22,345 matches
-
asemenea rate semnificative de consum de țigări și marijuana/hașiș, în vreme consumul de inhalanți a fost unul dintre puținele cazuri în care s-a constatat o scădere a consumului o dată cu creșterea în vârstă. În cele mai multe cazuri, experimentarea consumului de droguri în adolescență nu cauzează o dependență majoră, care să continue de-a lungul întregii vieți. De fapt, majoritatea tinerilor renunță la aceste practici la începutul vârstei adulte (Kouzis & Labouvie, 1992). Totuși, la unii, evoluția nu este una pozitivă. Tinerii care
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
la unii, evoluția nu este una pozitivă. Tinerii care consumă cantități mari în mod repetat ajung să aibă performanțe slabe și sunt expuși unui risc sporit de delincvență juvenilă, sarcină și eșec școlar (Newcomb & Felix-Ortiz, 1992). Pe scurt 10.1 Drogurile cel mai frecvent consumate de adolescenți și tineri și simptomele de intoxicație specifice Denumire Mod de întrebuințare Denumiri colocviale Simptomele intoxicației Marijuana Cei mai mulți utilizatori preferă să fumeze țigări de marijuana (joint-uri) iarbă, buruiană, pot, Gandj, kiful Starea de euforie dispare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
senzorială; creșterea poftei de mâncare; somnolența; amețeala; anxietatea și paranoia; problemele memoriei de scurtă durată. GHB (gama-hidroxi-butirat) Lichid incolor și inodor care poate fi amestecat în băutură GHB, ecstacy lichid, G-Juice, lichid X Dezinhibiție, dezorientare și confuzie; cunoscut ca și „drogul violului”. În caz de sevraj, individul suferă de anxietate, tremurături, delir, halucinații. LSD (dietilamida acidului lisergic) Pastile, capsule acid, timbru, microdot Pupile dilatate; tremurături; roșeață; frisoane; percepție distorsionată asupra timpului; depersonalizare. Efecte negative („bad trip”): paranoia, dezamăgire, anxietate și fluctuații
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
delir, halucinații. LSD (dietilamida acidului lisergic) Pastile, capsule acid, timbru, microdot Pupile dilatate; tremurături; roșeață; frisoane; percepție distorsionată asupra timpului; depersonalizare. Efecte negative („bad trip”): paranoia, dezamăgire, anxietate și fluctuații de dispoziție. PCP (fenciclidină) Folosit adesea pentru a „lega” alte droguri (se vinde asemenea altor droguri). Se inhalează, se ingerează oral, se fumează sau se injectează. PCP: praful îngerilor, lichid de îmbălsămare, PCP și marijuana: buruiana ucigașă, blunt PCP și ecstacy: pikachu Doză mică: somnolență; constricția pupilelor; disfuncții ale competențelor motorii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lisergic) Pastile, capsule acid, timbru, microdot Pupile dilatate; tremurături; roșeață; frisoane; percepție distorsionată asupra timpului; depersonalizare. Efecte negative („bad trip”): paranoia, dezamăgire, anxietate și fluctuații de dispoziție. PCP (fenciclidină) Folosit adesea pentru a „lega” alte droguri (se vinde asemenea altor droguri). Se inhalează, se ingerează oral, se fumează sau se injectează. PCP: praful îngerilor, lichid de îmbălsămare, PCP și marijuana: buruiana ucigașă, blunt PCP și ecstacy: pikachu Doză mică: somnolență; constricția pupilelor; disfuncții ale competențelor motorii. Doză mare: comportament confuz. Sursă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de substanțe psihoactive de-a lungul vieții la adolescenți și tineri de clasa a opta, a zecea și a douăsprezecea în 2001 și 2003 Substanța Clasa a opta Clasa a zecea Clasa a douăsprezecea 2001 2003 2001 2003 2001 2003 Droguri ilegale în general 26,8 22,8 45,6 41,4 53,9 51,1 Marijuana 20,4 17,5 40,1 36,4 49,0 46,1 Inhalanți 17,1 15,8 15,2 12,7 13,0 11
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
4% dintre băieți și 3% dintre fete recunoșteau că au abuzat de alcool, iar în următoarea tranșă (17-20 de ani), procentul creștea la fete (9%) și era substanțial mai mare la băieți (20%). În acest studiu, ratele de abuz de droguri era foarte mici, mai puțin de 2% din cei aparținând primului grup de vârstă declarând că au abuzat de astfel de substanțe. Totuși, în cel de-al doilea grup, ratele creșteau la băieți (5% față de mai puțin de 3% la
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
citat aici, însă, ea constituie un element important, deoarece, în adolescență, mulți tineri doar experimentează, în special alcoolul, țigările și marijuana. Din motive de spațiu, în secțiunea „Pe scurt 10.1”, prezentăm doar prevalența de-a lungul vieții pentru majoritatea drogurilor, însă recomandăm cititorilor să consulte datele publicate cu privire la ratele de consum anuale, lunare și, în unele cazuri, zilnice. Prevalență, evoluție și comorbidități Ratele de prevalență a consumului în funcție de vârstă și de substanță sunt prezentate în secțiunea „Pe scurt 10.2
