21,102 matches
-
Limbaj 2. Problema (a) Politica (b) Puterea (c) Lumea în întregul său 3. Subiectul (a) Clasa socială (b) Orice grup (c) Orice grup sau individ 4. Poziția (a) Dominantă (b) Subordonată 5. Funcția (a) Explicație (b) Represiune (c) Integrare (d) Motivare (e) Legitimare 6. Motivația (a) Bazată pe interese (b) Lipsită de interese (c) Non-expedientă (fără interese pe termen scurt) 7. Structura cognitivă/afectivă (a) Coerență (internă) (b) Contrast (extern) (c) Abstracție (d) Specificitate (e) Ierarhie (f) Stabilitate (g) Cunoaștere (h
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologiei, conceptul este asociat celui de propagandă, care implică manipularea simbolurilor pentru obținerea unui anumit efect controlat. Funcția de integrare a ideologiei consistă din strângerea legăturilor între membrii unei colectivități prin configurarea unei identități comune și a sentimentului de apartenență. Motivarea ideologică este, în fapt, o altă expresie pentru a delimita caracterul acțional al ideologiei, câtă vreme se presupune că aceasta deține, întotdeauna, un program pe care intenționează să-l pună în practică. Ideologia are și funcția de a legitima, deci
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
situația noastră, în astfel de împrejurări, ca destul de ingrată, incomodă în orice caz. Dar, cine și cum ar putea vorbi mai îndreptățit și despre astfel de date precise, în general foarte puțin cunoscute? 4. Din aceleași rațiuni și cu aceeași motivare strict ilustrativă, ferită de orice exagerare și intenție de valorificare personală înregistrăm și existența (în genere ignorată până acum) a unor texte de critică literară netrecute prin cenzură și publicate în reviste din străinătate, franceze în speță (Dialogue). Este vorba
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tăcerea, moartea intelectuală, ratarea; 3) conformism parțial, printr-o soluție pur personală, resemnată la a face doar ce se poate, în condiții date, de precizat de la caz la caz. Nici eroism spectaculos, nici capitulare totală, ci o supraviețuire activă, cu motivare complexă, profundă. Este chiar miezul problemei Noica, exemplară și simbolică pentru o întreagă categorie de intelectuali care au supraviețuit sub ceaușism. Și, în unele cazuri, chiar au produs, au creat, au rezistat efectiv, în felul lor, prin cultură. Nu în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca dialectică istorică a binelui și răului), se mai adaugă la exemplificarea convergenței dintre politica culturală a regimului și tendințele gândirii lui Noica încă o serie de cauze precise. Nu le ierarhizăm. Ele sunt toate intim solidare. Uneori predomină o motivare, alteori alta. Dar toate duc la o rezultantă, să-i spunem în lipsă de alt cuvânt mai bun, cultural-colaboraționistă. Constantin Noica rămânea mereu consecvent cu sine. El a fost puternic marcat de ideologia sa de tinerețe, de închisoare, apoi de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din plin și problema metodelor folosite, a gradului de toleranță din partea regimului și a complicității de care aminteam. Mărturisim că nu suntem deloc mari admiratori ai celor Trei poeme filozofice pentru S.(anda Stolojan). Ele oferă totuși confesiuni precise asupra motivărilor metodei Noica. Sunt deci citabile. Gestul constă, în esență, dintr o acțiune de penumbră, discretă, voit marginală, în ton de umilitate-modestie: ...Putem face lăturiș câte ceva/și putem pregăti o Carte a Faceri (ceea ce este foarte adevărat). Dar mărturisirea și argumentarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și inițiativele personale, totdeauna foarte necesare ? Cum se rezolvă această dilemă fundamentală? Textele care urmează se referă nu la aspectul intrinsec al culturii prin definiție spontan, autonom, incontrolabil și neplanificabil ci la formele sale strict organizate și, mai ales, la motivarea lor ideologică. Doar acestea pot și trebuie să fie puse în discuție. Ideea directoare centrală: numai personalitatea și originalitatea, în orice domeniu cultural, sunt virtual creatoare. Imitația mecanică, epigonismul și alinierea servilă, minoră, sunt lipsite de valoare. 1. Rănile revoluției
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
făcut, efectiv, o carieră oarecare într-o altă cultură. în astfel de cazuri, complexul de inferioritate caută să și găsească o compensație necesară. Uneori, ea reprezintă chiar o strălucită revanșă asupra ignorării, marginalizării și, mai ales, persecutării suferite în patrie. Motivarea ideologică este cu totul secundară în astfel de cazuri. Esențiale rămân reușita, victoria, respectiv reputația occidentală de dimensiuni variabile, care ar putea fi invocată, cu toate exagerările de rigoare. Complexul de inferioritate are și alte aspecte. El este resimțit ca
