21,807 matches
-
fanteziei sale, de a proiecta pentru ceilalți ficțiuni seducătoare, capabile să devină cadre ireale de existență. Or, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem ca să înțelegem aici "noutatea" e legată de locul pe care îl ocupa creația de lumi poetice în vechea economie a literaturii, de dinainte de Eminescu. În paginile referitoare la literatura română din romanul lui Pantazi Ghica pe care l-am evocat deja, Un boem român, unicul autor definit prin puterea de a imagina un univers poetic autonom
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lumi poetice în vechea economie a literaturii, de dinainte de Eminescu. În paginile referitoare la literatura română din romanul lui Pantazi Ghica pe care l-am evocat deja, Un boem român, unicul autor definit prin puterea de a imagina un univers poetic autonom fusese Bolintineanu: Dimitrie Bolintineanu, poet în toată puterea cuvântului [...] realitatea, pozitivul, lumea așa precum este nu intră cu nimic în inspirațiunele lui; - lumea lui e o lume ideală, măreață, dar pe care o putem numi imposibilă, lume iluzorie, bogată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Reading Mircea Eliade in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld Topological Adaptations: From Text to Film / From Film to Text. A Theoretical Approach, Ileana Chiru-Jitaru Un veac de caragialism, Loredana Ilie Universul lui Edgar Allan Poe, Mihai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
244. 39 Antoine Compagnon, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007, p. 46. Înainte de Compagnon, și Gérard Genette a revenit asupra textelor lui Jakobson cu o perspectivă critică asupra "funcției poetice" și asupra literarității constitutive în Ficțiune și dicțiune (1991, traducere de Ion Pop, Univers, București, 1994, pp. 100-113). 40 Cf. Edward W. Said, "Traveling theory" (1982), în The World, the Text and the Critic, Harvard University Press, Cambridge, 1983, pp.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Garnier, Paris, 2016), apărută după încheierea cărții mele. La origine teză de doctorat, această cercetare beneficiază de experiența lui Ann Jefferson (cu care Jean-Alexandre Perras a colaborat în mai multe lucrări colective) și analizează utilizările genialității dintr-o perspectivă de poetică istorică, insistând asupra practicilor creatoare și productive făcute posibile prin asimilarea unui asemenea complex ideologic. 81 Michel Foucault, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010, p. 60. 82 Jean-Marie Schaeffer, Adieu à l'esthétique, Paris, PUF, 2000
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
l'identité" și "Le faux: variations sur le temps"). 14 Se pot evoca aici numeroase contexte dintr-un text al lui Alecsandri: "Poeziile poporale sunt, precum videm, comori neprețuite... geniul poporului român, fie din orice provinție, este pretutindene bogat de poetice comori... a descoperi la lumină comorile de dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta ta va avea dreptul de a se făli de geniul neamului său!... Poezia românilor este o comoară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Conspect, II, p. 5. 76 Pop, Conspect, I, p. 137. 77 Vasile Alecsandri, "Constantin Negruzzi" (1872), în Opere, IV, p. 371. Alte biografii din epocă reprezintă acest parcurs ca o activare intermitentă a vocației, ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic: " Aici făcu cunoștință cu vestitul poet rusesc Pușkin și învăță de la dânsul limba rusească. În petrecerile sale cu acest bărbat se deșteptă și se dezvoltă într-însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o activare intermitentă a vocației, ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic: " Aici făcu cunoștință cu vestitul poet rusesc Pușkin și învăță de la dânsul limba rusească. În petrecerile sale cu acest bărbat se deșteptă și se dezvoltă într-însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, V, Dacia, Cluj-Napoca, 1988, pp. 151-153) raportul Epigonilor cu Lepturariul rumânesc. Dintre lecturile recente trimit la analiza lui Iulian Costache (Eminescu. Negocierea unei imagini, Cartea Românească, București, 2008, pp. 252-267) despre constituirea unei genealogii poetice și despre efectul de memorie literară în Epigonii și la subtila interpretare deconstructivistă a Ioanei Bot (Eminescu explicat fratelui meu, Art, București, 2012, pp. 123-146), care subliniază prezența unei "anxietăți a influenței" în raportul cu poeții vechi, prin răstălmăcirea poeticii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poetice și despre efectul de memorie literară în Epigonii și la subtila interpretare deconstructivistă a Ioanei Bot (Eminescu explicat fratelui meu, Art, București, 2012, pp. 123-146), care subliniază prezența unei "anxietăți a influenței" în raportul cu poeții vechi, prin răstălmăcirea poeticii lor (pp. 137-138). 