20,856 matches
-
a copilului adoptat și tendințele agresive ale celorlalți copii din familia adoptivă (Rende, Slomkowski, Fulker și Plomin, 1992). Analiza comportamentului criminal la copiii adoptați ai căror părinți biologici erau criminali semnalează o concordanță relativ puternică între cei doi în cazul crimelor non violente și lipsa oricărei corelații în cazul crimelor violente. Studiul experimental asupra agresivității comise de către copii împotriva păpușii gonflabile n-a scos la iveală nici un efect ce ar putea fi atribuit eredității. În urma unei meta-analize a 24 de studii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din familia adoptivă (Rende, Slomkowski, Fulker și Plomin, 1992). Analiza comportamentului criminal la copiii adoptați ai căror părinți biologici erau criminali semnalează o concordanță relativ puternică între cei doi în cazul crimelor non violente și lipsa oricărei corelații în cazul crimelor violente. Studiul experimental asupra agresivității comise de către copii împotriva păpușii gonflabile n-a scos la iveală nici un efect ce ar putea fi atribuit eredității. În urma unei meta-analize a 24 de studii realizate cu gemeni mono și bizigoți (studii cărora li
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
metoda de măsurare a geneticii comporamentului. Nici unul dintre studii nu a reușit totuși să ofere rezultate concludente și concluzii convingătoare. Se poate doar spune că în cazul agresivității factorii genetici și de mediu sunt greu de disociat. * Polemica în jurul cromozomului crimei Printre tentativele de identificare a fundamentului genetic al agresivității se numără și sindromul XYY la indivizii de sex masculin al căror cariotip este definit de un cromozom Y suplimentar. Ființa umană are 46 de cromozomi dintre care doi (X și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
între nivelul testosteronului și comportamentul agresiv doar în cazul unor populații și condiții specifice. Dabbs, Frady, Carr și Besch (1987 citat de Dabbs și Morris, 1990) au constatat un nivel mai ridicat de testosteron liber la deținuții declarați vinovați de crime violente decât la cei care au comis crime non violente. Studiul lui Dabbs și Morris (1990) pe 4 000 de veterani ai războiului din Vietnam stabilește o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și rata actelor antisociale doar la cei proveniți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cazul unor populații și condiții specifice. Dabbs, Frady, Carr și Besch (1987 citat de Dabbs și Morris, 1990) au constatat un nivel mai ridicat de testosteron liber la deținuții declarați vinovați de crime violente decât la cei care au comis crime non violente. Studiul lui Dabbs și Morris (1990) pe 4 000 de veterani ai războiului din Vietnam stabilește o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și rata actelor antisociale doar la cei proveniți dintr-un mediu socio-economic foarte precar. Aceeași corelație
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
anxietate, înregistrează o fluctuație foarte redusă a reacțiilor fiziologice provocate de anxietate la unii, indicând o mai mare variație la alții. Analiza istoriilor individuale a scos în evidență faptul că subiecții care au reacționat puternic erau vinovați de omucideri și crime violente împotriva necunoscuților. * Agresivitatea influențează activarea Relația dintre agresivitate și activare poate fi analizată în dublu sens. Așa cum activarea fiziologică influențează manifestarea agresivității, agresivitatea poate și ea influența nivelul de activare. Hokanson și colegii săi au efectuat cercetări pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentului. Există un număr important de surse din care ne putem inspira. * Studiul arhivelor Pot fi studiate documentele arhivate ale diverselor servicii publice cu privire la evenimentele agresive. Arhivele poliției sau cele ale Ministerului Justiției ce conțin statistici, dosare despre accidente rutiere, crime, divorțuri pot fi folosite ca surse de informare despre diferitele comportamente sociale. Cercetările cu privire la efectele căldurii, revoltelor și crimelor violente au fost de cele mai multe ori realizate cu ajutorul analizării acestui tip de informație. În toate cazurile este vorba despre o tehnică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ale diverselor servicii publice cu privire la evenimentele agresive. Arhivele poliției sau