21,676 matches
-
TEHNOLOGIA E-INK Ing. Dana-Anișoara PUNEI Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații, Iași E-Ink este o tehnologie de producere a cernelei electronice, inventată de compania americană EInk Corporation. E-Ink este numit și materialul patentat, rezultat din tehnologia E-Ink. E-Ink sau cerneala electronică constă dintr-o peliculă groasă de o zecime de milimetru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Dana-Anișoara PUNEI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93152]
-
20. footnote>. Minimul corespunzător unui nivel de trai decent poate fi definit ca necesarul de resurse pentru consumul curent (alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, locuință, servicii), la care se adaugă modulul educație și formare și modulul de statut social (serviciile culturale, poștă, telecomunicații), care permit dezvoltarea umană personală și a familiei, precum și integrarea normală în societate. Spre deosebire de minimul de trai decent, minimul de subzistență prevede aspecte legate doar de supraviețuirea unei persoane, în condițiile unui ajutor public pe termen scurt, în vederea reintegrării persoanei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
prezentate principale scheme de contactoare și variatoare statice de tensiune, scheme de comandă dedicate și diferite aplicații ale acestora Lucrarea de față, are la bază programa analitică a cursului de "Electronică Industrială", de la secția Electronică Aplicată, a Facultății de Electronică, Telecomunicație și Tehnologia Informației din Iași, și se adresează în primul rând studenților de la această secție, dar și altor studenți de la alte facultăți, ingineri, doctoranzi ce au preocupări în domeniu. Redresoare monofazate 1.1 Redresorul monofazat în punte comandată În foarte
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
prin care aceste frontiere au ajuns să formeze și să încadreze comportamentul în relațile internaționale". În studiul său asupra nemulțumirii populare privind relațiile internaționale, Bleiker argumentează că globalizarea supune viața socială la o dinamică politică schimbătoare. În era mass-mediei și telecomunicațiilor, imaginile unui act local de rezistență pot fi transmise în toată lumea într-o secundă, transformându-se astfel în evenimente de importanță globală. Globalizarea, sugerează Bleiker, a transformat natura protestelor sociale, făcând posibilă exercitarea de presiuni populare la nivel global și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
93, 94, 95, 98, 103, 124, 173, 189, 192, 201, 202, 242 știință, 16, 18, 132 științe sociale / științe umane, 18, 27, 31, 37, 40, 55, 179, 180, 212 taxe, 75, 91 teamă, 47, 52, 129, 210 tehnologie, 90, 237 telecomunicații, 200 teologie, 204 teorie teoria critică, 25, 35, 41, 129, 146, 147, 149, 155-178, 204, 207, 227, 230, 233, 236, 253, 258, 278, 279 teoria dependenței, 141, 144 teoria jocurilor, 36, 81 teoria războiului drept, 205 teorie constitutivă, 20, 29
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ea însăși dusă la un înalt nivel de abstracție: aici se părăsesc țărmurile, chiar aluzive, cu obiecte tehnice "dezagreabile", și se plutește către imaginea dorită a unui viitor fără alte caracteristici, decît de a fi un viitor. Ultima campanie din telecomunicații a lansat acest "viitor anticipat" al cărui garant este... așa cum facem, oricare dintre noi, cînd folosim viitorul pentru a vorbi de ceva care se poate întîmpla. Viitor pe care ea îl lasă în mod premeditat lipsit de orice conținut trăind
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ultimei etape mulțumindu-se să afirme că viitorul este "în față", cel de care ne-am putea îndoi... Cerul traversat de nori, albastrul, culoarea fidelității și a spațiilor siderale. Nimic altceva decît afirmarea repetată că acest spațiu este semnat: semnat telecomunicații. Natura însăși, elementele sale, sînt referenți mondiali planetari ai întreprinderilor, ele însele mondiale. Semnătura dă existență. Fără telecomunicații, nici cer, nici viitor, nici lume. Acestea sînt cele trei "momente" ale publicității 130. Am putea scrie tot atît despre marketing și
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Cerul traversat de nori, albastrul, culoarea fidelității și a spațiilor siderale. Nimic altceva decît afirmarea repetată că acest spațiu este semnat: semnat telecomunicații. Natura însăși, elementele sale, sînt referenți mondiali planetari ai întreprinderilor, ele însele mondiale. Semnătura dă existență. Fără telecomunicații, nici cer, nici viitor, nici lume. Acestea sînt cele trei "momente" ale publicității 130. Am putea scrie tot atît despre marketing și sondaje, pe care nu le vom dezvolta aici, din lipsă de spațiu. V. Tehnologii ale spiritului și știința
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