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fetelor, iar raportarea la acestea le pune într-o poziție de inferioritate, cu repercursiuni asupra stimei și încrederii în propria persoană. Dorința fetelor de a-și îmbunătăți aspectul fizic este un punct în favoarea disciplinei noastre, care trebuie valorificat în direcția motivării pentru participarea ritmică și consecventă la orele de educație fizică, precum și la practicarea independentă a exercițiului fizic. Am dorit să prezentăm un exemplu prin care să demostrăm cum se aplică principiul respectării particularităților subiecților în învățământul superior. Pentru a putea
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
și în termeni de integrare sau ca rezistență a grupului la forțele distructive interne sau externe. D.Cartwrigt și A.Zander, în lucrările lor, au identificat trei aspecte ale coeziunii ș i anume: - atracția spre grup (inclusiv rezistența la părăsire), - motivarea membrilor în ceea ce privește participarea la activitățile grupului, - coordonarea eforturilor membrilor grupei. [51] În limbajul obișnuit, sensul dat de D.Cartwrigt și A.Zander noțiunii de coeziune se traduce prin cuvintele echipa mea, în echipa noastră, noi jucăm . Coeziunea echipei sportive este
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
împărți în două categorii: - motivația de sarcină; - motivația de participare. Echipele la care s-a constatat un nivel înalt al motivației de sarcină au câștigat mai multe jocuri (sportivii fiind mai mulțumiți) decât echipele cu un coeficient mai mic de motivare de sarcină. Echipele cu motivație de participare ridicată au jucat cu mai puțin succes, dar jucătorii erau mai mulțumiți decât cei cu o motivație de participare mai mică. Motivația de participare poate constitui pentru un sportiv rațiunea de a rămâne
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
când apare această carte foarte acut problema raporturilor scriitorului cu viața, întrebarea dacă se cuvine ca artistul să rămână în "turnul de fildeș" sau să coboare în vâltoarea vieții. Ne întoarcem 1 Unii înțeleg prin subiectivism "reaua credință", denaturarea intenționată. Motivarea obiectivă împiedică însă asemenea abuz, care e și contrar definiției gustului. Kant: "Gustul e facultatea de a judeca un obiect... în mod dezinteresat". mereu la problema "artă pentru artă" ori "artă cu tendință". Realmente, n-a fost niciodată vreun conflict
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
proiecte, precum și despre fondurile europene existente pentru dezvoltarea capacității administrative drept panaceul universal. Experiența franceză demonstrează că, deși importante, fondurile europene nu au avut o influență semnificativă asupra hărții teritoriale subnaționale, ele servind mai degraba drept ,,sursă de inspirație și motivare" pentru dezvoltarea unor politici europene comune. În România lipsește nu doar maturitatea clasei politice și, poate, a celor ce o votează, în lipsa de altceva mai bun. E nevoie de ceea ce englezii numesc ,empowerment, concept ce ar putea fi interpretat în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
serviciu public. În limita atribuțiilor sale, nu primește instrucțiuni de la nicio altă autoritate"). 46 Legea din 3 ianuarie 1975 cu privire la informatică, fișiere și libertăți; legea din 17 iulie cu privire la libertatea accesului la documentele administrative; legea din 11 iulie 1979 cu privire la motivarea statului administrativ. 47 Giscard a fost pamfletat fără milă de către reviste satirice precum Le Canard Enchainé datorită stilului său de guvernare monarhal. 48 Printre alți factori s-au aflat stilul monarhal a lui Giscard și bănuielile de corupție și comportament
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
global: schema de acțiune; * descriptivul discurs organizat spațial ca o constelație de atribute și specificări determinate de un pattern global de tipul frame; * argumentativul discurs ce vizează adeziunea la idei particulare, considerate adevărate, pozitive. Relațiile cele mai frecvente sunt de motivare, valorizare, opoziție; suprafața textuală conține indici de coeziune și coordonare precum paralelismul, parafraza, repetiția. Pattern-ul global este de tip plan și diferă de schemă prin faptul că locutorul evaluează elementele în termenii scopului vizat. Pe această linie de interpretare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sa internă, cu precizarea că, din punctul său de vedere, separarea sau distincția dintre semn și lume este o ficțiune. Comentându-l pe J.-M. Lefebvre, Jean Baudrillard expune transformarea referentului în simulacru, precum și "nostalgia" semnului de a-și găsi motivarea totală și de a depăși convenționalismul. Pentru sociologul și filosoful francez, teoria semnului ca metaforă a foii de hârtie este absolut idealistă. Din perspectiva unei economii politice a semnului, a considera în mod egal semnificantul și semnificatul ca fiind instanțe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
