21,673 matches
-
Alcan, Paris. Durkheim, E. (1960), Le suicide, étude sociologique, PUF, Paris. Durkheim, E. (1974), Regulile metodei sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ehn, P., Sandberg, A. (1979), Systems Development. On Strategy and Ideology, Demos, Stockholm. Eliade, M. (1978), Aspecte ale mitului, Editura Univers, București. Emery, E.L., Trist, E.L. (1960), „Socio-tehnical systems”, în C.W. Churchman, M. Verhuit (ed.), Management Science Models, Pergamon, Londra. Engels, F. (1956), „Originea familiei, proprietății private și a statului”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 21
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Perspectivă filosofică și rațiune științifică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Form, W. (1980), „Resolving ideological issues on the division of labor”, în H.M. Blalock, (ed.), Sociological Theory and Research, A Critical Appraisal, Free Press, New York. Forrester, J. (1969), Urban Dynamics, MIT Press, Cambridge. Forrester, J. (1974), World Dynamics, MIT, Cambridge. Forrester, J. (1979), Principiile sistemelor, Editura Tehnică, București. Friend, K.E., Laing, J.D. (1980), „Cognitive processes, social behavior, and game theory”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Enciclopedică, București. Form, W. (1980), „Resolving ideological issues on the division of labor”, în H.M. Blalock, (ed.), Sociological Theory and Research, A Critical Appraisal, Free Press, New York. Forrester, J. (1969), Urban Dynamics, MIT Press, Cambridge. Forrester, J. (1974), World Dynamics, MIT, Cambridge. Forrester, J. (1979), Principiile sistemelor, Editura Tehnică, București. Friend, K.E., Laing, J.D. (1980), „Cognitive processes, social behavior, and game theory”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Galbraith, J. (1977), Methodology and
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Hordel, W. (1979), „Normative explanations and the emergence of meaning or solutions to problems: Convergence of structural and interactionist view”, în American Journal of Sociology, vol. 84, nr. 4. Horowitz, I.L. (1967) (ed.), The Rise and Fall of Project Comelot, MIT Press, Cambridge. Jaques, E. (1961), „Social therapy: Techocracy or collaboration?”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Jenkins, D.H. (1961), „Force field analysis applied to a school situation”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de timp care s-au scurs nu are pentru o societate stabilă o semnificație în sine (figura 13.1). Figura 13.1. Momentul genezei în raport cu prezentul O asemenea structură o găsim prezentă universal în cultura societăților stabile „arhaice” sub forma mitului genezei. Toate aceste societăți au pentru formele lor de organizare un mit al genezei. Mitul genezei este compus dintr-un eveniment oarecare plasat într-un moment de timp care constituie originea colectivității sau un obicei al acesteia. Acest eveniment poate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o semnificație în sine (figura 13.1). Figura 13.1. Momentul genezei în raport cu prezentul O asemenea structură o găsim prezentă universal în cultura societăților stabile „arhaice” sub forma mitului genezei. Toate aceste societăți au pentru formele lor de organizare un mit al genezei. Mitul genezei este compus dintr-un eveniment oarecare plasat într-un moment de timp care constituie originea colectivității sau un obicei al acesteia. Acest eveniment poate să fie modelat după un fapt real sau poate fi o plăsmuire
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sine (figura 13.1). Figura 13.1. Momentul genezei în raport cu prezentul O asemenea structură o găsim prezentă universal în cultura societăților stabile „arhaice” sub forma mitului genezei. Toate aceste societăți au pentru formele lor de organizare un mit al genezei. Mitul genezei este compus dintr-un eveniment oarecare plasat într-un moment de timp care constituie originea colectivității sau un obicei al acesteia. Acest eveniment poate să fie modelat după un fapt real sau poate fi o plăsmuire mitică pură. Între
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a fost generată de perceperea variațiilor semnificative în timp a comunităților umane. Chiar comunitățile stabile (statice) au avut o origine. Din această cauză se pare că nu există comunitate umană care să nu aibă conștiința cel puțin a originii sale. Miturile originii, atât de frecvente în conștiința societăților arhaice, reprezintă prima formă a conștiinței istorice. Odată cu diferențierea societăților începe să se contureze ideea de istorie. Dinamica în timp a societăților încetează să mai fie o simplă reproducere a structurilor inițiale. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
The Idea of History, Oxford University Press, Oxford. Commager, D.H. (1966), The Nature and the Study of History, Charles E. Merrill Books, Londra. Dilthey, W. (1942), Introduction à l’étude des sciences humaines, PUF, Paris. Eliade, M. (1978), Aspecte ale mitului, Editura Univers, București. Engels, Fr. (1964), „Anti-Duhring”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București. Engels, Fr. (1967), „Scrisoare către Mehring, 1893”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Gurvitch, G. (1963
