, studiat sistematic, iar natură complex] și bogat] a vieții sociale a multor p]s]ri și animale este bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de discurs pentru a-i da o form] organizat]? Darwin a schițat aceast] sugestie într-un pasaj remarcabil care preia idei centrale de la Aristotel, Hume și Kant (Darwin, 1859, vol. I, partea I, Capitolul 3; aceast] discuție a fost puțin abordat] pan] acum, deoarece versiuni ale zgomotosului mit pseudodarwinist au fost acceptate pe larg că singura abordare evoluționist] a eticii). Acestea fiind spuse, relația dintre motivele sociale firești și moral] ar fi cam aceeași cu cea dintre curiozitatea fireasc] și științ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la un ansamblu de sisteme sociale, culturale, religioase și filosofice incredibil de diferite, care au suferit modific]ri pe parcursul timpului. Studiul de fâț] trebuie s] fie selectiv, așa încât se va limita la tradițiile brahmano-hinduse și jainiste, pentru că în final s] abordeze pe scurt etică lui Gandhi. (Etică budist], care ar trebui inclus] într-un astfel de capitol, va fi tratat] în capitolul 5.) Folosirea terminologiei sanscrite este inevitabil], având în vedere absența termenilor echivalenți în englez] (și invers), dar va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
si anume modalitatea de a sesiza corect orientarea din limbajul unui text și de a folosi cartea cu scopul de a ne formă propriile virtuți, prin însușirea conduitei (orient]rii) propuse de c]tre înv]tații din vechime. Confucius a abordat și problema interpret]rii intelectuale a textelor orientative. În viziunea sa, aceasta ține de latura educațional] a taoismului. A argumentat c] succesul comunic]rii unui tao (orientare) literar const] în corectarea denumirilor (Analecte I, 3:3). Primul pas este analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exemplu, Regula de Aur: „Tot ce voiți s] v] fac] vou] oamenii, faceți-le și voi la fel.” (Maț. 7,12), care se reg]sește într-o form] asem]n]toare în alte sisteme etice și care poate fi abordat] la diverse nivele, cu condiția de a fi consecvent cu sine și cu aproapele. Unele dintre cuvintele lui Iisus se constituie în raționamente umane „firești”, ca de pild] oferirea unei r]spl]ți pentru faptele bune și amenințarea cu pedeapsa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei, dar acest lucru este temporar, întrucat lumea trebuie salvat] și nu abandonat] (17,20). Se insist] pe dovedirea iubirii prin cuvânt, voinț] și fapt], aceasta fiind chiar o condiție inerent] cunoașterii (7,17). Paralelă cu marxismul clasic a fost abordat] de teologia recent] a eliber]rii: doar cei care susțin în mod activ cauza s]racilor vor înțelege credință creștin]. Iisus a opus standardele societ]ții, celor ale Împ]r]ției lui Dumnezeu, fapt ilustrat prin atitudinea fâț] de s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discursul funerar care îi este atribuit de c]tre Tucidide - continuă s] atribuie o valoare primar] statutului și realiz]rilor individuale. Dezvoltarea eticii grecești poate fi v]zut] că o reflecție a etosului expansiv și individualist asupra cerințelor de a aborda un comportament de colaborare, sugerat de instituțiile politice ale cet]ții-stat. Ceea ce încearc] s] ilustreze este c], în final, nu există nici un conflict între cele dou]. Credință lor în rațiune își avea r]d]cinile în cultura greac] din secolele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie s] limit]m tipurile motivelor la care se face apel în crearea contractului și tipurile de condiții în care aceasta apare. Dar ce tip de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi aborda aceast] chestiune din punct de vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac], ea a început s] capete