apariția arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare (AOMI) chiar într-o proporție mai mare decât în cazul leziunilor vasculare din alte teritorii 60. Determinarea factorilor de risc are trei obiective principale 28: identificarea pacienților cu risc înalt pentru intervenție terapeutică imediată; motivarea pacienților pentru a adera la terapii de reducere a riscului; modificarea intensității eforturilor de reducere a riscurilor bazată pe estimarea riscului total. Scorul de evaluare trebuie să fie simplu de utilizat pentru a fi acceptat de practician, să prezinte acuratețe
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
comunicarea fără vorbe a managementului 51 Capcana nr. 7: Atunci când nu reușești să umpli „marele gol” 55 Capcana nr. 8: Atunci când n-ai Înțeles că „Radio Șanț” este În continuare cel mai puternic mijloc de comunicare În afaceri 60 3. Motivarea 65 Capcana nr. 9: Atunci când nu Înțelegi că angajarea este o tranzacție monitorizată zi de zi 65 Capcana nr. 10: Atunci când nu reușești să-i faci pe oamenii cu care colaborezi Ă clienți și angajați Ă să se simtă importanți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Încredere care să vă furnizeze continuu informații. Trebuie să creați pauze sau să vă adunați angajații undeva să ia prânzul. După cum s-a remarcat mai devreme, singurele probleme pe care le puteți rezolva sunt cele pe care le cunoașteți. Motivareatc "Motivarea" Capcana nr. 9tc "Capcana nr. 9" Atunci când nu Înțelegi că angajarea este o tranzacție monitorizată zi de zitc "Atunci când nu Înțelegi că angajarea este o tranzacție monitorizată zi de zi" „L-a cântărit În cântar și l-a găsit ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fi muncit. Foamea, nu hamburgerul a reprezentat factorul motivant al deciziei sale de a munci. Mitul nr. 2: În cazul unora, pur și simplu nu există nimic care să-i motiveze. De fapt, oricine poate fi motivat, Însă factorii de motivare diferă. Secretul unui bun management se află În descoperirea nevoilor fiecărui angajat și În căutarea unor metode de a le satisface. Să vă dau un exemplu. Acum câțiva ani, am cumpărat un computer nou În care se aflau câteva softuri
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de scandaluri și de sancțiuni din partea celor de la NCAA (National Collegiate Athletic Association), echipa lui Pitino era o mână de „resturi” care trăiau cu impresia că lucrurile nu au cum să meargă decât din rău În mai rău. Maestru În ceea ce privește motivarea jucătorilor săi, Pitino a readus rapid distracția În jocul celor de la Wildcats. Dietele sale pentru Îmbunătățirea condiției fizice erau epuizante. Practicile sale erau lungi și dificile. Însă Îmbărbătările și sprijinul acordat echipei nu cunoșteau limite. Echipa era Întotdeauna elementul de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pot atenua sub motivația de a fi fost prima greșeală (Ars amatoria)". Ovidiu îl incita pe Paulus să insiste asupra greșelii literare din tinerețe, lăsând deoparte al doilea cap de acuzare (cum trebuie să fi făcut și Augustus însuși în motivarea măsurii sale). Numai plecând de la această idee se explică intervenția grijulie a lui Paulus Fabius Maximus (quorum tu princeps), pentru a determina o diminuare a pedepsei lui Ovidiu. Se înțelege că Paulus trebuia să se ocupe cu multă precauție de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
îl maschează pentru care îl trimitea în exil, Ovidiu, însă, îl considera un simplu pretext pentru a camufla adevăratul motiv, care pare să afirme poetul lui Augustus nu-i convenea să-l dezvăluie. Ovidiu se simțea oarecum justificat să atace motivarea din edictul imperial, pentru a dezvălui ipocrizia lui Augustus, care se agăța de un pretext, pentru a ascunde motivul adevărat. Cum se știe, sulmonezul ne oferă o dezbatere completă în unica elegia din cartea a doua din Tristele, pe care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
încadreze toate gesturile sale "morale" în gama vastă a libertăților politice. Augustus, dimpotrivă, era înclinat să separe cele două aspecte, considerând delictele (crimina) și faptele (facta) lui Ovidiu atentate la moralitatea publică, mai degrabă decât atentate la regim: de aici motivarea exilului. Ars amatoria devenea tipicul cap de acuzare a ceea ce Ovidiu reprezenta pentru Augustus. De aceea, e adevărată soluția morală a celor care consideră Ars amatoria drept cauză a exilului: aceștia pleacă de la justificarea lui Augustus. E la fel de adevărată, însă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și contemporanii lui (ediție și postfață de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1982) are mai mult un caracter biografic, și nu critic, de analiză detaliată a operei. Regăsim aici "concepția" expusă de Lovinescu în cele două romane ale sale, cu tot cu motivarea "emoției" generate de lectura scrisorii lui Maiorescu. Cine își poate reține lacrimile față de această solicitudine (a lui Maiorescu față de poetul bolnav, internat în sanatoriu, n.n.)?", notează într-un loc Lovinescu, la doar câțiva ani de la publicarea celor două romane. Iată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]