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Pe scurt 10.2”. Evoluția consumului și abuzului de substanțe psihoactive a fost studiată de-a lungul diferitelor etape de dezvoltare și s-a constatat că vârsta de debut a scăzut, ultimele estimări indicând că primele încurajări de a consuma droguri au loc în jurul vârstei de 11-12 ani (Fitzgerald, Davies, Zucker & Klinger, 1994). Interviurile retrospective cu adolescenți suferind de abuz au arătat următoarele: un consum precoce (înainte de 15 ani) înseamnă șanse mai mari de a se ajunge la abuz de substanțe
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Atenția Termenul de binge drinking (băut excesiv) este folosit în cazurile în care cantitatea băută cu o singură ocazie este foarte mare (de exemplu, cinci sau mai multe pahare de băutură în aceeași repriză). Ratele de prevalență pentru consumul de droguri țin cont adesea de frecvența cu care sunt consumate aceste substanțe și nu de cantitate. Conform unui sondaj, aproximativ 33% dintre elevii de clasa a douăsprezecea și 25% din cei de a zecea beau excesiv cel puțin de două ori
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cantitate. Conform unui sondaj, aproximativ 33% dintre elevii de clasa a douăsprezecea și 25% din cei de a zecea beau excesiv cel puțin de două ori pe lună (Johnson & Pandina, 2000). Cercetătorii au studiat, de asemenea, legătura dintre tipul de droguri consumate și agravarea stării individului. Rezultatelor lor sugerează că, în cele mai multe cazuri, se începe cu consumul de alcool și țigări, trecându-se apoi la marijuana. Mai târziu, se ajunge pe piața drogurilor grele, cum ar fi cocaina și heroina. Studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
au studiat, de asemenea, legătura dintre tipul de droguri consumate și agravarea stării individului. Rezultatelor lor sugerează că, în cele mai multe cazuri, se începe cu consumul de alcool și țigări, trecându-se apoi la marijuana. Mai târziu, se ajunge pe piața drogurilor grele, cum ar fi cocaina și heroina. Studiile privind modul în care consumul precoce de droguri pregătește terenul pentru drogurile tari („gateway phenomenon”) arată că majoritatea tinerilor care experimentează alcoolul, țigările și marijuana nu continuă cu substanțe mai puternice (Waldron
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sugerează că, în cele mai multe cazuri, se începe cu consumul de alcool și țigări, trecându-se apoi la marijuana. Mai târziu, se ajunge pe piața drogurilor grele, cum ar fi cocaina și heroina. Studiile privind modul în care consumul precoce de droguri pregătește terenul pentru drogurile tari („gateway phenomenon”) arată că majoritatea tinerilor care experimentează alcoolul, țigările și marijuana nu continuă cu substanțe mai puternice (Waldron, 1998). Cei care prezintă un risc mai mare de a trece de la experimentare la abuzul habitual
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cazuri, se începe cu consumul de alcool și țigări, trecându-se apoi la marijuana. Mai târziu, se ajunge pe piața drogurilor grele, cum ar fi cocaina și heroina. Studiile privind modul în care consumul precoce de droguri pregătește terenul pentru drogurile tari („gateway phenomenon”) arată că majoritatea tinerilor care experimentează alcoolul, țigările și marijuana nu continuă cu substanțe mai puternice (Waldron, 1998). Cei care prezintă un risc mai mare de a trece de la experimentare la abuzul habitual și compulsiv suferă adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
adolescență, Barkley și colegii săi (1990) au constatat că adolescenții hiperactivi cu ADHD au mai mari șanse să consume țigări și alcool decât ceilalți. Un studiu similar recent a arătat că adolescenții cu ADHD consumă substanțe psihoactive (alcool, tutun și droguri ilegale) în procent mai mare decât cei care nu suferă de această tulburare (Molina & Pelham, 2003). Mai mult, autorii sugerează că diagnosticul de ADHD în copilărie are aceeași valoare predictivă în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive ca și existența unor cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
că diagnosticul de ADHD în copilărie are aceeași valoare predictivă în ceea ce privește consumul de substanțe psihoactive ca și existența unor cazuri similare în istoricul familiei și că acest risc este unul general (putând fi vorba de alcool, tutun, marijuana și alte droguri). Atenție Descoperirea cea mai importantă din acest studiu este aceea că nu gradul de severitate al simptomelor de hiperactivitate și impulsivitate sau de tulburare opozițională/tulburare de conduită indică indivizii vulnerabili, ci severitatea simptomului de neatenție. Autorii afirmă că aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Consumul crescut de substanță psihoactivă și producția diminuată de acid gama-aminobutiric creează dependență de substanța repspectivă, aceasta trebuind să simuleze funcția naturală a neurotransmițătorului GABA. Perspectiva comportamentală Din perspectivă behavioristă, stările modificate (reducerea tensiunii sau accentuarea bunei dispoziții) determinate de droguri pot fi alternativă considerată pozitivă de către consumatori. Reducerea tensiunii este un efect secundar inițial al multor droguri, inclusiv al alcoolului și a marijuanei. În condiții de stres și tensiune deosebite, mulți oameni apelează la automedicație pentru a se liniști. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
