20,399 matches
-
suport financiar și îngrijire bunicilor. Pentru această analiză am creat două scoruri compozite, unul care să măsoare intensitatea ajutorului acordat membrilor familiei, obținut prin medierea primilor 3 itemi, și altul care să măsoare intensitatea ajutorului primit de la bunici, obținut prin medierea ultimilor 2 itemi. Așa cum era de așteptat cele două scoruri calculate corelează semnificativ (Spearman Rho = 0,476, p < 0,001). Cele două scoruri nu sunt dependente de sexul respondentului. Atât bărbații, cât și femeile acordă sau primesc ajutor cu aceeași
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pe cale vagală secreția crescută de gastrină. Somatostatinul este secretat de către celulele D insulare pancreatice și de către celulele D similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
miogene, constă în menținerea debitului sanguin bazal în condițiile unor modificăril de presiune (fig. 53). Intervalul de autoreglare (75 175 mm Hg), ca și eficiența acesteia, variază considerabil de la un țesut la altul. Am arătat mai sus implicarea NO în medierea vasodilatației de răspuns la semnale chimice și stress de forfecare. Termenul de contracție miogenă se referă de obicei la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dar cât se poate de banale și lipsite de intenția de „a face istorie”. Apoi, materialele arheologice sunt date directe, având În vedere faptul că sunt produse chiar de actorii În cauză În momente precise de timp, chiar și cu medierea decisivă a cercetătorului modern (datele arheologice se referă la trecut, dar există În prezent și se răsfrâng asupra prezentului). Tocmai din acest motiv, acestea sunt dovezi Încărcate de greutatea timpului. Mai mult, tehnicile de care dispunem astăzi pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
caracterizează pe eroi și, În același timp, Îi deosebește de zei. Cu toate acestea, ca și zeii, ei pot avea o funcție terapeutică sau de prezicere a viitorului, după cum pot fi fondatori de cetăți și de culte, asumând o funcție de mediere Între lumea divină și cea umană. În ciuda acestei discrete și relative permutabilități Între zei și eroi, cazul unui erou transformat În zeu este, oricum, rar. În afară de Herakles, care devine zeu după ce a murit ars, numit heros theòs, „erou zeu”, de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În cinstea zeului erau Într-adevăr așezate sub controlul statului. La Milet, o serie de norme publice precise reglementau viața unui confrerii religioase statale care celebra „orgii publice” pentru cetate. Recuperarea dionisismului În orientarea mistică va fi, țn schimb, rodul medierii orfice care Îl Înălțase pe Dionysos ca figură centrală a propriei mitologii grecești și ca principiu al naturii divine a omului. 5. Orientarea crizelor: arta prezicerii viitoruluitc "5. Orientarea crizelor \: arta prezicerii viitorului" Deși Empedocle și orfismul erau cât pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
scenă de divinație; Troadele lui vorbesc despre cultul morților și despre un mitic sacrificiu uman; Hercules Oetaeus vorbește despre suferința și urcarea la cer a fiului zeului. Aceste texte sunt mituri livrești ce se corelează cu religia practicată numai prin medieri multiple. După ce Împărații creștini au interzis cultul roman, În special a sacrificiului sângeros, și după ce marele interes pentru teatrul roman a fost demonizat și abolit definitiv În antichitatea târzie, aceste texte au supraviețuit ca un bun cultural, iar mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
exigența unei revelații divine directe și recurgerea la o practică operativă, identificate În Oracolele caldeene, respectiv În riturile teurgice. După ce a acceptat revelațiile oraculare și acțiunile liturgice apte să procure manifestările divine În diferite forme materiale (animare a statuilor, viziuni, medierea unor personaje inspirate), Porphyrios se așază Într-o atitudine foarte critică față de asemenea fenomene, susținând - pe urmele lui Plotin -, ca drum unic de străbătut pentru atingerea adevărului și a unirii/contemplării divinului, purificarea etică și Înstrăinarea de orice realitate materială
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
între cunoașterea intelectuală și cea artistică, între filosofie și poezie, forme ale spiritului care „prind” același „lucru”: „un unic”, vibrant și, implicit, liric. Poezia o face „prin mijloace unice”: „arătându-se, ea trece cu o grație regească pe lângă toate cârjele medierilor”. Efectul celor două cunoașteri e dobândirea „sării pământului”, înțelepciunea. Înțelepciunea procură „ceea ce, de când lumea, căutăm” - bucuria: „bucuria iradiantă, bucuria genuină, bucuria explozivă, bucuria suavă, bucuria intens liniștită, bucuria întru sine adunată, bucuria glorioasă, peste lume revărsându-se”. Socratic, dialogul devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
