21,807 matches
-
etimologii populare, unele devenind cu timpul locuri comune. Erau stranii produse ale unor metode și mentalități învechite, anacronice, ale rutinei care pretindea că lucrează numai cu elemente atestate în vreo limbă antică [...] evitând cu admirabilă prudență utilizarea de tipuri reconstruite («poetice»), considerate ca periculoase și «nesigure»”. Al doilea exemplu l-am preluat dintr-una dintre cele mai valoroase lucrări dedicate formării principatelor medievale românești: “însemnătatea istorică a procesului explică și atracția pe care a exercitat-o asupra unora din reprezentanții cei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
procedeul explicării numai sub specia cauzalului) și resemnifică tradiția gândirii dialecticii clasice într-un triplu proiect în reconstrucție: în logică și metodologie; în ontologia umanului (și a creației umane); în teoria modernă a limbajului (cu acțiune în regândirea problematicii retoricii, poeticii, stilisticii, chiar semioticii)”. Narațiunea a continuat totuși să supraviețuiască în cultura istorică înțeleasă ca „povestire” sau „poveste” pură. în ciuda invadării tuturor câmpurilor producțiilor intelectuale de către jargonul ceaușist, chiar activiști culturali au resimțit că istoria, atunci când trebuie explicată pe înțelesul persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
proces de generalizare a alfabetizării, a tehnicilor scrisului și cititului, a evoluției mijloacelor de imprimare și difuzare în masă a imprimatelor în societățile industriale. Aici se operează transformarea Spectatorului în Lector, ceea ce înseamnă, în receptarea poeziei spre exemplu, că textele poetice nu se mai recită cu voce tare și nici nu se mai ascultă, ci se citesc cu ochii, fiecare pentru sine și în sinea lui. Semiologia structuralistă face din această formă a receptării un procedeu unic. Neobișnuită este aici numai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la rigoare sau disciplină, deși frecvent este numită, desigur și din considerație, "artă a interpretării" sau a înțelegerii. în sistemul disciplinelor filosofice contemporane ea se atașază de ontologia umanului, de logică și metodologie, de teoria modernă a limbajelor, de retorică, poetică, stilistică. Avem de-a face atât cu o disciplină, cât și cu o modalitate, o procedură, ca și cunoaștere care dirijează acțiunea. Pentru Gadamer, hermeneutica este filosofie, iar ca filosofie - filosofie practică; în hermeneutică se continuă tradițiile filosofiei practice. Hermeneutica
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Seifert, Ineichen). Ea se interesează de tot ceea ce presupune act de înțelegere și nu doar de ceea ce e comprehensiune culturală. Domeniul ei se întinde: de la oracole (și ceea ce fac țigăncile - ghicitul în cărți, în cafea etc. - e interpretare!), până la traducerea poetică ori interpretarea juridică. Poate fi chiar etimologie a numelor istorice de oameni, străzi, orașe, discipline! Hermeneutica ne spunepovestea din spatele cuvântului, narațiunea care susține semnificația cuvântului și îi conferă un sens, tot așa cum mitul povestește simbolul și îi asigură circulația. Actul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cade pe frază, pe propoziție, pe ceea ce aduce sensul peste nivelul cuvântului; 3. Ambiguitatea e negată prin faptul că în folosire determinată cuvântul nu poate avea în același timp două sensuri; 4. Pentru înțelegerea cuvintelor vechi pot fi utilizate textele poetice, chiar și cele preislamice; 5. Orice frază trebuie interpretată în context, marile părți ale textului grupate în jurul învățăturilor doctrinare majore determină înțelegerea sensului; 6. Orice repetare din Coran e intenționată; 7. Nu e permisă nici o interpretare care ar leza frumusețea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prezentă în toate orientările care se împărtășesc din această tematizare. La Heidegger, acolo unde limba este însăși puterea de semnificare a Ființei, adevărul este gândit ca "scoatere din ascundere". O scoatere din ascundere pe calea poeziei sau filosofiei, a gândirii poetice sau a gândirii existențiale autentice. în general, pentru a doua parte a evoluției filosofiei lui Heidegger, Ființa pare să se afle mai degrabă și mai sigur în poezie, - în marea poezie a lui Holderlin, Ștefan Georg, Trakl și Rilke - și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
orale. Dictări selective. 3. Exerciții cu caracter creator Exerciții de completare a unor propoziții cu început dat, a semnelor de punctuație într-un text lacunar, a omisiunilor, cu cuvinte și expresii adecvate. Exerciții de alcătuire a unor propoziții cu expresii poetice și cuvinte date. Exerciț ii de ordonare logică a cuvintelor într-o propozi ție. Exerciții de ordonare a propozițiilor într un text. 4. Expuneri orale după un șir de ilustrații sau după un tablou, după un plan dat, pe baza
