21,186 matches
-
produce schimbarea relevant] în lume în așa fel încât s] genereze starea dorit] a lucrurilor. Se pare, prin urmare, c] insistența asupra nevoii de dorințe care s] motiveze acțiunile, care caracterizeaz] imaginea standard, este îndrept]țiț]. Astfel, aspectul care trebuie abordat în ceea ce privește imaginea standard nu se refer] la explicația privind motivele acțiunii, dar mai degrab] la combinația tacit] între motive și dorințe. A intelege motivele pentru care aceasta este o combinație ne permite s] înțelegem de ce putem vorbi în mod legitim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar nu este un adev]r faptul c] acest lucru este unul bun sau unul r]u. Și, bineînțeles, avortul este doar unul dintre exemplele potrivite; același lucru poate fi spus cu privire la oricare alt] problem] moral]. Aceast] idee a fost abordat] de c]tre o mulțime de gânditori, mai ales de c]tre cei cu o viziune empiric]. David Hume a pus punctul pe „i” în 1738, cînd a scris în importantă să lucrare Tratat asupra naturii umane c] morală este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cinile atât în sfera biologiei, cât și în mediul cultural. iv. Contractul biologic Presupunând c] scenariul empiric prezentat anterior este corect, trebuie s] g]sim implicațiile acestuia. Luând în considerare aștept]rile în ceea ce privește omul că ființ] social], discuția a fost abordat] într-o anumit] m]sur]. Întrebarea care se pune nu mai este: „Ce ar trebui s] facem?”, ci: „Ce credem c] ar trebui s] facem?” (mulțumit] laturii noastre biologice). Ținând cont de acest lucru (la care vom mai reveni), r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r exclude posibilitatea de avea percepții despre bine în lipsă percepțiilor despre Dumnezeu.) Un alt mod de a trata problemă cu care s-a confruntat „Teoria Poruncii Divine” ca urmare a existenței nonteiștilor morali este sugerat de Robert Adams, care, abordând aceast] problem], limiteaz] scopul versiunii modificate a teoriei la un discurs etic religios iudeo-creștin (1981, p. 319) și sugereaz] c] ceea ce vor s] spun] teiștii și nonteiștii prin termeni morali, poate fi foarte bine, pe de o parte, același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de laud], avem în continuare nevoie s]-i protejăm pe cei care respect] legea de cei care, din cauza psihologiei lor individuale sau a sociologiei situației în care se afl], încalc] legile (Murphy, 1973). Capitolul 32, „Crim] și pedeaps]” ar trebui abordat în privința problemelor morale pe care le ridic] pedeapsă. Totuși, un aspect demn de semnalat aici este acela c], în ceea ce privește pedeapsă, este posibil] o alianț] între libertarieni și anumiți compatibiliști. Cu excepția cazului în care un individ este cauza ultim] a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau FNI; jocuri piramidale precum Caritas; scandaluri politice și de corupție la nivel înalt; ș.a. După cum am anunțat mai sus, în această secțiune intenționăm doar să punctăm cu ajutorul câtorva exemple contextul schimbărilor sociale din ultimele două decenii din România. Vom aborda în continuare în paralel schimbările atât de la nivelul resurselor structurale, cât și de la nivelul resurselor morale, printr-un studiu de caz privind evoluția optimismului și a pesimismului. Reiterăm că scopul acestei incursiuni este doar de a aduce lumină asupra tabloului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Istoria Țării Rumânești... a lui Constantin Cantacuzino. Într-un registru asemănător, începutul secolului următor aduce renumita Descriptio Moldaviae a lui Cantemir. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea anunță o perioadă bogată în lucrări care abordează teme identitare. Tonul este dat de scrierile cărturarilor Școlii Ardelene, dintre care putem exemplifica: Micu, cu Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, Șincai, cu Hronica românilor și a mai multor neamuri, sau Maior, cu Istoria pentru începutul românilor în Dachia
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dezvoltă: "Departe de a fi fost vătămătoare, prezența formelor a fost chiar rodnică: prin legea simulării-stimulării, ea a produs în unele ramuri ale activității noastre o mișcare spre fond până la desăvârșita lor adaptare" (Lovinescu, 1997:193). Originile poziției de pe care abordează Lovinescu problematica specificității românilor le găsim în principal în legea "interdependență-determinațiune" a lui Dobrogeanu-Gherea "legea interdependenței și această lege de determinațiune a vieții și mișcării sociale a țărilor înapoiate prin cele înaintate" (Lovinescu, 1997:275) și în teoria imitației a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și modelele determină felul în care indivizii se percep pe ei înșiși și relaționează cu ceilalți, spunea Baudrillard (1994). În secțiunea aceasta, nu investigăm actualizările vreunei dimensiuni latente, ci abordăm problema reprezentării sociale asupra identificării tinerilor cu elemente ce țin de nucleul etnospiritual. Secțiunea dedicată reprezentărilor e construită pe aceleași principii ca și cea anterioară, incluzând o parte dedicată definirii lor, o parte metodologică și o parte de prezentare a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
