21,328 matches
-
India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală picioarele mirelui cu apă, cu lapte și cu balegă de vacă, urmând împreunarea mâinilor și vărsarea apei peste palmele unite ale mirilor. Astfel, la romani, la poarta casei soțului, mireasa era supusă unui întreg ritual. Pentru a îmblânzii "zeii pragului", mireasa îl împodobea cu flori și cu lână, iar pervazul îl ungea cu ulei. Apoi, doi prieteni ai soțului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca roua de pe pământ. / De la mine descântecul, / de la Domnul leacul."163 "Apa" utilizată la descântece are puteri tămăduitoare, numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n sită, / A vrăji, a descânta, / La fete-n palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n mână, / Trage luna în fântână. / Și când bate din picioare, / Întunecă și mândrul soare. / Poftim, fete și neveste, / Numai de vă trebuie. Puneți-o să vă arate, / Cum face din babe fete
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cântat cucu, / Numai mie granguru: / Să mă duc, să-mi las satu. La toți le-o cântat mierla, / Numai mie pupăza: / Să mă duc, să-mi las țara. Când ieșeam din sat afară, / Mă aștepta trenu-n gară. Eu am pus palma pe masă / Și v-am făcut larg prin casă; / Eu am pus picioru-n prag / Și v-am făcut larg în sat; / Eu am pus picioru-n scară / Și v-am făcut larg în țară."328 Pasărea îl călăuzește pe om pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imperative, completate de planurile comparative, prezintă scenariul magic al descătușării umanului din mrejele maleficiului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca steaua din cer, / ca roua de pe pământ. / De la mine descântecul, / de la Domnul leacul."372 Imperativul intempestiv în structuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
indigna pe învățător în comportarea unor copii erau cu deosebire minciuna și răutatea.56 Pierzându-și răbdarea, trecea uneori la corecții fizice. Incidentele de acest gen au culminat la Otterthal cu leșinul unui elev căruia Wittgenstein i-a dat o palmă. A fost înaintată o plângere la Poliție. Ceea ce s-a întâmplat a fost pentru Wittgenstein o traumă. Și-a dat imediat demisia din învățământ și s-a întors, la sfârșitul lui aprilie 1926, la Viena. În cartea sa consacrată îndeosebi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
local/gest cu un grad mare de recunoaștere sau cu un caracter universal); • după conținutul desemnat prin gest: concret/simbol (gest care indică un aspect real/abstract); • după direcția executării gestului: centripet/centrifug (așezarea mâinilor în poală/ întinderea mâinilor cu palmele orientate în sus); • după prezența sau absența intenției gestului: intenționat/neintenționat (gestul de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aspect real/abstract); • după direcția executării gestului: centripet/centrifug (așezarea mâinilor în poală/ întinderea mâinilor cu palmele orientate în sus); • după prezența sau absența intenției gestului: intenționat/neintenționat (gestul de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau ,,O"-ul) semnifică în America ,,O.K.", în Rusia ,,beție", în Japonia ,,bani", în Malta ,,homosexualitate", în Grecia ,,insultă", în unele zone din Franța ,,zero sau nimic"; • gestul format prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (sau ,,V"-ul), cu palma îndreptată înainte, a devenit semnul victoriei în întreaga lume după ce a fost folosit de Churchill în al Doilea Război Mondial pentru a transmite înfrângerea Germaniei naziste. Totuși, în Marea Britanie și Irlanda, acest gest are și semnificația unei propuneri indecente, dacă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îndreptată înainte, a devenit semnul victoriei în întreaga lume după ce a fost folosit de Churchill în al Doilea Război Mondial pentru a transmite înfrângerea Germaniei naziste. Totuși, în Marea Britanie și Irlanda, acest gest are și semnificația unei propuneri indecente, dacă palma este puțin răsucită cu dosul către partener(ă). La greci, în funcție de poziția palmei, gestul are semnificații diferite. Însă, gestul churchillian al victoriei, cu palma