existentă și astăzi, antena de emisie și a găsit metode pentru mărirea directivității. A studiat radiocomunicațiile pe unde scurte și ultrascurte, antenele de emisie și aparatura aferentă”. Nepoții editorialistului „Moldovei” învață, de asemenea, că Marconi „a realizat primul sistem de telecomunicații pe unde ultrascurte”, că e „realizatorul uneia dintre primele experiențe de telecomandă prin unde radioelectrice”, că are „lucrări de pionierat în radiolocație și radionavigație”, în fine, că a obținut „Premiul Nobel pentru Fizică, [în] 1908”. Nici un lexicon, din cele consultate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dar sînt șefi pentru că au vechimea mare. Se pricep la altceva - efectul de halo. De cîte ori nu vi s-a întîmplat să vedeți pe cineva promovat doar pentru că se pricepea la altceva? Domeniul comercial, serviciile hoteliere și centrele de telecomunicații sînt exemple cunoscute pentru această practică. Persoanele cu cele mai bune performanțe în domeniul serviciilor sînt promovate în posturi de manageri și supervizori. Compania nu ține cont de faptul că aptitudinile unei persoane care oferă servicii de calitate pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
se așteaptă să sprijini inițiativele pe care le pun în practică, chiar dacă nu ești de acord cu ei. „în ultima mea evaluare, managerul a scris că nu sînt un bun coechipier”, se plîngea înciudat un operator de la un centru de telecomunicații cu clienții. „Nu e drept”, a continuat el. „Doar pentru că nu îmi plac micile concursuri stupide pe care pe organizează mereu nu înseamnă că nu lucrez bine în echipă!”. Mai apoi, discutînd cu managerul, am aflat că operatorul nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
poate să se ocupe de chestia asta, dar totuși eu o recomand pe Sylvia”. Președintele s-a arătat ofensat de sugestia că hotărîrile sale ar ține seama de diferențele de gen. îmi amintesc de un angajat de la un centru de telecomunicații care i-a spus supraveghetorului său: „Eram sigur că o să faci asta. Ești un deflector. Așa procedează un deflector”. Supraveghetorul, deși nu a înțeles prea bine ce voia să spună angajatul, a fost destul de sigur că nu fusese vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
și Vince Renton în departamentul de Relații umane al Institutului de Standarde Tehnice și Siguranță. Aveam o discuție neoficială despre angajați din cadrul organizației care ar fi putut fi potențiali candidați ideali pentru postul de director al unui nou centru de telecomunicații. Deoarece lucrasem recent cu toți cei 125 de oameni din birourile centrale, am spus: „Ei bine, nu știu multe despre eficiența lor, dar din punct de vedere al atitudinii pot numi două persoane pe lista mea de propuneri”. „Ia să
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
plecat în concediu, iar la prima întâlnire să prezinte o notă cu toți asistații cabinetului de stomatologie.” Notă Informativă, sursa „Costel”, 04.12.1972: „În cabinetul de stomatologie al CEB se tratează următorii pacienți: B.R. cu băiatul D., student la telecomunicații, doritori să plece în Israel. A.A., fost proprietar al unui imobil cu 8 apartamente care speră la îndulcirea situației după Conferința de la Helsinki. L.H., S.R. a cărei fiică e casieră la asistență, a pimit plecarea în Israel, dar e
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
state. Între 1925 și 1969 apar organizațiile internaționale precum: Liga Națiunilor apoi predecesoarea sa Organizația Națiunilor Unite, apariția unor concepte precum drepturile omului, crimă împotriva umanității, crime de război. Sfârșitul secolului al XX-lea este caracterizat de progrese în domeniul telecomunicațiilor și tehnicii, accentuarea interdependențelor regionale, migrarea forței de muncă. „Într-o lume globalizată trebuie să ne imaginăm o comunitate globală unde cetățenii națiunilor se bazează pe cooperare și diversitate ci nu pe exploatare și consumerism." Globalizarea este realitatea zilelor noastre
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
computațional, care se infiltrează și dăunează identității și corporalității în același mod în care virusul biologic afectează organismul. Dacă susținătorii domeniului vieții artificiale aduc virusului electronic o conotație pozitivă, filosoful simulacrului condamnă virusul tehnologic de intruziune nu doar în lumea telecomunicațiilor, ci și în lumea organică. „Numărătoarea inversă a speciilor” (vezi Baudrillard, 1997Ă este considerată a începe în momentul ubicuizării realității virtuale, când identitatea și alteritatea se rezumă la simulacru, iar trupul la un mediu al multiplicării și al reproducerii artificiale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
chip computațional: subiectivitatea umană nu se reteritorializează în propria sa condiție naturală, dimpotrivă, se „mulează” pe noul fundal tehnologic într-o extindere existențială firesc-mașinistă. Procesualizarea subiectivității devine autoreferința ființei umane mașinice în stratificările mintal-sociale ale tehnologizării. Mutațiile subiective operate de telecomunicații, de bazele de date, de inteligența artificială sau de ingineria biologică reformulează un uman care își află singurul punct de referință în propria procesualizare subiectiv-mașinică. Repoziționarea umanului în perspectiva noilor forme de emancipare subiectivă se prezintă în relație deopotrivă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
