20,995 matches
-
este o comună cu cca. 4700 loc. din departamentul francez Pas-de-Calais. Localitatea se află în bazinul carbonifer din nordul Franței, la jumătatea distanței dintre Lens și Arras. se află la poalele unui lanț muntos, localități vecine fiind Farbus, Thélus și Givenchy-en-Gohelle. În regiune au avut loc între anii 1915 și 1917 lupte crâncene în timpul Primului război
Vimy () [Corola-website/Science/320882_a_322211]
-
Assam au fost descrise ca Valea Brahmaputra o ecoregiune a pădurilor. În comparație cu celelalte fluvii mari din India, Brahmaputra este mai puțin poluată, dar are propriile sale probleme: unități de rafinare a petrolului contribuie cel mai mult la poluarea industrială a bazinului fluviului împreună cu alte industrii mici și mijlocii. Problema principală cu care se confruntă bazinul hidrografic este problema inundațiilor constante. Inundațiile apar mai des în ultimii ani din cauza defrișărilor și a altor activități umane. În Bangladesh, Brahmaputra se împarte în două
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
mari din India, Brahmaputra este mai puțin poluată, dar are propriile sale probleme: unități de rafinare a petrolului contribuie cel mai mult la poluarea industrială a bazinului fluviului împreună cu alte industrii mici și mijlocii. Problema principală cu care se confruntă bazinul hidrografic este problema inundațiilor constante. Inundațiile apar mai des în ultimii ani din cauza defrișărilor și a altor activități umane. În Bangladesh, Brahmaputra se împarte în două ramuri: ramura mult mai mare continuă spre sud, ca Jamuna (Jomuna) și se varsă
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
m/sec la Yangcun în Tibet pentru un fond de suprafață de 153.191 km, de 18.100 m/sec la Pandu pentru un fond de suprafață de 405.000 km și 21.261 m/sec la Bahadurabad la un bazin cu suprafața de 636.130 km. Debitul minim cunoscut a fost măsurat în timpul sezonului uscat în 1960, când a fost de 3.280 m/s. În timpul sezonului musonic (iunie-octombrie), inundațiile sunt un fenomen comun. Defrișările din bazinul fluviului Brahmaputra au
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
Bahadurabad la un bazin cu suprafața de 636.130 km. Debitul minim cunoscut a fost măsurat în timpul sezonului uscat în 1960, când a fost de 3.280 m/s. În timpul sezonului musonic (iunie-octombrie), inundațiile sunt un fenomen comun. Defrișările din bazinul fluviului Brahmaputra au dus la creșterea nivelului de înnămolire, la creșterea numărului de viituri, și la eroziunea solului în habitatul din aval, cum ar fi Parcul Național Kaziranga. Ocazional, inundații masive cauzează pierderi pentru culturi și pierderi uriașe de vieți
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
a fost negat de către guvernul chinez pentru mai mulți ani. La „Workshop Kathmandu” de la „Strategic Foresight Group”, în august 2009, privind securitatea apei în regiunea Himalaya, care a fost o ocazie rară de a avea împreună hidrologi din țările din bazinul fluviului, oamenii de știință chinezi au susținut că nu a fost fezabil pentru China de a efectua o astfel de diversiune. Cu toate acestea, la 22 aprilie 2010, China a confirmat că se va construi într-adevăr Barajul Zangmu pe
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
adevăr Barajul Zangmu pe Brahmaputra, dar a asigurat India că proiectul nu ar avea vreun efect semnificativ asupra debitului din aval în India. Într-o întâlnire a oamenilor de știință de la Dhaka la 2010, 25 de experți din țările din bazinul fluviului au emis o declarație cu privire la securitatea apei. Chiar dacă Convenția ONU privind trans-limita de apă din 1997 nu împiedică niciuna dintre țările bazinului de a construi un baraj, cutumiar oferă ajutor pentru țările riverane mai mici. De asemenea, există potențial
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
Într-o întâlnire a oamenilor de știință de la Dhaka la 2010, 25 de experți din țările din bazinul fluviului au emis o declarație cu privire la securitatea apei. Chiar dacă Convenția ONU privind trans-limita de apă din 1997 nu împiedică niciuna dintre țările bazinului de a construi un baraj, cutumiar oferă ajutor pentru țările riverane mai mici. De asemenea, există potențial pentru China, India și Bangladesh pentru a dezvolta proiecte hidro și transfrontaliere de navigare pe apă.
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
Chile”. Când a negociat posibilitatea unirii cu SUA spre sfârșitul lui 1836, guvernul texan a instruit pe reprezentantul său la Washington, Wharton, că dacă granița ar fi o problemă, Texasul este dispus să accepte o graniță pe cumpăna apelor dintre bazinele râurilor Nueces și Rio Grande, renunțând la New Mexico. La 3 martie 1837, președintele SUA Andrew Jackson l-a numit pe Alcée La Branche în funcția de însărcinat cu afaceri în Republica Texas, recunoscând oficial independența acestui stat. Franța a
Republica Texas () [Corola-website/Science/320918_a_322247]
-
și să continue urcarea spre suprafață în apnee, expirând continuu aerul din plămâni. Respirației în tandem necesită o bună coordonare a ambilor scafandri și multă concentrare din partea acestora. Pentru a fi bine însușit și corect aplicat, procedeul trebuie exersat în bazin, cu alți scafandri și cu diferite tipuri de detentoare.