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
formele scrise sau vorbite de limbaj, abilitatea de a învăța limbi străine sau diferite limbaje precum și capacitatea de a folosi limbajul pentru atingerea unor scopuri. Această inteligență presupune abilitatea de a folosi eficient limbajul pentru a se exprima retoric sau poetic dar și ca un mijlor de stocare a informației. Howard Gardner consideră că scriitorii, poeții, avocații posedă o inteligență lingvistică ridicată. Inteligența logico-matematică constă in capacitatea de a analiza problemele în mod logic, abilitatea de a realiza raționamente complexe, de
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
am simțit citindu-l ca într-o cetate fermecată, învăluit din toate părțile de idei grave, de sunete armonioase, de culori încântătoare, de ritmuri de dans și de replici celebre de teatru, de imagini din spectacole și filme, de metafore poetice și, peste toate, de chipuri luminoase, de frunți nimbate de gânduri, adică de personalități distinse ale culturii, ale artei, ale creației o adevărată galerie de artiști și de tipuri umane remarcabile. Rareori poți avea norocul să întâlnești, adunate al un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un loc, atâta personalități, atâția oameni dăruiți de Dumnezeu cu harurile cele mai alese; rareori într-o singură carte se adună ca în acest volum o asemenea diversitate de opinii, de forme de gândire și de expresie intelectuală, culturală, artistică, poetică, etc. cum aflăm în volumul de interviuri al lui Alex Vasiliu. Deși muzicolog prin formație, autorul nu-și restrânge preocupările cum s-ar putea crede la sfera muzicii, ci abordează parteneri de dialog din toate sferele creației, dovedind astfel o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
reușit în traducerea lui Gellu Naum (poate spun acum o erezie, dar așa mi se pare mie, pentru că l-am descoperit pe Prévert în spectacolul de la Teatrul Mic în regia lui Penciulescu, în care Myriam Răducanu concepuse mișcarea) și această... poetică, pentru a nu spune "poet", mi-a deschis foarte multe drumuri. Arghezi, pentru profunzimea și pentru ideea că poți să faci filosofie într-un limbaj popular. Exact ceea ce vreau să realizez eu în dans, printr-un gest simplu îmi place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din decembrie 1995, fără a ști cine este solistul și ce vârstă are, aceasta este impresia dintâi: prospețimea și maturitatea viziunii. Preludiile, monumentalul Preludiu, Coral și Fugă dezvăluiau știința-puterea de introspecție și redare a universului frământat numit Rahmaninov, a lumii poetice imaginată de César Frank. Înregistrările ulterioare, din vremea studiului cu Dmitri Bașkirov la Conservatorul Regal "Regina Sofia" din Spania, recitalul din iunie 2001, la o altă întoarcere în Iașul natal au revelat, bineînțeles, adaosurile de informație și de rafinament al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mozartiene ori din scenele dinamice ale suitei "Romeo și Julieta" de Prokofiev nu sunt de ajuns pentru a copleși ascultătorul. Starea de moment și amintirea ce nu se pierde în timp poartă însemnele dramaturgiei care implică povestire, peisaj, portret totul poetic "spus". Har, inteligență, informație, tehnică performantă, introspecție, polisare a sunetului, putere de a emoționa. Acestea ar fi calitățile pianistului solist care a fost Vlad Iftinca. Ajuns în Statele Unite ale Americii, el a devenit unul dintre cei mai apreciați muzicieni legați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sunt odaia, dulapul, magazia, bucătăria de vară, o ploaie densă ca la Bacovia, care ecranează realul. Există niște spații, teoretic măcar, foarte bine ordonate un dulap, o magazie, o odaie. În ultima poezie pe care ați citit-o există această poetică a departe-ului, foarte specifică primelor cărți ale lui Emil Brumaru. A.V. Apropos de cuvântul "minuscul", pe care l-a pronunțat domnul Brumaru mai înainte, există și o poezie a obiectelor mici. I.H. Ei, aici intrăm într-o altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu senzații, cu sentimente etc. E o lume extrem de diversă. Oricât ar părea..., că vine cu pătrunjelul, cu mărarul, știu că s-au spus multe despre Emil Brumaru la acest capitol, mai ales în cazul primelor cărți. Acolo este o poetică a departe-ului. Acest univers este foarte dens. Vă rog să observați că e o materie vâscoasă acolo tot timpul: ulei, bulion, parfumul greu al crinilor, mâluri dulci cu mormoloci. Apoi pluș, catifea, un pat gros cu libelule... Deci, acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un