20,576 matches
-
(Michel Adanson ex Elias Magnus Fries, 1821) este un gen de ciuperci comestibile din diviziunea "Basidiomycota" și familia "Cantharellaceae" cărui specii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele galben este probabil cea mai cunoscută ciupercă a acestui gen. "" crește pe toate continentele (în afară de Antarctică). Multe specii conțin antioxidanți de tip β-caroten ca aici descrisul Cantharellus cibarius sau Cantharellus minor, altele keto-carotenoida canthaxanthină ca de exemplu Cantharellus
Cantharellus () [Corola-website/Science/334326_a_335655]
-
de conifere, deseori pe mușchi și printre afine, dar de asemenea sub Castani comestibili sau prin tufișuri de zmeură și mure, la timp potrivit, din mai până în noiembrie. "Cantharellus" este un simbiont mykorrhiza (Limba greacă veche "mýkēs" ‚ciuperca‘ și "rhiza" ‚rădăcina‘;, ce înseamnă, că sporele buretelui se leagă cu rădăcinile fine ale unui copac, dându-i apă și minerale, căpătând hrană în formă de asimilate, produse la fotosinteză cu ajutorul de bacterii. De aceea acest tip de ciuperci nu poate fi cultivat
Cantharellus () [Corola-website/Science/334326_a_335655]
-
de asemenea sub Castani comestibili sau prin tufișuri de zmeură și mure, la timp potrivit, din mai până în noiembrie. "Cantharellus" este un simbiont mykorrhiza (Limba greacă veche "mýkēs" ‚ciuperca‘ și "rhiza" ‚rădăcina‘;, ce înseamnă, că sporele buretelui se leagă cu rădăcinile fine ale unui copac, dându-i apă și minerale, căpătând hrană în formă de asimilate, produse la fotosinteză cu ajutorul de bacterii. De aceea acest tip de ciuperci nu poate fi cultivat până astăzi. Genul "Cantharellus" este mare și are o
Cantharellus () [Corola-website/Science/334326_a_335655]
-
indivizi. Potrivit rapoartelor, atunci când acestea devin prea mari, se împart în grupuri mai mici. Masculii stabilesc o ierarhie prin luptă; cei mai puternici masculi domină și conduc grupul. Magoții sunt omnivori. Ei se hrănesc cu fructe, frunze, ierburi, muguri și rădăcini, dar, de asemenea, și cu insecte, păianjeni sau scorpioni. În lunile reci de iarnă o parte importantă a hranei sunt scoarța și acele de copac. În primul rând, femelele se împerechează cu masculi de rang superior. Nu există nici un anumit
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
în timpul dominației arabe din sudul Spaniei 711-1492; primele documente scrise datează din 1704. Conform unui docment în timpul dominației britanice, Winston Churchill a adus în Gibraltar din Maroc unele animale. Studiile genetice au adus la concluzia, că actualii magoți au două rădăcini, una algeriană și una marocană. Astăzi trăiesc în Gibraltar aproximativ 240 de animale. În Africa de Nord există încă aproximativ 10.000 de animale, dar din cauza distrugerii biosferei numărul lor scade. IUCN le consideră ca fiind „pe cale de dispariție”.