condiția virtualității. Acest tip de ontologie nu țintește la evadarea din spațiul și trupul fizice și la obținerea stadiului imaterial, nu promite eliberarea eului de limitele corporale și nu aspiră să înlocuiască realul cu teritoriul eteric al informațiilor și al telecomunicațiilor. Dimpotrivă, își manifestă dorința încorporării și unește fluxurile identității virtuale de viața, experiențele și dimensiunile corporeale, de la cele existențiale la cele sociale. De asemenea, leagă eul virtual de existența trupească, cu multitudinea aspectelor și a sensibilităților acesteia, de la senzorialitate la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și/sau calificat. Asistența publică integrată de urgență - în înțelesul legii - desemnează asistență asigurată de instituțiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătății Publice, Ministerului Administrației și Internelor și/sau în structura autorităților publice locale, precum și de Serviciul de Telecomunicații Speciale prin direcția pentru apel unic 1 - 1 - 2. Ea include ansamblul de măsuri și activități cu caracter logistic, tehnic și medical destinate în principal salvării și păstrării vieții. Urgența medicală este definită ca o accidentare sau îmbolnăvire acută, care
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
se va întâmpla. SISTEMUL NAȚIONAL UNIC PENTRU APELURI DE URGENȚĂ (SNUAU) - SERVICIUL 1 - 1 - 2 Fiind prima realizare de înaltă tehnicitate a Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU), cu semnificația istorică și implementarea europeană, am solicitat Serviciului de Telecomunicații Speciale (desemnat ca operator al SNUAU) să ne ofere o relatare asupra principalelor etape de constituire și dezvoltare ale fenomenului. Din ampla relatare ce cu amabilitate ne-a fost oferită de Director General Marcel Opriș, am reținut pentru lucrarea noastră
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
țările din spațiul comunitar. Prevederile hotărârii primului Consiliu au fost incluse în Directiva 98/10/EC a Parlamentului și Consiliului Europei din 26 februarie 1998, cu privire la aplicarea prevederii rețelelor deschise (Open Network Provision) în domeniul telefoniei și serviciilor universale de telecomunicații într-un mediu competitiv. În procesul revizuirii cadrului legislativ comunitar din domeniul telecomunicațiilor, prevederile deja existente referitoare la numărul 112 au fost incluse și reconfirmate în contextul propunerii unei directive înaintate de către Comisie pentru serviciile universale și drepturile utilizatorilor legate
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
98/10/EC a Parlamentului și Consiliului Europei din 26 februarie 1998, cu privire la aplicarea prevederii rețelelor deschise (Open Network Provision) în domeniul telefoniei și serviciilor universale de telecomunicații într-un mediu competitiv. În procesul revizuirii cadrului legislativ comunitar din domeniul telecomunicațiilor, prevederile deja existente referitoare la numărul 112 au fost incluse și reconfirmate în contextul propunerii unei directive înaintate de către Comisie pentru serviciile universale și drepturile utilizatorilor legate de rețele și servicii de comunicații electronice. În afară de implicațiile tehnice, financiare, operaționale și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în contextul propunerii unei directive înaintate de către Comisie pentru serviciile universale și drepturile utilizatorilor legate de rețele și servicii de comunicații electronice. În afară de implicațiile tehnice, financiare, operaționale și comerciale privind introducerea unui anumit număr de apel în rețelele publice de telecomunicații, statele membre ale Uniunii Europene urmau să realizeze cele mai adecvate demersuri de organizare, necesare funcționării sistemelor naționale de urgență, pentru a se asigura că apelurile către acest număr sunt preluate și gestionate în mod corespunzător. În același timp, se
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de care dispun diferitele sisteme de urgență naționale; așadar, apelul unic de urgență la nivel european putea fi utilizat, după caz, în paralel cu oricare alt sistem național. Inițierea de către România a demersurilor de integrare europeană a inclus și domeniul telecomunicațiilor. Implementarea și operarea Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) - Serviciul 1 - 1 - 2 a apărut ca o cerință impusă prin politicile sectorului de telecomunicații din acquis-ul Uniunii Europene, în contextul general al soluționării urgențelor cetățenilor, ca o componentă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sistem național. Inițierea de către România a demersurilor de integrare europeană a inclus și domeniul telecomunicațiilor. Implementarea și operarea Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) - Serviciul 1 - 1 - 2 a apărut ca o cerință impusă prin politicile sectorului de telecomunicații din acquis-ul Uniunii Europene, în contextul general al soluționării urgențelor cetățenilor, ca o componentă importantă a obligațiilor serviciului universal. Între reglementările europene în domeniu preluate în România figurau, așadar, „Directiva Consiliului Europei nr. 2002/21/CE din 7 martie 2002
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]