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun]. Soția mea știe acest lucru. Cu toate acestea, timpul se scurge și deja suntem în întârziere. Soția mea se arăt], gata pentru confruntare, întrebându-m] dac] este îmbr]cât] corespunz]tor ocaziei. Îmi este clar, imediat, c] nu a abordat o ținut] adecvat]. Ce aș putea s] îi spun? Am trei opțiuni. Prima este s] mint și s] sper c] ea nu își va da seama de adev]r atunci când vom intra în casa gazdelor noastre. A doua este s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era faptul c] am realizat tr]s]turile care aveau un rol important în acest caz. Apoi, a rezultat recunoașterea datoriilor prima facie care sunt aplicabile în general. În al treilea rând, era vorba despre modul meu de a-mi aborda datoria exact]. Cineva ar putea presupune c] la fel de facil] trecerea de la primul element la cel de-al doilea, cum este trecerea de la al doilea element la cel de-al treilea. Dar nu aceasta este p]rerea lui Ross. El susține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe de alt] parte, un fel de decizie, propunere sau un enunț retoric. Dar chestiunea unei analize aprofundate a drepturilor nu afecteaz] utilitatea acestora, si asta înseamn] c] justificarea folosirii unui vocabular al drepturilor este o chestiune separat], care trebuie abordat] diferit. Cu toate acestea, analiza drepturilor nu are implicatii asupra chestiunii urm]toare. În primul rând, analiza drepturilor ne dezv]luie o abundent] și o complexitate de sensuri care nu pot fi exprimate pe deplin de c]tre oricare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scrisori c]tre reprezentanții lor politici, dac] au mai mult] grij] la ce cump]r] și consum], exemplele putând continuă. Majoritatea va recunoaște c] astfel de aspecte contribuie, dimpotriv], la creșterea calit]ții vieții. Nici unul dintre cei afectați de aspectele abordate de acest eseu nu poate s] r]spund] la întrebarea „ce înseamn] pentru tine o viat] confortabil]?” în acest fel: „S] dețin și s] consum cât mai multe bunuri posibil”. L]comia nu are nimic de-a face cu calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urmat în luarea acestor decizii. Nu se poate afirma c] interesele umane ar trebui s] primeze întotdeauna sau c] p]strarea echilibrului ecosistemelor este mai important] decât orice interes uman. Totuși, exist] cazuri în care politică ce necesit] a fi abordat] este evident]. Referințe: Attfield, R.: The Ethics of Environemental Concern (Oxford: Blackwell, 1983). Baxter, W. F.: People or penguins: the Case for Optimă Pollution (New York: Columbia University Press, 1974). Callicott, J.B.: ‘Elements of an environmental ethic: moral considerability and the
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care este supus] comparației cu alte forme mai puțin severe de pedeaps]. Aceast] condiție ar fi satisf]cut] dac] pedeapsă capital] este o form] superioar] de pedeaps] fâț] de detenția în închisoare pentru o perioad] îndelungat]. Astfel, utilitariștii vor aborda problema din perspectiva rezultatelor efectelor pedepsei capitale. Rezultatele statistice sunt bazate pe comparații ale ratelor criminalit]ții în ț]rile în care este aplicat] pedeapsă capital] și în ț]rile asem]n]toare din punct de vedere social, dar în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ușor s]-ți murd]rești mâinile în politic] și c] adesea este corect s] faci așa” (Walzer, 1973, p. 174). Probabil c] ceea ce susține Walzer despre „viața privat]” nu este adev]rât, desi Walzer și alți autori contemporani care au abordat aceast] tem] nu ofer] prea multe argumente astfel încât s] poat] fi f]cut] diferența dintre public și privat. Viața public] este într-adev]r atât de difuz] și pluralist] (pornind de la politicieni la preoți, de la bancheri la asistente medicale, de la academicieni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea s] r]neasc] nevinovați. Viziunea alternativ], la fel de compatibil] cu consecințialismul, este c] actele obișnuite de r]zboi care r]nesc nevinovați sunt la fel de criticabile că și terorismul. Etică și armele nucleare Problemă etic] ridicat] de armele nucleare poate fi abordat] astfel: pe de o parte, probleme privind folosirea armelor nucleare în r]zboi și probleme privind posesia de arme nucleare în scopul descuraj]rii inamicilor. Întreb]rilor din prima categorie li se r]spunde de obicei prin referire la cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofer] un model despre ceea ce înseamn] s] ai un motiv în termenii unei dihotomii dorinț]/credinț]. Dac] realistul moral dorește s] combine obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale f]r] s] apeleze la fapte morale „ciudate”, trebuie s] abordeze aceast] imagine standard. Totuși, problema este c] prezentarea imaginii standard că o explicație pentru motivația uman] pare corect]. Pan] la urm], este normal ca st]rile psihologice care motiveaz] acțiunile s] fie dispoziții de vreun fel, dispoziții de a produce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]