de opinii în acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist învederat. Întregul schimb de păreri s-a desfășurat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul că profesorul Kornis propunea o mediere italiană între "posesorii unguri de moșii întinse și poporul român". În privința pronunțatului caracter maghiar al orașelor Oradea, Arad sau Timișoara, Iorga considera că aceiași presupuși unguri erau în cea mai mare parte evrei, evreul învățînd cu sîrguință orice limbă a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
grave incidente electorale avîndu-i ca eroi pe lăncieri și gărzile legionare, Legiunea (la ordinul lui Codreanu) s-a retras din campanie. În primele zile ale acestei luni, Codreanu a avut o întrevedere cu generalul Antonescu. În cele din urmă (grație medierii prințului M. Sturdza), Codreanu s-a întîlnit cu Goga pe 8 februarie 1938. Poate că ar fi putut să facă ceva, pentru că amîndoi simțeau că regele pusese ceva la cale, dar era prea tîrziu. În atmosfera de anarhie și prăbușire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
efect de bumerang”. Toți liderii albanezilor din Kosovo - majoritatea aflați În exil sau În ascunzători - erau acum convinși că numai separarea completă de Serbia putea salva comunitatea. Între timp, Statele Unite și țările din Grupul de Contact au continuat Încercările de mediere Între Miloševiæ și albanezi - În parte pentru a negocia o soluție „justă”, În parte pentru a evita un conflict mai amplu În sudul Balcanilor. Temerile nu erau complet nejustificate: dacă Iugoslavia nu putea fi constrânsă să-i trateze omenește pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
footnote Legea nr. 188/1999, articolul 3. footnote>, implicând exercitarea prerogativelor de putere publică<footnote A se vedea caracterizarea funcțiilor publice. footnote>. Relațiile cu publicul se instituie pe două căi: a) relațiile directe („relațiile publice”) și b) relațiile indirecte (prin medierea primelor). Relațiile publice reprezintă un tip de servicii pentru public legate de comunicarea directă de tip instrumental între oameni (indivizi, grupuri, instituții etc.) desfășurată în spațiul public al unei societăți, vizând servicii (beneficii) reciproce. Nu orice relație care implică un
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
problemele instituției, ci relațiilor cu publicul, vizând problemele publicului. Relațiile cu salariații devin un mijloc pentru a rezolva problemele legate de relațiile cu publicul. Se generează un nou spațiu de acțiune în managementul resurselor umane - managementul relațiilor cu publicul prin medierea relațiilor cu salariații. Ce implică acest „spațiu” de acțiune? Managementul resurselor umane în cadrul serviciilor publice este, în foarte mare măsură, un management al relațiilor de comunicare. Specificul relațiilor de comunicare în cadrul serviciilor publice constă în dublul proces de prelucrare a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
execută, a culturii organizației, structurii (după expresia lui Chandler „structura urmează strategiei”), a managementului în general, a naturii resurselor umane etc. Rezistența la schimbare - ceea ce este important constă în a trata procesul de implementare a strategiei ca petrecându-se prin medierea activității întregului colectiv al unei organizații (și nu ca o acțiune realizabilă doar prin deciziile manageriale). Implementarea strategiei este un proces social complex implicând: 1) câștigarea adeziunii membrilor organizației; 2) formarea noilor abilități și cunoștințe necesare membrilor organizației; 3) atragerea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
nevoi organizaționale sau doar de a preda cunoștințe organizaționale pentru sisteme noi de operații, într-o strategie de investiții care consideră dezvoltarea personalului, ca egală ca importanță cu introducerea de noi tehnologii (...). Necesitatea pregătirii profesionale trebuie, desigur, să meargă dincolo de medierea abilităților necesare stăpânirii unui spectru larg de sarcini de muncă; ea trebuie, de asemenea, să cuprindă competența de a modela procesele de muncă însele; în final, nu numai priceperea profesională, ci, de asemenea, cunoștințele metodologice și competența socială sunt urgent
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