Respirație în tandem () [Corola-website/Science/315286_a_316615]
-
prezintă și avantajul vânturilor locale care îndepărtează de oraș noxele produse de fabrici. În această perioadă au fost aduse însă și unele îmbunătățiri orașului. Parcul "Tineretului" a fost construit în partea de est, cu o sală de sport și un bazin olimpic. În 1981, s-a deschis un cinematograf cu 650 de locuri, și un spital mare a fost construit între 1971-1973. În 1976, orașul a sărbătorit 1600 de ani de atestare documentară. Pentru a marca evenimentul, a fost construit un
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
de baraj natural din România și este situat în Munții Stânișoarei în arealul comunei Gârcina, lângă Piatra Neamț. Reprezintă o arie naturală de protecție specială ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acavtic). Rezervația este situată în bazinul hidrografic superior al Cuiejdiului - afluent pe stânga al Bistriței - respectiv, pe cursul mijlociu al pârâului Cuiejdel (afluent de stânga al Cuiejdiului). Zona de alimentare a lacului este delimitată la nord de Vârful Tarnițelor (1081 m) și Măgura Gârcina (873 m
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
maximă de 16,45 m, cea medie fiind de 10,1 m, altitudinea de 669 m Barajul are o înălțime cuprinsă între 25 m spre malul drept și 30 m spre malul stâng și o lungime de circa 80 m. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafață de 8,75 km2 - majoritatea din subbazinului pârâului Cuiejdel și restul din subbazinele pâraielor Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
vest. Primele informații referitoare la existența și folosirea apelor minerale din zona localității datează încă din timpul romanilor. Se presupune că la Calea Crucii Baraolt, exista un turn de observație care păzea drumul care lega localitatea Hoghiz (Ponte Vetere) cu Bazinul Ciucului Inferior. Acest drum - care la Baraolt era pietruit - trecea prin Biborțeni. În hotarul comunei, de sub Pădurea Mare, au fost depistate și scoase la lumina zilei ceramică din epoca fierului și romană. Printre obiecte s-au identificat fibule romane și
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
clară asupra caracteristicilor acestor ape minerale. Apa minerală care se îmbuteliază în prezent la Biborțeni este caracterizată ca fiind de tip bicarbonatat calcic, sodic, magnezian, carbogazos și provine de la forajele F7, F8 si F9. Unitatea structurală cunoscută prin termenul de Bazinul Baraolt reprezintă prelungirea nord-vestică a depresiunii Bârsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
care formează bancuri, apoi marnocalcare și masive calcaroase (numite olistolite), cuprinzând un interval geocronologic începând cu cretacicul inferior - barremian, aptian, albian - , peste care apar pe alocuri și conglomerate cenomaniene de tip Bucegi. Socotind perimetrul Biborțeni ca o parte din marele bazin intramontan Baraolt, se poate constata că cele două mari unități geologice prezentate anterior sunt acoperite, pe alocuri - mai cu seamă în zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
cât și prin lucrările miniere de explorare și chiar exploatare. Ele conțin o cantitate destul de mare de montmorilonit, care este extrem de higroscopic (venind în contact cu apa, cauzează umflarea vetrei lucrărilor miniere) și vin în contact cu fundamentul cretacic al bazinului. Acest fundament, acolo unde este frământat și faliat, debitează, în majoritatea cazurilor, ape dulci și ape minerale cu o mineralizare totală foarte ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul Baraolt, în mod
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
fundamentul cretacic al bazinului. Acest fundament, acolo unde este frământat și faliat, debitează, în majoritatea cazurilor, ape dulci și ape minerale cu o mineralizare totală foarte ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri glaciare, morene frontale și laterale, vai glaciare, relief carstic bine definit: chei, peșteri - Peșteră Ialomiței cu o lungime de 450m, câmpuri de lapiezuri în zona nord-vestică a bazinului, relief tip „babe”, Sfinxul, Babele.
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două culmi pornesc din vârful Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte ramuri secundare. Masivul este alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologica a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențiala, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Bucegi, poziția, tipul și numărul morenelor fiind varabile. Conformația masivului în formă de potcoava determina în mod evident dispunerea și direcția de curgere a râurilor. Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Râul Ialomița, care are un bazin simetric. Ea este alimentată din zapezi și ploi, izvorând la mare înălțime de sub Vârful Omu. Curgând în lungul axului sinclinalului, ea este alimentată și din subteran, pentru că apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiței conform inclinării stratelor. Numeroși
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]