îndreptată spre persoana vizată, semnifică o insultă în Grecia. Dacă semnul V cu palma întoarsă exprimă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de Churchill în al Doilea Război Mondial pentru a transmite înfrângerea Germaniei naziste. Totuși, în Marea Britanie și Irlanda, acest gest are și semnificația unei propuneri indecente, dacă palma este puțin răsucită cu dosul către partener(ă). La greci, în funcție de poziția palmei, gestul are semnificații diferite. Însă, gestul churchillian al victoriei, cu palma îndreptată spre persoana vizată, semnifică o insultă în Grecia. Dacă semnul V cu palma întoarsă exprimă la greci victoria, pentru britanici același semn reprezintă o insultă. În aceste condiții
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Germaniei naziste. Totuși, în Marea Britanie și Irlanda, acest gest are și semnificația unei propuneri indecente, dacă palma este puțin răsucită cu dosul către partener(ă). La greci, în funcție de poziția palmei, gestul are semnificații diferite. Însă, gestul churchillian al victoriei, cu palma îndreptată spre persoana vizată, semnifică o insultă în Grecia. Dacă semnul V cu palma întoarsă exprimă la greci victoria, pentru britanici același semn reprezintă o insultă. În aceste condiții, grecii se simt jenați să folosească acest gest atât în prezența
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
indecente, dacă palma este puțin răsucită cu dosul către partener(ă). La greci, în funcție de poziția palmei, gestul are semnificații diferite. Însă, gestul churchillian al victoriei, cu palma îndreptată spre persoana vizată, semnifică o insultă în Grecia. Dacă semnul V cu palma întoarsă exprimă la greci victoria, pentru britanici același semn reprezintă o insultă. În aceste condiții, grecii se simt jenați să folosească acest gest atât în prezența americanilor, cât și în prezența englezilor, fiind conștienți că-i insultă 60. Inițierea în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2005) am putea desprinde faptul că semnificațiile culturale diferite ale gestualității acestora apar în funcție de următoarele variabile: • frecvența de apariție: un italian când vorbește își ține tot timpul mâinile în aer; • amplitudinea gestului: francezii tind să reducă mișcările la antebrațe și palme, în timp ce italienii își mișcă brațele cu totul, lărgind sfera gesturilor la o distanță considerabilă de corp; • direcția executării gestului: francezii tind să folosească mai mult posturile deschise ale mâinilor, în timp ce italienii preferă ,,prinderea de precizie" în care degetul mare și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de obținere a comportamentului de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • gesturi de interpretare a unui rol (baterea vântului, învârtirea moriștei etc.); • gesturi de preluare a cuvântului, de semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În atribuirea semnificației unui gest, mărcile semantice sunt strâns legate de cele sintactice. De exemplu, în funcție de marca sintactică orientarea spațială sau poziția degetului arătător semnificațiile și denumirile gestului diferă, după cum arată Joseph Messinger (2012): a) indexul în poziție verticală cu palma mâinii întoarsă spre interlocutor este un index memento nonagresiv, un ,,justificator" folosit pentru a sublinia aspectele cheie. Atunci când degetul arătător este ținut rigid deasupra capului pentru a-și susține argumentele, indexul devine ,,paratrăsnet"; b) indexul în poziție orizontală cu palma
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
palma mâinii întoarsă spre interlocutor este un index memento nonagresiv, un ,,justificator" folosit pentru a sublinia aspectele cheie. Atunci când degetul arătător este ținut rigid deasupra capului pentru a-și susține argumentele, indexul devine ,,paratrăsnet"; b) indexul în poziție orizontală cu palma întoarsă în jos poate fi decodat ca avertizare, împungere, amenințare. Indexul amenințător este numit ,,al lui Largardère", cel care pune în gardă, moștenitorul unei spade uitate, al cărei tăiș era prezentat în același fel adversarului. Amenințarea cu indexul drept este