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
of lnquiry, Harper & Row Publishers, New York. Popper, K.R. (1972), Objective Knowledge. An Evolutionary Approach, Clarendon Press, Oxford. Sahlins, M.D., Service, E.R. (1960) (ed.), Evolution of Culture, University of Michigan Press, Ann Arbor. Simon, H.A. (1970), The Science of the Artificial, MIT Press, Cambridge. Stahl, H.H. (1969), Controverse de istorie socială românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
preoți, prezicători-, fie prin intermediul unor „semne” - conjunctura astrelor, vise, fenomene meteorologice, configurația măruntaielor păsărilor - descifrate de specialiști care „știu” tehnica interpretării acestora. „Înțelepții” și „bătrânii” reprezintă instanțe cu importante componente charismatice în aceste societăți. Există însă și forme mai moderne: mitul supraomului, al geniului în ideologiile de tip totalitar și chiar mitologia „specialistului” în societatea actuală. Criterii mascate de alegere aleatorie. Adesea, decidentul se află în situația dificilă de a alege dintr-un set de alternative care, din cauza incertitudinii, nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o bază importantă a autorității. Ea asigură în luarea unei decizii o cantitate superioară de cunoștințe, fără însă a putea elimina cel mai adesea complet incertitudinea. Interesantă însă în contextul analizei de față este constituirea a ceea ce se numește adesea „mitul competenței”. Acesta reprezintă învestirea competenței cu o valoare superioară celei pe care o are în realitate. Competența reprezintă o procedură cognitivă de decizie la care se adaugă destul de frecvent și o anumită componentă charismatică, a cărei funcție este de a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dacă se ia în considerare atitudinea față de incertitudine. Asumarea incertitudinii, prudența în prezentarea valorii instrumentelor științifice, evidențierea limitelor acestora reprezintă un indicator al utilizării științei ca mecanism cognitiv, și nu artificial de absorbție a incertitudinii. Știința se transformă într-un mit charismatic atunci când nu-și asumă caracterul său provizoriu, relativ și incert. Dogmatismul comunist este un asemenea caz. El invocă știința, învestită cu puteri absolute și definitive, ca sursă a deciziilor practice. În fapt, știința are prin însăși natura sa un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Tehnică, București. Becker, G., McClintock, C. (1967), „Value: Behavioral decision theory”, în Annual Review of Psychology, nr. 18. Malița, M. Zidăroiu, C. (1980), Incertitudine și decizie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Morse, P.M., Kinball, G.E. (1962), Methods of Operational Research, MIT Press, Cambridge. Nadel, S.F. (1968), „Social control and self-regulation”, în W. Buckley (ed.), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, Aldine Publishing Company, Chicago. Păun, G. (1980), „O teoremă de imposibilitate privind agregarea indicatorilor sociali”, în Viitorul social, nr. 4
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
R. (1961), Dimensions de la conscience historique, Plon, Paris. Ashby, R.W. (1972), Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București. Banciu, D.P., Rădulescu, S.M., Voicu, M. (1985), Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Bauer, R.A. (1966) (ed.), Social Indicators, MIT Press, Cambridge. Bădescu, I. (1984), Sincronism european și cultură critică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Becker, G., McClintock, C. (1967), „Value: Behavioral decision theory”, în Annual Review of Psychology, nr. 18. Becker, H.S., Horowitz, I.L. (1978), „Radical politics and
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Alcan, Paris. Durkheim, E. (1960), Le suicide, étude sociologique, PUF, Paris. Durkheim, E. (1974), Regulile metodei sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ehn, P., Sandberg, A. (1979), Systems Development. On Strategy and Ideology, Demos, Stockholm. Eliade, M. (1978), Aspecte ale mitului, Editura Univers, București. Emery, E.L., Trist, E.L. (1960), „Socio-tehnical systems”, în C.W. Churchman, M. Verhuit (ed.), Management Science Models, Pergamon, Londra. Engels, F. (1956), „Originea familiei, proprietății private și a statului”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 21