menționează și personalități contemporane, de la N. Ceaușescu, S. Brucan, A. Năstase, Th. Stolojan sau I. Ilașcu (ca personalități politice) la G. Liiceanu, A. Pleșu, Al. Paleologu sau M. Iureș (ca personalități ale lumii culturale). Subiecte legate de istoria românilor sunt abordate cu prietenii, însă mai degrabă rar: Discut cu prietenii sau colegii, dar nu foarte des" (S8). Arta tradițională: aici am avut în vedere atitudinea și comportamentul tinerilor față de produse ale creației populare atât materiale, cât și spirituale (de exemplu, muzica
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acestea, câte sunt scrise de autori români și câte de autori străini; să numească acești autori. * Să numească titlurile cărților; limba în care au citit cărțile. * Să numească câțiva autori pe care îi consideră de referință în literatura. * Dacă se abordează în grupul de prieteni / familie subiecte legate de literatură, muzică, sculptură (cu ce frecvență). * Să numească pictori pe care îii consideră de referință. * Sa numească sculptori pe care îi consideră de referință. * Dacă ascultă muzică; de ce factură? * În ce ponderi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
plătit biletul de intrare. De ce factură este muzica? Cu ce frecvență? * Dacă a fost vreodată la vreun muzeu / festival / expoziție de artă tradițională? Dacă da, cu ce frecvență? Unde? Cu cine? Motivație. Dacă poate numi câteva personalități istorice / contemporane; dacă abordează asemenea subiecte. Cu cine? Cu ce frecvență? * Ce sărbători, tradiții, superstiții, mituri, legende cunoaște (laice / religioase) (românești / străine) (tradiționale / moderne). * Cum le comentează, ce crede despre fiecare categorie în parte. * Dacă le respectă; pe care; de ce? * Dacă vede pe stradă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nou și bine, pășește grăbit și dezordonat rufosul; discrepanța e izbitoare; comunismul a răvășit o mare parte a populației, sărăcind-o material și sufletește; această mare parte se zbate, cum poate, să supraviețuiască; iată și culmea discrepanței: zilele trecute, mă abordează "un fost" al regimului Iliescu, acum lăsat la vatră, dar cu, mă rog, coada-n sus: înveșmîntat ca un boiernaș de primă generație palton cu guler de blană, baston îmbulbat cu argint, un fel de "țilindru" pe capul cu țăcălie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și băiat, cu proverbiala lor manie fotografică, prind tot ce se poate, ce pot ei prinde, în zona Palatului Culturii. Japonezul are un moment de maximă inspirație și, văzînd lîngă Lapidarium un grup de țigani curați și foarte decorativi, îi abordează, rugîndu-i prin mimică să-i dea voie să se fotografieze cu puradelul lor sugar. Zis și făcut. Tînăra țigancă îi întinde pruncul, japonezul îl ia atent, ca pe ceva din altă lume, și-i roagă și pe ceilalți din grup
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ratăm schița generală, o invers proporțională relație între actul creației și mediatizarea lui. Cu cît mediatizarea tot mai inimaginabil diversificată cîștigă teren, cu atît creația pierde în substanța ei intrinsecă. Paradoxul pare cumva facil și oarecum exterior procesului, dar îl abordăm doar pentru a-l plasticiza, pentru a-l face, cumva, mai elocvent. Nu numai că domeniul cunoaște, de cîteva decenii, emergența obstinată a genurilor neconvenționale de altfel, de neevitat într-o lume ieșită bine din normele tradiționale dar chiar expresiile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amuzam pe seama blîndeții cu care maestrul îngăduia răzgîiaților lui ciraci toți talentați, evident să i se urce în cap... Întîlnire cu Baba, într-o Bienală la Dalles. Îmi dau seama că mă evită. Bănuind efectul textului meu cam... liber. Îl abordez, destăinuindu-i suspiciunea. Și recunoscînd că suprem admirativ textul nu voise decît să-i amplifice legenda. Da, da, dar cum... veni imediat hipnotizantul rictus. De revenit n-ai încotro la inevitabila periferie. 3 mai De plecat, perifrastic, de la constatarea lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de reglementare în vederea întăririi siguranței în furnizare într-un cadru care să asigure compatibilitatea cu mecanismele de piață; - Reducerea și eliminarea asimetriilor între mecanismele de piață în funcțiune în prezent și prevederile Directivelor Uniunii Europene, care dacă nu s-ar aborda ar putea duce la crearea unor distorsiuni considerabile pe piața internă; - Accelerarea privatizării în sectorul de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale, precum și în cel de producere a energiei folosind soluții flexibile cum ar fi parteneriatul public, concomitent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