anumit moment să citească ceva, proză-poezie, să citească și poezia lui Emil Brumaru. Avem aici două volume importante editate în 2009 la "Polirom": "Julien ospitalierul" (vol. I) și "Submarinul erotic" (vol. II). Să arătăm și cele două volume "Opera poetică", publicate la editura "Cartier" în colecția "Poesis" (2003). Așa cum spuneam și la început, este o poezie care te scoate din toate cele rele, gri, neplăcute, triste, fără a te scoate cu totul, eventual, din cele triste... E.B. ...Da, există o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ruginit. Era, și acolo, o singurătate perfectă. Cred că m-am și antrenat. Toate vacanțele de elev le petreceam la rudele mele de la Curtea de Argeș, unde eram singur și citeam în neștire romane groase... A.V. Iată și o definiție ușor poetică a singurătății perfecte! E.B. Da, eu țin la ea, pe de-o parte nu-mi convine, dar pe de altă parte, când îmi sparge cineva "oul" de singurătate, scot "ciocul" și-l ciupesc. A.V. Sigur, e foarte frumos că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în România, atunci? R.G. Era un film despre război. Un copil într-un război românesc dus împotriva Germaniei. În România, filmul trecuse, fusese discutat în niște ședințe mari și fusese, cumva "aranjat" politic. Cenzorii s-au speriat, pentru că era foarte poetic. Vreau să vă spun ceea ce nu se știe astăzi deloc: cea mai mare complicație în perioada comunistă era să faci un film pe care ei nu-l înțelegeau. Un mare regizor român, Mircea Săucan, a ajuns aproape nebun. El n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
era să faci un film pe care ei nu-l înțelegeau. Un mare regizor român, Mircea Săucan, a ajuns aproape nebun. El n-a făcut niciodată un film politic, n-a făcut niciodată un film contra regimului. El făcea filme poetice, foarte poetice. Aceste filme, nu le înțelegeau funcționarii, și-atunci le interziceau ca să n-aibă probleme! Pentru că era un sistem ierarhic: funcționarul interzicea ca să n-aibă probleme de sus. "Prea mic..." a fost un film mult mai poetic, și-atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
faci un film pe care ei nu-l înțelegeau. Un mare regizor român, Mircea Săucan, a ajuns aproape nebun. El n-a făcut niciodată un film politic, n-a făcut niciodată un film contra regimului. El făcea filme poetice, foarte poetice. Aceste filme, nu le înțelegeau funcționarii, și-atunci le interziceau ca să n-aibă probleme! Pentru că era un sistem ierarhic: funcționarul interzicea ca să n-aibă probleme de sus. "Prea mic..." a fost un film mult mai poetic, și-atunci l-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
făcea filme poetice, foarte poetice. Aceste filme, nu le înțelegeau funcționarii, și-atunci le interziceau ca să n-aibă probleme! Pentru că era un sistem ierarhic: funcționarul interzicea ca să n-aibă probleme de sus. "Prea mic..." a fost un film mult mai poetic, și-atunci l-au schimbat, cerîndu-mi niște scene banale, de război, a trebuit să le bag. Când au văzut filmul, au vrut să mi-l ia, dar din fericire pentru mine, a fost o doamnă, Ecaterina Oproiu, care ținea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mine ca mentor". Și am făcut ce am vrut, filmul a avut niște adaptări, cerințe de sus, pe care trebuia să le îndeplinim, dar nu s-a distrus în integralitatea lui, ca dovadă că a și ieșit. Era un approche poetic despre război, copiii văzând ororile războiului. Sigur că tema era războiul împotriva Germaniei, dar avea mai multe semnificații decât istoria propriu-zisă. A.V. De unde v-ați ales atunci, de unde vă alegeți acum actorii? Mergeți la spectacole de teatru, să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
revăzut acum, recent, filmul lui Mircea Mureșan, "Răscoala". Acolo joacă un rol mic, care aproape seamănă cu cel jucat mult mai târziu în filmul meu "Dincolo de nisipuri". Era același tip de personaj. A.V. "Dincolo de nisipuri" a fost un film poetic? R.G. Da, am încercat să fie poetic, să iau cât am putut mai mult din fabulația extraordinară a lui Fănuș Neagu. E marele lui delir poetic și imagistic în același timp, pentru că era și lingvistic, și imagistic. A fost un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Răscoala". Acolo joacă un rol mic, care aproape seamănă cu cel jucat mult mai târziu în filmul meu "Dincolo de nisipuri". Era același tip de personaj. A.V. "Dincolo de nisipuri" a fost un film poetic? R.G. Da, am încercat să fie poetic, să iau cât am putut mai mult din fabulația extraordinară a lui Fănuș Neagu. E marele lui delir poetic și imagistic în același timp, pentru că era și lingvistic, și imagistic. A fost un mare prozator, Fănuș Neagu. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]