22,461 matches
-
pe două coline în partea stângă a Văii Zalăului, aflându-se la o depărtare de 11 km de orașul Zalău, încadrându-se ca un sat de mărime medie a județului Sălaj. De pe raza localității s-au strâns în urma cercetărilor arheologice fragmente ceramice din secolele VIII-IX. În hotarele satului, în locurile "Nove" și "Pietriș", au fost descoperite vestigii arheologice. Prima atestare documentară o găsim la anul 1323, atunci amintindu-se de satul „Baldun”, denumirea localității derivând de la numele fostului moșier, Balduni Guch
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locație. Hramul inițial al bisericii, Nașterea Domnului, a fost înlocuit de Alexandru Károlyi cu cel de Sf. Anton de Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvariei și în special, sarcofagele de bronz din cripta familiei. În cimitirul comunei se află un ansamblu funerar memorial, dedicat șvabilor deportați în URSS în 1945 de către administrația sovietică
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
-și expună gândurile despre începutul și la sfârșitul lumii. Interesul pentru cultura sumeriană îi rămăsese probabil din legătura ei cu Vladimir Șileiko. Cu diferite întreruperi, ea a continuat să lucreze la această operă până în 1966, fără să o termine. Unele fragmente au fost publicate în 1964 în revista "Новый мир", iar altele au fost incluse în volumul "Scurgerea timpului". Au rămas diferite manuscrise ale acestei tragedii, din care Mihail Kralin și Valin Tomacev au publicat diferite extrase. Ulterior, cercetătorii S. A. Kovalenko
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
în revista "Новый мир", iar altele au fost incluse în volumul "Scurgerea timpului". Au rămas diferite manuscrise ale acestei tragedii, din care Mihail Kralin și Valin Tomacev au publicat diferite extrase. Ulterior, cercetătorii S. A. Kovalenko și N. V. Koroleva au publicat fragmentele piesei neterminate într-o ediție adnotată. În aprilie 1946 Ahmatova a apărut în sala coloanelor în Casa Uniunilor (Дом союзов). Apariția ei pe scenă a provocat ovații prelungite, publicul aplaudând în picioare timp de 15 minute. Nu se serba doar
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
se păstrează o veche biserică de zid românească, Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorita de cneazul Bâlea și soția sa, jupanița Vită, la sfârșitul secolului al XIV-lea. De plan longitudinal, cu turn-clopotniță pe vest, biserica conserva pe pereții pronaosului importante fragmente de pictură murala din epoca fundației (tabloul votiv cu familia ctitorului, scene biblice, sfinți militari etc.), operă unui maestru român de școală locală. Este construită într-un stil de sinteză, rezultând din îmbinarea unor elemente de tradiție bizantina și gotica
Crișcior, Hunedoara () [Corola-website/Science/300545_a_301874]
-
aceia a bisericii de zid, câțiva pași spre răsărit. Actul de nastere i-a fost săpat de mână de cărturar iscusit în arta lemnului, în cadrul intrării de vest, spre naos. Din acest element s-a păstrat cu gând înțelept, numai fragmentul cu inscripția, din pragul de sus, ce consemnează". FACUTU-S-AU ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ ÎN ZILELE LUI APAFI MIHAIU CRAIU DIN ARDEAL ANUL DOMNULUI 1690 MESETA APRILIE 20 ZILE,POPA LAZĂR". Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
prelung, ochii mari și adumbriți de tristețe, pieptănătura elenistică, Desenul este deopotrivă ferm și sensibil, iar modelul cromatic, care urmărește cu o fidelă tandrețe formele, vădește o îndelungă experiență a picturii. În nava bisericii, pe peretele nordic se păstrează un fragment din compoziția Sfântul Gheorghe în luptă cu balaurul și figurile sfântului rege Ștefan I al Ungariei și a sfântului Emeric (portretul regelui Ladislau a fost acoperit de pila de cărămidă care susține bolta). Reprezentarea Sfântului Gheorghe călare, în naosul bisericii
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
din teritoriul orașului. Astfel, ei au trăit pe domeniile familiei Barcsay din Nazna alcătuind al doilea cea mai mare comunitate ca număr din Transilvania. Sinagoga evreilor a fost construită din lemn în anul 1747 având o formă simplă cu multe fragmente de rugăciuni pe pereții interiori. Clădirea a intrat în atenția Muzeului Evreiesc Maghiar din Budapesta încă în anul 1910, însă numai în 1941 sub conducerea rabinului György Balázs au fost salvate opt fragmente și desene din sinagoga intrată în stare
Nazna, Mureș () [Corola-website/Science/300588_a_301917]
-