trebuind să simuleze funcția naturală a neurotransmițătorului GABA. Perspectiva comportamentală Din perspectivă behavioristă, stările modificate (reducerea tensiunii sau accentuarea bunei dispoziții) determinate de droguri pot fi alternativă considerată pozitivă de către consumatori. Reducerea tensiunii este un efect secundar inițial al multor droguri, inclusiv al alcoolului și a marijuanei. În condiții de stres și tensiune deosebite, mulți oameni apelează la automedicație pentru a se liniști. Această afirmație este susținută și de studiile conform cărora persoanele care abuzează de substanțe psihoactive suferă de depresie
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a aproximativ 100 de copii de la grădiniță până la liceu, Shedler și Block (1990) au identificat trei categorii de persoane în ceea ce privește consumul de marijuana: consumatorii intensivi (care consumă marijuana cel puțin o dată pe săptămână și care au încercat și un alt drog), abstinenții (care nu au experimentat nici un drog) și experimentatorii (au gustat marijuana de câteva ori și au mai testat încă un drog). Rezultatele au arătat că adolescenții care gustaseră marijuana (un drog relativ curent în acea perioadă) erau tineri normali
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
până la liceu, Shedler și Block (1990) au identificat trei categorii de persoane în ceea ce privește consumul de marijuana: consumatorii intensivi (care consumă marijuana cel puțin o dată pe săptămână și care au încercat și un alt drog), abstinenții (care nu au experimentat nici un drog) și experimentatorii (au gustat marijuana de câteva ori și au mai testat încă un drog). Rezultatele au arătat că adolescenții care gustaseră marijuana (un drog relativ curent în acea perioadă) erau tineri normali și bine dezvoltați. Utilizatorii intensivi s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
marijuana: consumatorii intensivi (care consumă marijuana cel puțin o dată pe săptămână și care au încercat și un alt drog), abstinenții (care nu au experimentat nici un drog) și experimentatorii (au gustat marijuana de câteva ori și au mai testat încă un drog). Rezultatele au arătat că adolescenții care gustaseră marijuana (un drog relativ curent în acea perioadă) erau tineri normali și bine dezvoltați. Utilizatorii intensivi s-au dovedit a fi cazurile cele mai grave: în școala primară, fuseseră instabili și în stare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
săptămână și care au încercat și un alt drog), abstinenții (care nu au experimentat nici un drog) și experimentatorii (au gustat marijuana de câteva ori și au mai testat încă un drog). Rezultatele au arătat că adolescenții care gustaseră marijuana (un drog relativ curent în acea perioadă) erau tineri normali și bine dezvoltați. Utilizatorii intensivi s-au dovedit a fi cazurile cele mai grave: în școala primară, fuseseră instabili și în stare de distres, iar ca adolescenți continuau să aibă probleme sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
timizi și retrași. Dishion, McCord și Poulin (1999) de la universitatea din Oregon au elaborat un program de intervenție de 12 săptămâni pentru copiii cu vârste între 11 și 14 ani considerați ca fiind expuși unui risc sporit de abuz de droguri și de comportamente delincvente tot mai grave. Programul, numit „Programul de tranziție la adolescență” (Adolescent Transitions Program, ATP), a cuprins 158 de copii „cu risc” (83 de băieți și 75 de fete) din clasa a șasea până în clasa opta. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
format exclusiv din părinți și un grup martor (la nivelul căruia nu s-a făcut nici o intervenție). Programul s-a concentrat asupra îmbunătățirii abilităților de gestionare a emoțiilor, de creare a relațiilor, de stabilire a limitelor și de refuzare a drogurilor. Grupurile din care făceau parte părinții au lucrat în sfera competențelor de comunicare și de gestionare a problemelor. Studiul a demonstrat cât de dramatică poate fi influența celor de aceeași vârstă. În perioada în care această influență este la apogeu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
părinții au lucrat în sfera competențelor de comunicare și de gestionare a problemelor. Studiul a demonstrat cât de dramatică poate fi influența celor de aceeași vârstă. În perioada în care această influență este la apogeu și riscul de experimentare al drogurilor este la cel mai ridicat nivel, îndemnarea la deviere poate încuraja comportamentele de încălcare a regulilor și consumul de droguri. În acest context, adolescenții cu o stimă de sine scăzută sau retrași sunt mai vulnerabili la consumul droguri, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]