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Perspectivă filosofică și rațiune științifică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Form, W. (1980), „Resolving ideological issues on the division of labor”, în H.M. Blalock, (ed.), Sociological Theory and Research, A Critical Appraisal, Free Press, New York. Forrester, J. (1969), Urban Dynamics, MIT Press, Cambridge. Forrester, J. (1974), World Dynamics, MIT, Cambridge. Forrester, J. (1979), Principiile sistemelor, Editura Tehnică, București. Friend, K.E., Laing, J.D. (1980), „Cognitive processes, social behavior, and game theory”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Enciclopedică, București. Form, W. (1980), „Resolving ideological issues on the division of labor”, în H.M. Blalock, (ed.), Sociological Theory and Research, A Critical Appraisal, Free Press, New York. Forrester, J. (1969), Urban Dynamics, MIT Press, Cambridge. Forrester, J. (1974), World Dynamics, MIT, Cambridge. Forrester, J. (1979), Principiile sistemelor, Editura Tehnică, București. Friend, K.E., Laing, J.D. (1980), „Cognitive processes, social behavior, and game theory”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Galbraith, J. (1977), Methodology and
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Hordel, W. (1979), „Normative explanations and the emergence of meaning or solutions to problems: Convergence of structural and interactionist view”, în American Journal of Sociology, vol. 84, nr. 4. Horowitz, I.L. (1967) (ed.), The Rise and Fall of Project Comelot, MIT Press, Cambridge. Huxley, J. (1973), „The evolutionary vision”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Jaques, E. (1961), „Social therapy: Techocracy or collaboration?”, în W.G.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Quarterly Review of Biology, vol. 48, nr. 3. Mirvis, Ph.H., Lawler III.E.E. (1977), „Measuring the financial impact of employee attitudes”, în Journal of Applied Psychology, vol. 62, nr. 1. Morse, P.M., Kinball, G.E. (1962), Methods of Operational Research, MIT Press, Cambridge. Mullins, N.C. (1973), Theories and Theory Groups in Contemporary American Sociology, Harper and Row Publishers, New York. Mureșan, V. (1984), „Eficiență și timp”, în C. Popa (coord.), Praxiologie și logică, Editura Academiei RSR, București. Mureșan, V. (1986), Valorile și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Simon, H.A. (1957), Models of Man, John Wiley and Sons, New York. Simon, H.A. (1957a), Models of Man. Social and Relational, John Wiley and Sons, New York. Simon, H.A. (1957b), Administrative Behavior, Macmillan, New York. Simon, H.A. (1970), The Science of the Artificial, MIT Press, Cambridge. Simon, H.A. (1977), The New Science of Management Decision, Prentice-Hall, New Jersey. Singer, M. (1966), „The modernization of religious beliefs”, în M. Weiner (ed.), Modernization. The Dynamics of Growth, Basic Books, New York. Skinner, B.F. (1971), Beyond Freedom and
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra rolului pe care trebuie să-l joace acestea În dezvoltarea economică, socială și culturală a unei țări”47. În noile condiții, s-a admis că acea criză profundă Înregistrată Între anii 1929-1933 a dărâmat postulatele clasice și a „ucis” mitul și „pretențiile” doctrinei „laissez-faire...”; ea a reclamat necesitatea intervenției statului În viața economică, făcând să crească rolul politicii economico-financiare, respectiv a celei fiscale. În acest cadru, impozitele s-au transformat Într-un instrument de politică economico-financiară, prin Însuși modul concret
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care, eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul epic atâta vreme cât accentul cade pe implicația morală și, îndeosebi, psihologică a unor gesturi. O anume finețe analitică e detectabilă în conturarea siluetelor de femei. B. pare atras de mitul livresc al „misterului feminin”, dar nu până într-atât încât să nu sugereze că acesta poate fi și o strategie a cochetăriei impenitente. Izbutite sunt nuvelele de dimensiuni reduse (Dezertorul, Denunțul, Mustrare). Simțul de observație, limpezit de abureala complicațiilor sentimentale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
izbutite, în câteva tușe, mostre firești din graiul locului, relatări rapide, modulate, ale unor aparent aceleași întâmplări, aceste micronuvele relevă adevărata înzestrare a scriitoarei. Poemul dramatic (în proză) Legenda, o alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul, Mitul, Cicoarea, Fluturele, figuri ale mitologiei grecești, ambiționează să înfățișeze sensul lumii și al existenței umane. În genul său, oarecum anacronic, cu stângăcii și incongruențe, poemul rămâne totuși o încercare notabilă. Numeroasele tălmăciri făcute de N., multe prin intermediar, denotă talent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
cuvinte de adio despre tradiția de la Chicago. Doar despre moarte se scriu elegii” (Abbott, 1999, 222). Într-adevăr, stilul ar putea fi o dezamăgire pentru cei obișnuiți cu tratări melancolice, lacrimogene sau glorioase ale unor fenomene ce se apropie de mituri. Poate chiar statutul de insider chicagoan este de vină, dar Abbott propune o abordare eseistică firească a celor o sută de ani de sociologie. Viziunea personală - adesea critică - și rigoarea științifică a analizei sunt presărate cu date din culise (dispute
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]