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe obraz și cu degetul arătător ațintit în sus, poate să decodeze aprecierea și mulțumirea lor numai atunci când stăpânește semnificația coregrafiei gestuale. Dacă aceștia încep să-și piardă interesul, deși mimează comportamentul de atenție, poziția mâinii lor se modifică ușor, palma devenind suport pentru cap. Pentru a sesiza obiectiv gradul de interes și participare al elevilor, profesorul eficient decodează ,,scurgerile" adevăratelor gânduri ale elevilor ținând cont de cele cinci tipuri de indicii non-verbale, împărțite în funcție de zona ,,scurgerii" de către psihologul Robert Rosenthal
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cooperare, interes, prietenie); • definește personalitatea (gesturile de autocontact îi caracterizează pe cei timizi, cele agresive, pe impulsivi); • reflectă natura relației dintre actorii școlii (gesturile de apropiere sunt specifice unei relații de cooperare și înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
substituie enunțul ,,Foarte bine"); c) rațiuni strategice: • economie de timp (Profesorul își îndreaptă degetul arătător spre elevul care urmează să vină la tablă sau în fața clasei, în loc să-i rostească numele); • trezirea interesului elevilor sau disciplinarea acestora ( Profesorul bate ușor din palme pentru a atrage atenția, în loc să spună ,,Nimeni nu mai vorbește din această clipă!"); • pregătirea unor scenete în cadrul serbărilor școlare (Profesorul utilizează sau creează embleme pentru a conduce repetițiile unor activități artistice); • varietate (Deschiderea brațelor, stabilirea contactului vizual direct cu elevii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conduce repetițiile unor activități artistice); • varietate (Deschiderea brațelor, stabilirea contactului vizual direct cu elevii, schițarea unui zâmbet exprimă starea de bine și plăcerea interacțiunii). La rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (neputința de a mai asculta), rotirea arătătorului în dreptul tâmplei (nebunie), lovirea cu podul palmei peste frunte (uitare), ,,V"-ul realizat prin deschiderea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (neputința de a mai asculta), rotirea arătătorului în dreptul tâmplei (nebunie), lovirea cu podul palmei peste frunte (uitare), ,,V"-ul realizat prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (victorie). Elevii pot dezvolta propriile embleme în vederea facilitării comunicării și construirii identității membrilor clasei. De exemplu, impresia favorabilă despre un profesor nou poate fi transmisă celorlalți cu ajutorul gestului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cuțitul 117. Profesorii, care prin intermediul acestui gest solicită elevii să răspundă sau îi avertizează, au un stil de comunicare agresiv (fiind considerați dominatori și autoritari). 6) Mișcări spațiale (spatial movements): gesturi care descriu relații spațiale sau arată dimensiunea prin deschiderea palmelor în lateral. De exemplu, profesorul poate gesticula cu mâna pentru a indica direcția în care trebuie să se deplaseze un grup de elevi. 7) Mișcări ritmice (rhythmic movements): gesturi care indică tempoul comunicării didactice sau al altor acțiuni. Asemenea unui
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să-și identifice și să-și monitorizeze gesturile personale, prin care-și exprimă identitatea/unicitatea, în vederea îmbunătățirii imaginii de sine și eficientizării relaționării cu elevii. B) După parametrii gestului * În funcție de amploare, întâlnim în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu ajutorul mâinilor, presupune o mișcare de rotație de la stânga la dreapta și dinăuntru în afară și invers, cu sau fără menținerea distanței față de un punct (ax) fix sau mobil, concret sau imaginar. c) gesturi triunghiulare: de exemplu, poziția oblică a palmelor cu degetele care se ating configurând o piramidă sau un acoperiș sau ,,turlă de biserică" (Peter A. Andersen, 2004/2007) sau ,,clopotnița"/,,acoperișul" (Allan Pease, 1981/1997). Acest gest este folosit de profesorii care se simt puternici și încrezători în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]