un termen care poate exploda oricând într-o polisemie derutantă. Hans H. Hofstätter definește simbolismul ca pe o atitudine mentală a cărei expresie este recuperabilă din literatură și din artele vizuale deopotrivă. Literatura, arta în general, devine un spațiu de mediere în cuprinsul căreia asistăm la manifestările în diferite grade de ocultare estetică a unei structuri de adâncime, a unor imponderabile, inefabile. Cu alte cuvinte, suntem puși în posesia unei "realități" de ordin secund, a unei proiecții care emană de la o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
așa cum lumina se descompune în culori pe un ecran. Cu alte cuvinte, simbolismul presupune revelarea prin intermediul artei, ca "joc secund", a unei "realități" prime, pe care o reprezintă inefabila "schemă universală". Spațiul de joc este cel desfășurat de spațiul de mediere, spațiul fiecărei arte cu specificul ei, cu retorica subiacentă, cu mijloacele consacrate. "Simbolismul ar putea fi definit ca o atitudine mentală, manifestată în literatură și arta vizuală, care a recurs la motive, reprezintări ireale. Ideea de bază a fost că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care nu mai face apel la rațiune, ci la stări adecvate unor deschideri inițiatice, visul, transa, extazul 6, forme ale unei rupturi de nivel, afine unei sensibilități religioase. Invocarea misticismului în ceea ce privește sensibilitatea simbolistă își găsește explicația în aceste forme de mediere. Un alt mod de inserție în această realitate de ordin secund este decelabil la nivelul unei retorici, a unei gramatici a deformării, a inflexiunii prin aluzie, sugestie etc. care include o stilistică proprie, o codificare estetică prin metaforă, alegorie, simbol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei rămânând să oscileze între cele două estetici, precum frații Goncourt sau Gustave Flaubert. Acest mariaj întreținut cu dificultate este vizibil și pe plan tematic, pentru care termenul de decadență funcționează atât ca estetică particulară cât și ca factor de mediere al tranziției de la naturalism la simbolism, așa cum observă și Rodolphe Rapetti: "Pe plan tematic, simbolismul și naturalismul prezintă numeroase puncte de contact, majoritatea cărora își găsesc originea în cristalizarea operată la începutul anilor 1880 în jurul noțiunii estetice de "decadență""19
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care metisajul mitologic al picturii lui Loghi îl revendică plenar chiar în notele sale kitsch. Karnabatt sugerează că lumea basmului reprezintă deopotrivă o formă de evaziune și de transcendență puse sub semnul artei, pentru care simbolurile joacă rolul unei medieri. În aceste basme palpită o caldă fantezie orientală, un izvor nesecat de ficțiuni fermecătoare: e sentimentalitate, e vis și emoție, sunt situații dramatice, simboluri profunde și poetice. [...] Kimon Loghi era pictorul, poetul și fantezistul care să înțeleagă și să redea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constă în dezvoltarea mecanismelor de incluziune socială a celor excluși de la sistemele formale financiare, educaționale și de guvernare. Măsurile concrete sunt identificate în promovarea valorilor și normelor toleranței și incluziunii, în facilitarea accesului la informație, în dezvoltarea unor mecanisme de mediere a conflictelor, asigurarea accesului la educație pentru toți, restructurarea economică astfel încât toate grupurile sociale să aibă acces la controlul resurselor, ca și descentralizarea. Informația cât mai completă tinde să elimine conflictele, prin diminuarea incertitudinii cauzate de necunoașterea intențiilor celuilalt, și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și la nivel macro (încurajarea activităților asociative). Se intervine, astfel, direct în dezvoltarea rețelelor sociale. Promovarea rețelelor sociale existente răspunde ambelor direcții (Lyon, 2000) și poate fi realizată prin facilitarea legăturilor, identificarea și sprijinirea nodurilor (persoanelor-cheie) ale rețelelor sociale și medierea conflictelor. Complementar, se impune sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și a antreprenorilor de la sate. Aceștia pot fi creditați de comunitatea locală cu multă încredere, putându-se constitui în agenți activi de dezvoltare a capitalului social comunitar. Soluțiile de dezvoltare socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru cetățenii români ce doresc să muncească în România (http://www.omfm.ro). Activitatea OMFM a cunoscut o creștere accentuată încă de la începutul înființării. În anul 2002 22 305 cetățeni români beneficiau de un contract de muncă în străinătate prin medierea Oficiului, pentru ca în 2003 numărul lor să se dubleaze aproape, ajungând la 40 197 de persoane (Sandu et al., 2004). Deși numărul țărilor pentru care OMFM mediază contracte de muncă este mare, practic se poate vorbi de doi parteneri importanți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]