cele ale Ministerului Justiției ce conțin statistici, dosare despre accidente rutiere, crime, divorțuri pot fi folosite ca surse de informare despre diferitele comportamente sociale. Cercetările cu privire la efectele căldurii, revoltelor și crimelor violente au fost de cele mai multe ori realizate cu ajutorul analizării acestui tip de informație. În toate cazurile este vorba despre o tehnică care pare să nu prezinte defecte cauzate de ipotezele cercetării. Totuși identificarea informațiilor de arhivă pertinente întrebărilor cercetătorului este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un exemplu de agresiune fizică indirectă, iar celelalte acte sunt exemple de agresiune fizică directă. Evaluarea agresivității în laborator are caracteristici comune, dar superficiale, cu evaluarea agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
efectuată de Bettencourt și Miller (1996) și cea întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are un efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are un efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator arată că subiecții aflați sub influența alcoolului sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator arată că subiecții aflați sub influența alcoolului sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat băuturi alcoolice (Lipsey et al., 1997
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poartă vânzătorii de arme, dar și cei care-i susțin la nivelul instituțiilor guvernamentale. Consecințele războiului Archer și Gartner (1984) au realizat un studiu comparativ la nivel internațional, studiu care oferă cele mai multe informații despre agresivitate. Autorii au regrupat date cu privire la crimele și violențele comise în 110 țări și 44 de orașe importante în perioada 1900 1970. Scopul principal al studiului a fost acela de a vedea dacă implicarea într-un război crește nivelul de violență al unei țări după terminarea războiului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Gartner propuneau o explicație pentru acest fenomen, invocând mai multe cauze: învățarea prin observație, satisfacția personală, pierderea valorilor, pierderea atașamentului față de familie, lipsa respectului pentru lege, viață și bunuri, dezorganizarea socială, creșterea mobilității, perturbarea vieții comunitare, posibilitatea de a comite crime ocazionale (case nesupravegheate, bombardate), apariția unor noi tipuri de crime specifice războiului (penurie). Având ca reper aceste speculații, dar și propriile date din studiul comparativ, Archer și colegii săi (1984) propun șapte explicații teoretice posibile pentru efectul războiului: (1) artefacte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cauze: învățarea prin observație, satisfacția personală, pierderea valorilor, pierderea atașamentului față de familie, lipsa respectului pentru lege, viață și bunuri, dezorganizarea socială, creșterea mobilității, perturbarea vieții comunitare, posibilitatea de a comite crime ocazionale (case nesupravegheate, bombardate), apariția unor noi tipuri de crime specifice războiului (penurie). Având ca reper aceste speculații, dar și propriile date din studiul comparativ, Archer și colegii săi (1984) propun șapte explicații teoretice posibile pentru efectul războiului: (1) artefacte demografice, (2) solidaritatea socială, (3) dezorganizarea socială, (4) factorii economici
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
complet în timp. Gerbner (1969) a încercat să explice reacțiile de frică față de violența mediatizată pe termen lung. Cercetătorul crede că violența mediatizată deformează sau formează percepția individului cu privire la realitatea socială. Astfel violența mediatizată induce o asociere între violență și crimele din realitate sau crimele de la televizor. În opinia indivizilor, lumea ar fi mult mai violentă și mai nesigură decât este în realitate. Totuși această abordare se dovedește a fi destul de vulnerabilă la critici din lipsă de probe empirice și din cauza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1969) a încercat să explice reacțiile de frică față de violența mediatizată pe termen lung. Cercetătorul crede că violența mediatizată deformează sau formează percepția individului cu privire la realitatea socială. Astfel violența mediatizată induce o asociere între violență și crimele din realitate sau crimele de la televizor. În opinia indivizilor, lumea ar fi mult mai violentă și mai nesigură decât este în realitate. Totuși această abordare se dovedește a fi destul de vulnerabilă la critici din lipsă de probe empirice și din cauza raționamentelor mult prea simpliste