puternic ancorat în ea -, tocmai datorită gândirii imaginative. Teoria este așadar capabilă a genera "radiografii" și lecturi diferite ale imaginarului, aparent insurgent, oricum dificil de încadrat ca obiect de studiu. În plus, un fenomen controversat, mai ales atunci când a fost abordat conceptual și redus la efectele psiho-sociale provocate de fantezie, la rezultatele manifestării funcției imaginației "onirice" - asimilate tenebrosului, elucubrațiilor neștiințifice, mitologiilor populare, superstițiilor și credințelor păgâne. Prin Meditationes de prima philosophia in qua dei existentia et animæ immortalitas demonstratur (1641), René
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ar prelua haotic reprezentările lumii sau ar fi doar produsul unei activități de imaginare fantezistă și aleatorie. Voi căuta să argumentez în primele capitole ale cărții de ce nu merg pe această linie de interpretare; firesc, teoriile pe care le vom aborda depășesc și ele limitarea imaginarului la fantastic. Noua perspectivă, construită cu elemente antropologice, istorice, culturale și de ordin socio-politic, îi confirmă funcția de reprezentare identitară și pe cea de memorare a trecutului, susținute nediferențiat de textele medievale. Criticii interpretării imaginarului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în epistemologia propusă de "noua istorie"; de asemenea, afirmarea conceptului de narațiune, care, corelat cu analiza imaginilor, a simbolurilor și a imaginarului, a dus la modificări fundamentale nu doar în filosofia interpretării istorice, ci și în metodologiile cu care este abordat trecutul. Generațiile de istorici ai școlii de la Annales din anii '70 (printre membrii cărora se numără și Jacques Le Goff) au ajuns astfel să includă printre obiectele de studiu cu statut autonom − și nu subordonate sau adiacente faptului social-economic sau
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
amintesc pe Durand) de urmărire a structurilor, ci sunt doar cele mai importante categorii pe baza cărora se clădește imaginarul european (cel puțin) la oricare din vârstele sale. De aceea, ele pot fi analizate inter-relațional − sau separat − și pot fi abordate în funcție de interesul parcursului demonstrativ. Reprezintă mai curând o sumă de clase esențializate, necesare și suficiente pentru a încadra și a configura conceptual obiectul de studiu, indiferent care sunt disciplinele dinspre care el este abordat. Imaginarul medieval Referința la perioada medievală
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
inter-relațional − sau separat − și pot fi abordate în funcție de interesul parcursului demonstrativ. Reprezintă mai curând o sumă de clase esențializate, necesare și suficiente pentru a încadra și a configura conceptual obiectul de studiu, indiferent care sunt disciplinele dinspre care el este abordat. Imaginarul medieval Referința la perioada medievală impune o altă abordare metodologică, dat fiind caracterul său specific. Imaginarul medieval reflectă atât modul de organizare a relațiilor de putere în spațiul comunității și în cel privat, cât și raportul dintre lumea concretă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
locale, fiind reprezentată mai ales în cultura populară, dar și în diferite tipuri de scrieri culte. Medievalitatea rămâne prinsă, privită a posteriori, în jocul antitezelor și al paradoxurilor (așa cum am discutat anterior), indiferent de punctul de vedere din care este abordată. Foarte importantă și determinantă pentru alte structuri ale imaginarului medieval este relația dintre sacru și profan (repartizată pe cele două registre: religios și laic, fiecare sub-împărțit în două alte sub-categorii, aflate dihotomic sub semnul valorii acreditate sau negate); relația este
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acum ca un corp geometric cu nenumărate fațete, a oferit tot atâtea teme, subiecte și posibile "intrări" în spațiile din dosul ecranelor de sticlă. În anii 2000, profesorul Dan-Horia Mazilu, unul dintre filologii "vechiști" de formație cu adevărat academică, a abordat lumea textului medieval tot ca pe un poliedru, al cărui centru absolut ar putea să fie, la o primă vedere, puterea. Interpretările dezvoltate și urmărite minuțios în opera sa științifică din prima parte a carierei, în monografii și în studii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
distincts une combinatoire d'éléments analogues mais qui peuvent se présenter dans un ordre et un agencement différents. (Thomas 55) 14 Vezi pe larg Jung, Tipi psicologici 39-85 și Imaginea omului și imaginea lui Dumnezeu. 15 Spre diferență de Durand, abordez mai prudent relația dintre arhetip și idee și nu o deriv pe aceasta obligatoriu din primul, pentru că ea ține mai curând de funcția intelectuală individuală, în timp ce primul termen ține mai degrabă de funcția imaginativă a gândirii colective. 16 Includ în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]