205,475 matches
-
prin Bicaz spre Pasul Prisăcani și la 20 noiembrie a intrat în Tulgheș, după care și-a continuat drumul prin Borsec, Toplița și Ditrău. La 25 noiembrie trupele Diviziei a 7-a Infanterie au ocupat Târgu-Mureș (primul regiment sosit în oraș fiind Regimentul 15), iar la 28 noiembrie Reghin. Ajunse le linia de demarcație reprezentată în sector de Râul Mureș, trupele române inițial s-au oprit. Ulterior delimitării unei noi linii de demarcație - mai înaintate, trupele Diviziei a 7-a au
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
Aflate în zona Zalăului pe linia de demarcație, în noapte de 22 spre 23 februarie (8 spre 9 martie după altă sursă) 1919 trupele românești au fost atacate prin surprindere de trupele maghiare și a fost nevoite să se retragă, orașul fiind recucerit după 2 zile de ocupație, în urma unui contraatac susținut de Regimentul 15 Infanterie împreună cu rezervele Brigăzii 13 Infanterie și cu susținere de artilerie. În urma raportului comandantului trupelor din Transilvania - generalul Traian Moșoiu, din 4 martie 1919, privitor la
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
au ajuns înapoi în garnizoana de pace (Piatra Neamț). 2 dintre drapelele de luptă ale regimentului străjuiesc astăzi Mormântul Eroului Necunoscut de la parterul Monumentului comemorativ de pe Măgura Ocnei. În Zalău a fost îngropat sergentul-erou Ilie Popa, căzut în lupta din gara orașului. Mormântul acestuia a fost transformat în 1920 în ziua de Sânta Maria (15 august) în „Monumentul Unității Naționale”, prin strădania avocatului Aurel Hețco . La sfârșitul Primului Război Mondial, drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, în grad de Cavaler.
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
Mondial a cucerit două titluri la individual și trei pe echipe, iar a fost campioană europeană în 1993. A câștigat clasamentul general al Cupei Mondiale de Scrimă în 1990. S-a apucat de scrimă la vârsta de nouă ani în orașul natal, Tauberbischofsheim, unul dintre centrele importante ale scrimei din Germania, unde a fost descoperită de Emil Beck. La scurtă vreme și-a dovedit talentul. În anul 1985, la vârsta de 17 ani, a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial
Anja Fichtel () [Corola-website/Science/336089_a_337418]
-
În scurta sa existență (31 octombrie - 27 noiembrie 1918), recunoscut fiind de Ministerul de Război al noului guvern revoluționar vienez, Senatului și trupelor acestuia li s-au pus la dispoziție locații și resurse financiare, cu condiția de a asigura paza orașului, ordinea și liniștea publică, într-un context în care acest organism a dispus de singura forță militară regulată din zonă. Din 7 noiembrie în subordinea sa a intrat și Legiunea Română din Praga, prin intrmediul căreia a îndeplinit și în
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
de la Wiener Neustadt. Acest Senat a activat într-o perioadă de profunde mutații militare și politice ce a culminat cu destrămarea Dublei Monarhii. În apelul emis de Senatul Militar Român Central, militarii au fost sfătuiți să constituie senate similare în orașele în care erau cantonați, fiecare dintre aceste organisme fiind datoare să trimită un delegat organului central. Fiecare dintre etnicii români înrolați în Armata Austro-Ungară a fost considerat un soldat al comitetului național român, aceștia fiind îndemnați să refuze executarea poruncilor
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
față de împărat, preoții militari oficiind zilnic un serviciu religios ce semnifica sfârșitul loialismului față de dinastie. Dat fiind că în capitala Austriei în luna noiembrie izbucnise revoluția, la câteva zile după negocierile purtate de delegația Senatului cu Ministrul de Război, în oraș singura forță armată disciplinată și ordonată care a mai existat a fost reprezentată de cele câteva regimente românești, constituite ca urmare a acțiunii Senatului Militar Român Central. Într-un context în care atât suburbiile cât și centrul orașului începuseră să
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
Război, în oraș singura forță armată disciplinată și ordonată care a mai existat a fost reprezentată de cele câteva regimente românești, constituite ca urmare a acțiunii Senatului Militar Român Central. Într-un context în care atât suburbiile cât și centrul orașului începuseră să fie prădate de răzvrătiți, respectând înțelegerea, Senatul Militar Român Central prin trupele sale românești a asigurat paza orașului, salvându-l de avansul ideilor promovate de revoluția rusă. Printre altele, la cererea expresă a Ministerului de Război militarii români