1747 având o formă simplă cu multe fragmente de rugăciuni pe pereții interiori. Clădirea a intrat în atenția Muzeului Evreiesc Maghiar din Budapesta încă în anul 1910, însă numai în 1941 sub conducerea rabinului György Balázs au fost salvate opt fragmente și desene din sinagoga intrată în stare avansată de degradare. "Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasat în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajat în 1945, restaurat în 1982 și are o suprafață de 520
Nazna, Mureș () [Corola-website/Science/300588_a_301917]
-
județul Mureș, Transilvania, România. Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe teritoriul localitații au fost scoase la suprafață vestigii arheologice, monede și tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit întâmplător în 1869, într-un ogor, de către un țăran, un tezaur format din 200 piese, din care 198 monede dacice schyphate, încadrate
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
an de mai mulți artiști plastici care au dat chip unor trunchiuri masive de stejar aduse aici din inițiativa sculptorului Ioan Astalus. Despre lac și ploaia de meteoriți ar mai trebui știut că nu sunt doar povești și că un fragment de meteorit de 17 livre și 26,5 uncii, care a fost denumit „de Madaras”, se păstrează și astăzi la Muzeul din Viena drept unul din meteoriții cei mai cunoscuți din lume, iar un fragment mai mic de meteorit din
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
doar povești și că un fragment de meteorit de 17 livre și 26,5 uncii, care a fost denumit „de Madaras”, se păstrează și astăzi la Muzeul din Viena drept unul din meteoriții cei mai cunoscuți din lume, iar un fragment mai mic de meteorit din zona lacului poate fi văzut la Muzeul din Budapesta. Pornind de la această certitudine, sculptorul Ioan Astalus susține originea meteoritica a lacului. „La trecerea prin scoarță terestră (meteoritul - n.r.) a fracționat pânzele de apa freatică, dând
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
iveală tot felul de cioburi, hârburi de ceramică (după această perioadă terenul respectiv nemaifiind lucrat).Coordonator de lucrări în '35-'37 a fost istoricul Octavian Floca.( Sargeția 1) Notă 2-Pe dealul Gliganu s-a descoperit o secure de "diorit" și fragmente de ceramică. Cf.Octavian Floca.( Sargeția 1) Dealurile de pe malul drept (vestic) încep cu: - Dealul Copăciosu, Dumbrăvița, Brezaia, Ponița, Dâmpu lui Crăciun, dealul Zănoaga (masiv cu platouri și pante dulci întinse), Naltu care este pe locul întâi ca altitudine(cca
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ființă în jurul anului 1875, fapt ce rezultă din jurnalul de activitate a lui Mihail Covrig, în care arată că în acest an a frecventat școala primară ca elev în clasa I, având ca învățător pe Iosif Brâncoveanul și Galaftion Șagău. Fragmentele de jurnal demonstrează suplimentar că prima școală în cătunul Idicel-Pădure a funcționat într-o casă, lângă vatra părinților lui Mihail Covrig, care, dacă școala ar fi existat și funcționat în anul 1875, nu și-ar fi dat copilul la o
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
sat ce făcea parte din comuna Golești, sediul primăriei fiind la Poienița. În septembrie 1908, la Poienița s-a construit prima școală care încă mai există și astăzi. În urmă săpăturilor întreprinse pe teritoriul fostei comune Golești, s-au găsit fragmente de lemn carbonizat, ceramică Gumelnița (ce datează de pește 2500 de ani), precum și fragmente de sticlă și ceramică dacica și romanica. În prezent, exemplare din aceste descoperiri se găsesc în satul Golești, la Muzeul de Etnografie și Istorie, colecția Profesor
Poienița, Argeș () [Corola-website/Science/300639_a_301968]
-
1908, la Poienița s-a construit prima școală care încă mai există și astăzi. În urmă săpăturilor întreprinse pe teritoriul fostei comune Golești, s-au găsit fragmente de lemn carbonizat, ceramică Gumelnița (ce datează de pește 2500 de ani), precum și fragmente de sticlă și ceramică dacica și romanica. În prezent, exemplare din aceste descoperiri se găsesc în satul Golești, la Muzeul de Etnografie și Istorie, colecția Profesor Dan Dimulescu. În sat nu există biserică, dar locuitorii merg la bisericile din satele
Poienița, Argeș () [Corola-website/Science/300639_a_301968]
-
Frumoasă. Aceste probe confirmă existența vegetației în zonă din neozoic - paleogen. Oase pietrificate adunate din albia Vâlsanului și de pe dealurile din jurul satului atestă prezența în zonă a animalelor preistorice și a omului. Au fost găsite până în prezent: un șold, un fragment de șold și o măsea de "Dinotherium giganteum". Măseaua de Dinotherium gigantisim găsită la Râpa Bâții se află în prezent la Muzeul Satului Stroești - Argeș. Din perioada terțiară, în apele Vâlsanului se află aspretele "(Romanichthys valsanicola)" specie de pește din