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
din București. Romanul urmărește destinul principalelor personaje din "Fecioarele despletite" (1925), fiind cel de-al doilea volum din "Ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii. Următoarele romane ale ciclului sunt " Drumul ascuns" (1932), "Rădăcini" (1938) și "Străina" (roman scris între 1942 și 1955, considerat pierdut, recuperat și publicat de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române în anul 2013, la 58 de ani după moartea scriitoarei). Întreaga acțiune a romanului se învârte în jurul
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
prezenta în detaliu o serie de întâmplări legate de familia Hallipa. Lipsa unui plan prealabil determină existența unor neconcordanțe în plan cronologic; astfel personajul Doru Hallipa, despre care se afirmă în " Drumul ascuns" că ar fi murit, apare viu în "Rădăcini", roman cu o acțiune ulterioară. "Concert din muzică de Bach" este cel de-al doilea roman al ciclului Hallipilor, prezentând întâmplările prin care trec descendenții Lenorei și ai lui Doru Hallipa, precum și personajele apropiate lor. Romanul a fost scris în
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Halsey, este o artistă americană. Halsey s-a născut în New Jersey, dar se identifică cu New York. Ea are doi frați mai mici. Este birasială, cu un tată afro-american și o mamă de culoare albă.Este bisexuală. Ea a avut rădăcini muzicale în timp ce creștea, cântând la vioară, violă, și violoncel până când a început să cânte la chitara acustica la vârsta de 14 ani. Halsey planificase să meargă la colegiu ca să obțină un majorat în arte. După ce a realizat că nu putea
Halsey (cântăreață) () [Corola-website/Science/334492_a_335821]
-
destinul principalelor personaje din "Fecioarele despletite" (1925) și "Concert din muzică de Bach" (1927), fiind cel de-al treilea volum din "Ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii. Următoarele romane ale ciclului sunt "Rădăcini" (1938) și "Străina" (roman scris între 1942 și 1955, considerat pierdut, recuperat și publicat de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române în anul 2013, la 58 de ani după moartea scriitoarei). Acest roman prezintă etapele riguros calculate prin
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
de a prezenta în detaliu o serie de întâmplări legate de familia Hallipa. Lipsa unui plan prealabil determină existența unor neconcordanțe în plan cronologic; astfel personajul Doru Hallipa, despre care se afirmă în "" că ar fi murit, apare viu în "Rădăcini", roman cu o acțiune ulterioară. Cel de-al doilea roman al ciclului, "Concert din muzică de Bach" (1927), prezintă întâmplările prin care trec descendenții Lenorei și ai lui Doru Hallipa, precum și personajele apropiate lor. Romanul evidențiază prestanța mondenă a Elenei
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
landă vor suferi datorită lipsei umezelii... Mai mult, pare să fie sigur că trenurile ce vor trece prin aceste tuburi vor zdruncina pământul până la suprafață, iar zdruncinăturile și vibrațiile constante vor avea probabil un efect serios asupra copacilor, slăbindu-le rădăcinile." De fapt, tunelele urmau să fie excavate la o adâncime de mai mult de 200 de picioare (61 m) sub pământ, cel mai adânc tunel din toate cele existente în Londra. In prezentarea sa către comisia parlamentară, avocatul CCE&HR
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
care se află și Kool Savas, un rapper de origine turco-gemanică. În 2013, a lansat colaborarea „Eye Opener”, produsă de Kris Menace. Tatăl său este din Africa de Sud și este jumătate indian-jumătate german. Mama sa este tot din Africa de Sud, dar are rădăcini irlandeze. este un adept al teoriilor conspirației în ceea ce privește atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Muzica sa a conținut o ideologie utopică, pan-ateistă, cu privire la opiniile sale politice. Deși ia drept model creștinismul, islamul și rastafarianismul, se concentrează și preia ad-literam
Xavier Naidoo () [Corola-website/Science/335117_a_336446]
-
morților sau trâmbița piticilor, este o ciupercă comestibilă din ordinul "Cantharellales", de genul "Craterellus" în familia "Cantharellaceae", al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=corn al abundenței)". Această specie, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este foarte răspândită în România, Basarabia și Bucovina de Nord și crește în grupuri, dezvoltându-se în primul rând în păduri de foioase (mai ales sub fagi, dar de asemenea sub stejari și tei), uneori în păduri mixte cu
Trâmbița morților () [Corola-website/Science/335164_a_336493]
-
este împreună cu gemenele ei albe "Amanita verna" și "Amanita virosa" precum "Cortinarius orellanus" si "Cortinarius rubellus" una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor buretele viperei. El coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie mai ales în păduri foioase (stejar, fag, mesteacăn), mai rar în cele de conifere, sub castani, prin tufișuri, preferat sub aluni, chiar și
Buretele viperei () [Corola-website/Science/335130_a_336459]
-
buretele a avut în total șase sinonime. Ultima redenumire este din 2014, făcută de micologul italian Alfredo Vizzini sub numele de Imleria badia. În popor buretele duce numele hrib murg. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând micorize pe rădăcinile de arbori specifici sub molizi, larice, fagi precum stejari și, în zone mai calde, de asemenea sub Castani comestibili. Buretele poate fi confundat în cel mai rău caz cu "Tylopilus felleus" sin. "Boletus felleus" care este neotrăvitor dar amar. Acesta