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
românești, constituite ca urmare a acțiunii Senatului Militar Român Central. Într-un context în care atât suburbiile cât și centrul orașului începuseră să fie prădate de răzvrătiți, respectând înțelegerea, Senatul Militar Român Central prin trupele sale românești a asigurat paza orașului, salvându-l de avansul ideilor promovate de revoluția rusă. Printre altele, la cererea expresă a Ministerului de Război militarii români au împrăștiat o demonstrație de tip bolșevic. Pe data de 7 noiembrie în timpul celei de-a șasea ședințe, a fost
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
cunoscut fiind cel al sublocotenentului Gheorghe Alexa, care a părăsit Viena împreună cu un grup de 40-50 soldați români), Senatul Militar a decis tipărirea unui nou apel cu rol critic, adresat ofițerilor și soldaților români. Dată fiind agravarea situației economice în oraș, membri organizației au decis plătirea soldelor în cuantum de 30 coroane pentru ofițeri și de 10 coroane pentru soldați, numai acelora care stând în serviciul Senatului și-au îndeplinit obligațiile. Ca efect al unei la solicitări a Consiliului Național Ceh
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
Traversarea Ungariei devenind astfel dificilă, s-a luat legătura pentru a fi tranzitul facilitat atât cu guvernul republican de la Viena, cât și cu Consiliul Național Croat de la Zagreb. Pe rând, toți soldații români din Viena au fost expediați și în oraș a rămas ca secție militară atașată legației române prezidată de Constantin Isopescu-Grecul doar un mic grup de ofițeri, Datorită însă modului confuz în care a fost creată Convenția de Armistițiu cu Ungaria, unele dintre unitățile care au primit ordin să
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
de 1 decembrie 1918 majoritatea militarilor sosiți de la Viena înrolându-se în Gărzile Naționale Române. Este de remarcat că pe parcurs colonia română din Viena împărtășind și îmbrățișând acțiunile Senatului, a avut o contribuție activă în slujba cauzei naționale. Româniiidin oraș au facilitat întâlniri premergătoare constituirii respectivei structuri, au fabricat material de propagandă și acordat sprijin material și moral soldaților români
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
Farul Comisiei Europene a Dunării (cunoscut și drept Farul Vechi) este un monument istoric situat pe Strada II din orașul Sulina, România. Amplasat inițial în apropierea punctului de vărsare a Dunării în Marea Neagră, farul se află astăzi, în urma expansiunii uscatului și a modificării liniei litoralului, la circa 1,5 km de țărmul mării. De formă tronconică, farul este zidit din
Farul Comisiei Europene a Dunării de la Sulina () [Corola-website/Science/336115_a_337444]
-
următor a putut aduce și familia în Germania. Părintii săi au ales Tauberbischofsheim, unul dintre centrele importante ale scrimei din Germania, pentru că fiice lor să se adapteze ușor la viața de acolo. Astfel au devenit prima familie din Transilvania în orașul. La Fecht-Club Tauberbischofsheim a fost descoperită de antrenorul Emil Beck, care a înscris-o pe ea la pensionatul sportiv din orașul. La vârstă de 18 ani a fost selecționată în echipa națională a Germaniei de Vest pentru Jocurile Olimpice din 1984
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]
-
pentru că fiice lor să se adapteze ușor la viața de acolo. Astfel au devenit prima familie din Transilvania în orașul. La Fecht-Club Tauberbischofsheim a fost descoperită de antrenorul Emil Beck, care a înscris-o pe ea la pensionatul sportiv din orașul. La vârstă de 18 ani a fost selecționată în echipa națională a Germaniei de Vest pentru Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles. Germania a trecut de Italia în semifinală, apoi de România, cucerind medalia de aur, prima medalie ei la
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]
-
Enlil. Sumerienii susțineau că a avut cu fratele său, Enki zece copii: Ninsar, Abu, Nintulla, Ninsutu, Ninkasi, Nanshe, Azimua, Ninti, Enshag și Martu, iar lui Enlil i-a născut pe Nanna, Ninurta și Nergal. În religia mesopotamiană, Ninhursag este zeița orașelor Adab și Kiș. Venerată în special de către păstorii din nordul Mesopotamiei, era zeița ținuturilor stâncoase și avea puterea de a crea viață pe colinele de la poalele munților și în deșert. Imagine maternă, era considerată zeița nașterii. Deoarece a creat oamenii
Ninhursag () [Corola-website/Science/336109_a_337438]
-