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
pubescens", s.a., (Beldie, 1984). Pe lângă fosilele vegetale și animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței omului. În diverse puncte ale satului (Masa de Pământ, Râpa Dadelor, s.a.) s-au găsit unelte și arme din piatră: ciocan de piatră cioplită, fragment dintr-un ciocan de piatră lustruită, bolas, fusaiole, etc. Acestea se află în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
de pe vremea dacilor. Pe latura stângă a Pârâului Bantului (proprietate Rata Ghe.) la o adâncime de 0,60 m se găsesc nenumărate cioburi de ceramică arsă; zona are nevoie de studiu pentru a cataloga și data perioada și cultura acestor fragmente care prin prezența lor dovedesc importanța acestui sat. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1813) a fost mai întâi mănăstire sau schit (1700) după care la începutul sec. IX a fost ctitorită din piatră de la cariera din satul Straja cu
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
locuințe cucuteniene cu inventar format din ceramică, unelte și arme (un topot trapezoidal din aramă), greutăți de lut ars de la războiul de țesut pe verticală. În urma cercetărilor arheologice de suprață, au fost găsite materiale feudale în locul Păltiniș- "Casa lui Stoica" (fragmente ceramice din secolul al XVII-lea, o râșniță; cercetări dr. Ion Mareș, Muzeul Bucovinei din Suceava). Sate și locuitori din zonă sunt amintiți în revistele din secolul al XIX-lea: „"Borzascii lui Mariș, Prăjășcii, Măzănăeșcii, la ținutul Bacăului, ocolul Tazlăului
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
și ep. Bandulovic, catolicii din Trotuș s-au împuținat și nu se mai respecta acest drept din bătrâni. Vatra veche a târgului a fost, după relația ep. Bandulovic, mai spre răsărit cu o milă ungurească, unde el a mai văzut fragmente din zidurile vechii bisericii catolice, dar rămâne fără răspuns întrebarea dacă vatra actuală a Târgului Trotuș este aceeași cu aceea care a fost pe vremea ep. Bandulovic. Cercetările arheologice nu au descoperit încă ruinele bisericii vechi de la Târgu Trotuș. Oricum
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
plural: "anacoluturi" conform DOOM) este o întrerupere în structura sintactica a unei fraze. O frază ce conține un anacolut începe într-un mod care sugerează o anumita finalizare și continuă printr-o schimbare bruscă a construcției logice, astfel incat cele două fragmente de frază au o legătură sintactica defectuoasă. De exemplu, frază "Cine mă caută, nu sînt acasă" conține un anacolut, pentru că începe cu o propoziție subordonată subiectivă, lăsînd impresia că urmează informații despre persoana care "mă caută", dar continuă cu o
Anacolut () [Corola-website/Science/300738_a_302067]
-
reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative. Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere. 1. Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată 2.Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare 3.Sistemul
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
Prima carte a fost "Icebreaker: Who Started the Second World War? - (Spărgătorul de ghiață. Cine a început al doilea război mondial?)". Și alte cărți tratau problemela celui de-al doilea război mondial, în suținerea afirmațiilor sale Suvorov bazându-se pe fragmente ale unor memorii oficiale și pe documente sovietice. Cea mai spectaculoasă afirmație a lui Suvorov a fost aceea că Stalin dorea să extindă socialismul dintr-o singură țară în restul lumii, prin lansarea unei invazii în Europa Răsăriteană și Centrală
Victor Suvorov () [Corola-website/Science/300734_a_302063]
-
care constă în frecarea creionului pe hârtia fixată în crăpăturile din parchet și, ulterior, în completarea imaginilor astfel obținute cu motive personale. Colajele lui Ernst - spre deosebire de acele hârtii lipite ale cubiștilor sau de asamblajele "Merz" ake lui Kurt Schwitters - sunt fragmente de poezii dadaiste, transcripții extravagante sau descrieri banale, adeseori redactate în mai multe limbi. Max Ernst dezvoltă și alte tehnici semiautomate: amprente, zgârieturi ("grattage"), decalcomanii, fotomontaje sau "dripping"-uri (metodă constând în împrăștierea vopselei cu ajutorul unui bețișor pe pânza întinsă
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]