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
strategie dominantă; intimidarea moneda de schimb; drogul cel mai bun contra-atac și, în definitiv, războiul pe toate fețele cea mai bună soluție. Bibliografie American Psychological Association, Violence and youth: Psychology response, Washington, 1993. ANDERSON C.A. și ANDERSON K.B., Violent crime rate studies in philosophical context: A destructive testing approach to heat and southern culture of violence effects. Journal of Personality and Social Psychology, 70, 1998, pp. 740-756. ANDERSON C.A. și BUSHMAN B.J., Effects of violence video games on aggressive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
review of the scientific literature. Psychological Science, 12, 2001, pp. 353-359. ANDREOU E., Bully/victim problems and their association with psychological constructs in 8to 12-year-old Greek schoolchildren. Aggressive Behavior, 26, 2000, pp. 49-56. ARCHER D. și GARTNER R., Violence and crime in cross-national perspective, New Haven, CT: Yale University Press. ARCHER J. și PARKER S. (1996). Social representations of aggression in children. Aggressive Behavior, 20, 1984, pp. 101-114. ARCHER J., BIRRING S.S., SURINDER S. și WU F.C.W., The association between
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
US: W. W. Norton and Co, Inc., 1992 SALMIVALLI C., LAPPALAINEN M., și LAGERSPETZ K.M.J., Stability and change of behavior in connection with bullying in schools: a two-year follow-up. Aggressive Behavior, 24, 1998, pp. 205-218. SCHACHTER S., Emotion, obesity, and crime. New York, Londra, Academic Press, 1971. SEARS R.R. și SEARS, P.S., Minor studies of aggression: V. Strength of frustration-reaction as a function of strength of drive. Journal of Psychology, 9, 1940, pp. 297-300. SIEGEL A. și SCHUBERT, K., Neurotransrmitters regulating feline
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de evitare 117, 119, 199 pro-social 117 Coerciție 17, 218 Confruntare personală 162 Context interpersonal 56-57, 177 jocuri 163 social 19, 28, 47, 83, 113, 122, 135, 188 Conștiința de sine 9 Copil abandonat 76 perturbator 78 Creativitate agresivă 83 Crimă violentă 39, 78, 101, 106, 155 Credință 30, 71, 95, 97, 117, 135, 198, 221 normativă 83, 143, 146 Cultură 94 (sub) cultură 95-96, 128 D Delicvență 74, 84, 216-219 tardivă 217 precoce 217 Densitate spațială 45 socială 45 Deplasare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bibliothèque du maharadjah, Paris, 1996, La Lumière qui s’ éteint, Paris, 1996, Isabel et leș eaux du diable, Paris, 1999, L’Ile d’Euthanasius, Paris, 2001, Un Nouvelle philosophie de la lune, Paris, 2001; Bujor Nedelcovici, Le Second Messager, Paris, 1985, Crime de sable, Paris, 1989, Le Matin d’un miracle, Paris, 1992, Le Dompteur de loups, Paris, 1994; Doru Novacovici, En Roumanie derrière leș barreaux, Paris, 1985; Maria Mailat, S’îl est défendu de pleurer, Paris, 1988; Mircea Dinescu, Poèmes. Mirage
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
narativ, atunci care sunt structuraliste? Oricum, între Foucault, Barthes și Derrida nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar și de procese ale civilizării europene (nebunie, sexualitate, crimă și penitență, puterea-cunoaștere). Prezența conceptului amintit și notorietatea sa, după polemica cu Sartre (1905-1980) din anii '60, i-au făcut pe unii intelectuali să-l "integreze" în Banda celor Patru (Lacan, Barthes, Derrida, Foucault). O altă etichetă... Gândirea foucauldiană rămâne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să gândescă concret și uman, dincolo de interpretări, dincolo de false metode de interpretare, dincolo de fidelitate față de norme, dincolo de atitudinea oarbă în tratarea cu șabloane a sufletelor bolnave; șablone desprinse din practicile psihiatrice din trecut. Pentru profesorul-militant, toate aceste aspecte cotidiene (nebunia, crima, sexualitatea) nu sunt simple daturi obiective, ci procese, structuri pe terenul cărora Occidentul și-a stilizat formele de control, de represiune și de închidere față de sufletele bolnave. Prin Istoria nebuniei..., s-a încercat regăsirea unui mișcări "prin care a devenit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]