din Beijing se află la poalele Crestei Phoenix, un munte magnific cu mai multe straturi de crește abrupte de unde poți vedea centrul orașului Beijing . A fost construită în primii ani ai Dinastiei Liao, în anul 957 și are o istorie ce se întinde pe mai bine de 1000 de ani. Creasta Phoenix , cunoscută istoric că și Muntele Zhubi, Muntele misterios sau Muntele Domnului
Mănăstirea Longquan () [Corola-website/Science/336113_a_337442]
-
este o instituție de învățământ superior de stat din Łódź, Polonia. Inițial situată într-o clădire a unei vechi fabrici din orașul Łódź, astăzi acoperă aproape 200.000 mp în peste 70 de clădiri separate, majoritatea dintre ele situate în principala zonă a universității. Aproximativ 21.000 de studenți studiază în prezent la această universitate. Activitățile științifice și educaționale ale universității sunt
Universitatea Politehnica din Łódź () [Corola-website/Science/336126_a_337455]
-
(Marie Madeleine Berthe Lebeau; n. 10 iunie 1923, Antony, Franța - d. 1 mai 2016, , Spania) a fost o actriță franceză de film. (numele complet Marie Madeleine Berthe Lebeau), născută la 10 iunie 1923 în orașul Antony, departamentul Hauts-de-Seine, s-a căsătorit cu actorul în 1939; acesta era la a doua lui căsătorie. S-au întâlnit în timp ce jucau în aceeași piesă de teatru. În 1939, Madeleine Lebeau a apărut în primul ei film, melodrama "Jeunes filles
Madeleine Lebeau () [Corola-website/Science/336114_a_337443]
-
(în , în , fostă "Hala Ludowa") este o clădire istorică din Wroclaw, Polonia. Aceasta a fost construită după planurile arhitectului Max Berg în 1911-1913, atunci când orașul făcea parte din Imperiul German. Max Berg a proiectat să servească drept structură multifuncțională pentru a găzdui „expoziții, concerte, spectacole de teatru și operă și evenimente sportive”. Construcția și împrejurimile sunt vizitate frecvent de turiști și de populația locală. Aceasta
Sala Centenarului () [Corola-website/Science/336134_a_337463]
-
de către cercurile național-conservatoare pentru tendințele sale antimilitariste. După evenimente, clădirea a fost utilizată mai mult în scopuri de agrement, găzduite pe terenurile de expoziții, folosite anterior pentru curse de cai. A fost în mare parte, salvată de la devastare în urma asediului orașului din cel de-al Doilea Război Mondial și, după ce orașul a devenit parte a Republicii Populare Polone, potrivit Acordului de la Potsdam din 1945, sala a fost redenumită "Hala Ludowa" („Sala Poporului”) de către guvernul comunist. În 1948, o sculptură sub forma
Sala Centenarului () [Corola-website/Science/336134_a_337463]
-
a fost utilizată mai mult în scopuri de agrement, găzduite pe terenurile de expoziții, folosite anterior pentru curse de cai. A fost în mare parte, salvată de la devastare în urma asediului orașului din cel de-al Doilea Război Mondial și, după ce orașul a devenit parte a Republicii Populare Polone, potrivit Acordului de la Potsdam din 1945, sala a fost redenumită "Hala Ludowa" („Sala Poporului”) de către guvernul comunist. În 1948, o sculptură sub forma unui mare ac de metal înalt de 106 metri numit
Sala Centenarului () [Corola-website/Science/336134_a_337463]
-
Introducere, Passacaglia și Fuga pentru Orgă" Op. 127, compus special pentru a sărbători această ocazie. Cele mai multe părți ale orgii au fost transferate la reconstruire Catedralei din Wrocław după al doilea Război Mondial. Sala Centenarului se află la est de centrul orașului, dar se poate ajunge ușor la ea cu tramvaiul sau cu autobuzul. Sala este deschisă zilnic pentru vizitatori, plătindu-se o mică taxă de intrare.
Sala Centenarului () [Corola-website/Science/336134_a_337463]
-
(în ) este o clădire cubistă din Orașul Vechi din Praga, Republica Cehă. Ea a fost proiectată de arhitectul ceh Josef Gočár. Aici se află în prezent Muzeul Cubismului Ceh, iar la primul etaj restaurantul Grand Café Orient. a fost proiectată și construită între anii 1911 și 1912
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
Negre, de la care provine numele clădirii actuale. Gočár a proiectat clădirea la jumătatea anului 1911, pe când avea vârsta de 31 de ani, pentru comerciantul en-gros František Josef Herbst. Herbst l-a ales pe Gočár pentru a-i construi magazinul din Orașul Vechi, de-a lungul vechiului drum de încoronare a regilor Boemiei, ca urmare a succesului anterior al arhitectului în construirea unui magazin similar la Jaroměř, în perioada 1909-1911. Datorită amplasării sale proeminente în centrul orașului, clădirea lui Gočár a fost
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]