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
Linnaeii, Agaricus deliciosus L. lactifluus, numit în popor râșcov de brad, pita pădurii sau pita lui dumnezeu, este o specie de ciuperci "basidiomycete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia " Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum sub arbuști de ienupăr, din (iulie) august până octombrie. Râșcovul este cunoscut de mult. Astfel o frescă în fostul
Râșcov de brad () [Corola-website/Science/335174_a_336503]
-
Agaricus caesareus, Agaricus aurantius, numit în popor burete domnesc sau crăiță este o specie de ciuperci comestibile devenită astăzi cam rară, din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Amanitaceae" și de genul "Amanita" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri vechi de foioase sub stejari și castani mai rar în cele de conifere pe lângă pini, dezvoltându-se numai în locuri calde, în special pe soluri nisipoase
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
cărui nume generic este derivat din cuvântul italian "(= dur-fibros)", preluat pentru acest tip de bureți. El este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în ordiunul "Boletales" și familia "Boletaceae" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România și Basarabia soiurile se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști, mai ale sub mesteacăn și plop, din iunie până octombrie. Tip de specie este " aurantiacum". Acest gen cu soiuri de mărime mediocră are
Leccinum () [Corola-website/Science/335218_a_336547]
-
tatăl său, Sinbad merge pe mare pentru a-și reface averea. Nava acostează pe uscat, într-un loc ce pare a fi o insulă, dar această insulă se dovedește a fi o balenă uriașă adormită pe care copacii au prins rădăcini încă de pe când lumea era la începuturi. Trezită de un foc aprins de marinari, balena se scufundă în adâncuri, nava pleacă fără Sinbad, și Sinbad este salvat cu șansă de un jgheab de lemn care este trimis prin harul lui
Sinbad marinarul () [Corola-website/Science/335155_a_336484]
-
Sparassis crispa, sin. Clavaria crispa, Helvella ramosa, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis laminosa) creasta cocoșului sau crețușcă, este un fitoparazit, o ciupercă comestibilă parazitară care atacă rădăcinile pomilor, din încrengătura "Basidiomycota" și familia "Sparassidaceae". Ea se poate găsi În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de conifere (și montane) sub brazi, molizi și pini, din august până în octombrie (noiembrie). Specia crește pe toate
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
brune. Piciorul: Partea vizibilă, de culoare brună, este scurtă, boantă, globuloasă și de consistență fibroasă. Dar piciorul se înfige adânc în pământ, ramificând-se puternic și terminând în încrucișări cărnoase, turtite și îndoite, dense precum zburlite și sinuate. Ele penetrează rădăcinile de arbor, exploatând sucul acelora. Carnea: Ea este elastică, cea a piciorului fibroasă, asemănătoare cauciucului și necomestibilă. Buretele are un miros amintind de zbârciogi și gust de alună. Bătrân miroase rășinos. Sporii sunt hialini, netezi și albi. Există o variabilitate
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
Leccinum versipelle (1944), sin. Boletus versipellis (1835), Leccinum testaceo-scabrum, "nom. nud.", denumit în popor pitărcuță sau roniță (Transilvania), este o specie de ciuperci "basidiomycete" de "genul Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri, dar deasemenea prin parcuri și pajiști sub mesteceni din iunie până octombrie. Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
Pilát & Dermerk 1969), sin. Boletus scaber (1783), Krombholzia scabră (1881), denumit în popor burete călugăresc sau pitarca aspră, este o specie de ciuperci "basidiomycete" de "genul Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă întotdeauna sub mesteceni, în păduri, prin câmpii, mlaștini, solitar sau în grupuri mici, din iunie până octombrie. Inițial botanistul și micologul francez Jean Baptiste François Pierre Bulliard (1752-1793) a descris
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
sin. Boletus aurantiacus (1791), denumit în popor hribă de plop, pâlnioara de plop sau pitarca portocalie, este o specie de ciuperci din încrengătura "Basidiomycota" de genul "Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de foioase în special sub plopi tremurători, dar și sub plopi precum salcii, din iunie până octombrie. Primul savant care a descris această specie sub denumirea "Boletus rufus
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
primăvara-iarna, care necesită o stratificare la ger pe timp de iarnă. Se mai înmulțește prin drajoni și butași din lăstari de un an. Butășirea se face prin iulie sau august, în răsadnițe reci, deoarece drajonează; drajonii care au format deja rădăcini pot fi despărțiți prin diviziunea tufelor și repicați toamna sau primăvara devreme pentru formare. Mahonia are importanță ornamentală, medicinală, meliferă și alimentară. Are o importanță ornamentală deosebită. În România se cultivă frecvent ca arbust ornamental, izolat sau în grupuri, în
Mahonie () [Corola-website/Science/335247_a_336576]