118 Gérard Dessons, L'art et la manière. Art, littérature, langage, Honoré Champion, Paris, 2004, p. 145. 119 Ibidem, p. 116. 120 Ibidem, pp. 129-143. 121 Ibidem, pp. 130-131. Asupra raportului dintre manieră și "sălbăticie", Dessons revine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă". Recrutul După ce Octav Băncilă își face datoria către patrie, ca ostaș, perioadă de când datează duioasa și poetica compoziție „Recrutul", artistul începe să eternizeze variii aspecte din viața țărănească: „Înainte de 1907", „Pribeagul", „Prevestirea" în care se poate observa marea taină pe care un moșneag din sat o strecoară la urechea unui alt moșneag, slab de auz, prevestindu- i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aveau să reclame că doamna Alecsandri, trecând peste drepturile ei de uzufructar, a tăiat o parte din pădurea de pe lunca Șiretului. Cine s-ar fi gândit oare că fermecătoarea pădure a Mirceștilor, cea care a dat atâtea meditații și operă poetică lui Alecsandri, va alimenta, vreodată, proza dosarelor de tribunal?, se întreba ziarul „Opinia" din Iași la 25 și 26 mai 1910 în știrile publicate. Cum un necaz nu vine niciodată singur, iată ce mărturisea acad. Dr. I.C. Istrati într-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Fried Chicken și le calcă în picioare. Stoarce ketchup-ul pe fața unor obsedați hiperconsumiști, vulnerabilizați de propria lor neputință de a ieși din vertijul saturației. Mihaela Michailov Rodrigo García scrie textele spectacolelor pe care le concepe, violent brute și poetice, și-și alege actorii în funcție de afinități ideologice. A lucrat în publicitate câte 16 ore pe zi și și-a finanțat la început producțiile. A făcut praf structura convențională a textului teatral și a dramatizat inteligent sloganuri publicitare și brand-uri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Arghezi s-a impus cu aceeași forță criticii și publicului mai larg, încă din perioada interbelică. El s-a înscris într-o durată lungă a creației și aproape fiecare volum publicat constituie un nou și diferit episod din aventura imaginarului poetic. Cuvinte potrivite și Flori de mucigai, Cărticică de seară și Hore sunt tot atâtea lumi artistice, bine potrivite în lumina proprie de către un poet fecund și complex. Al doilea motiv pentru care vorbim despre Arghezi ca despre un fenomen se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
care a trăit neînarmat în sălbăticie treisprezece primăveri, declarându-se protectorul urșilor grizzly. Filmul lui Herzog despre Timothy Treadwell realizează portretul intim al unui om complicat, folosind în mare parte chiar filmările acestuia, însă în formă brută, cu lungi pasaje poetice de liniște - cele pe care Treadwell ar fi urmat să le taie la montaj -, când camera rămânea pur și simplu deschisă, surprinzând doar tufe legănate și șuierul vântului. „Omul grizzly“ trăia în ținuturile sălbatice din Alaska, fiind puțin cunoscut, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
prezentă dar și foarte flexibilă. Prezentă pentru că este bine cunoscută contemporanilor lui Homer care apreciază ordinea bine stabilită de ritual, și cărora le place să o regăsească în aspectele sale atât lingvistice (prin dicția formulară), cât și în aspectele sociale, poetice și religioase. Astfel Steve Reece remarcă pe bună dreptate că această familiaritate a audienței lui Homer permite aprecierea nuanțelor și conotațiilor de dicție a formulelor, recunoașterea secvențelor semnificative și a modelelor în combinații variate. Fapt capital în discernerea aluziilor, ironiei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Baucis își vor continua viața ca preoți ai templului, până când, fiind prea vârstnici, vor fi transformați într-un stejar și un tei. Crengile acestor copaci sunt împodobite de coroane de către locuitorii regiunii în cinstea lor. Avem astfel o frumoasă ilustrare poetică a reprezentării arhaice a sfințeniei oaspetelui, a caracterului său sacru și a protecției divine de care gazda beneficiază. Sub aparenta ei simplitate povestea aceasta comportă elemente complexe. Ea relatează o serie de metamorfoze: călătorul devine zeu, vinul din vas nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de către o femeie bătrână care îi dă pâine și apă. Isus aruncă restul de apă pe fereastră ceea ce duce la o inundație și la formarea lacului. Sărăcia gazdei nu are numai un sens moral ci constituie și un puternic resort poetic. În drumul său spre Marathon, Tezeu a primit ospitalitatea unei bătrâne torcătoare, foarte sărace, numită Hecale care îi făgădui că va sacrifica un berbec lui Zeus dacă el se întorcea teafăr și nevătămat din lupta lui cu taurul. Dar femeia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca loc de epifanie, ca simbol al legăturii între pământ și cer, continuă să celebreze templul ospitalității. Hawthorne, în transcrierea sa minunată a mitului bătrânilor Filemon și Baucis în a sa A Wonder Book, sub titlul "The miraculous pitcher", evocă poetic umbra ospitalieră a stejarului și a teiului: "Oh, ce umbră ospitalieră aruncă ei în jur! De fiecare dată când trece un călător și se oprește în apropiere aude murmurul blând al frunzelor deasupra capului său și se minunează de cât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sa. Ospitalitatea sa păstrează demnitatea umană în fața barbariei războiului, violenței sale obligatorii. El face din coliba sa un loc de pace. Ospitalitatea devine un conflict tragic pentru acest cuplu realist, apărând cu toate acestea o imagine ideală a omenirii. Ficțiunea poetică ovidiană, impregnată de melancolie bucolică se degradează în realismul poeziei adevărului omenesc. Dorința de Itaca Itaca ultima oprire, visată de-a lungul timpului este locul în care timpul devine ospitalier. Fiindcă dacă Itaca este ținta, capătul călătoriei, locul care alimentează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi revelată de către un oaspete anonim (calificat drept "bizar") care este doar în trecere, fără voia lui, în ocurență, așa cum este cazul cu Oaspetele lui Albert Camus. Comparația povestirii lui Camus cu cea a lui Maupassant este, dincolo de diferența de poetici și de miză, revelatoare pentru mecanismele acestei deteritorializări a gazdei fără voie, actor al unei ospitalități constrânse și supotarte, care nu este nici vrută, nici dorită. Umbra și harta Maupassant (sau mai precis și exact naratorul din Horla) descrie cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bine la biroul american, un birou care i-ar fi plăcut tatălui, dar pe care nu și l-a putut permite. Acest birou mecanic 567 este exemplar, nu numai pentru lucrul creator al scriitorului ca punere în abis a creației poetice dar mai ales ca funcție atribuită mașinalului. Mai întâi, mașina este imaginea puterii (să posezi un astfel de birou este un semn de putere, nu doar cea a tatălui, dar și a președintelui Statelor Unite). Apoi, această mașină nu este folosită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de rușine, ca și cum cuvintele ar fi carne crudă, carne tăiată din trupul meu (atât de mult m-a costat). În sfârșit, rostesc fraza, dar îmi rămâne o mare teroare pentru că văd că totul în mine este gata pentru o muncă poetică, că această muncă ar fi pentru mine o soluție divină, o intrare reală în viață, în timp ce la birou trebuie, în numele unei lamentabile hârțogării, să-i smulg o bucată din carnea sa trupului capabil de o astfel de fericire" (3 octombrie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
umbră și alta de lumină, însuflețită de slaba lumină lăptoasă și blândă într-o "lampă ajustată într-un cornet de vechi porțelan striat". Acest cititor și-a creat condițiile pentru a o putea recepta pe Evangeline de Longfellow, o poveste poetică care o prefigurează pe a sa. În aerul călduț al camerei, umbra textului (termenul aparține lui Blanchot) îl învăluie cu o suavă mângâiere. O astfel de primire își va găsi recompensa dincolo de orice așteptare, de vreme ce nu numai că procesele de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Virgil Nemoianu, O teorie a secundarului: literatură, progres și reacțiune, în românește de Livia Szász Câmpeanu, Editura Univers, București, 1997, pp. 11-71. </ref> Există, negreșit, un temperament moldovenesc, contemplativ, tradiționalist și, deci, statariu, visător și inactual, care, în domeniul creațiunii poetice, sa ridicat la cea mai înaltă expresie artistică, pe când, în domeniul vieții politice și economice, prin rezervă și imobilitate, sa pus întro vădită inferioritate. Acestui temperament i se datorește rolul pasiv și mai mult critic al Moldovei în procesul prefacerilor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]