21,644 matches
-
Aici se pot pune și obiecte reprezentând Zeul și Zeița. În unele tradiții se obișnuiește ca, înainte de intrarea în cercul magic, practicanul să țină post în acea zi și/sau să se îmbăieze ritual. După terminarea ritualurilor, se adresează mulțumiri Zeului, Zeiței și Paznicilor, iar apoi se închide cercul magic. Un aspect controversat al wicca, mai ales în tradiția gardneriană, este obiceiul unor practicanți de a fi goi când efectuează ritualuri. În limba engleză se folosește termenul "skyclad" ("înveșmântat doar cu
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
atât cât va dăinui dragostea", spre deosebire de varianta creștină "până când moartea ne va despărți". Copiii născuți în familii wiccane pot fi supuși unui ritual asemănător botezului (în engleză în original "wiccaning"). Scopul acestui ritual este de a pune copilul sub protecția Zeului și a Zeiței. Copilul nu este însă obligat să se alăture religiei dacă nu dorește acest lucru atunci când crește mare, având în vedere importanța liberului arbitru în wicca. În wicca nu există un set de scrieri sfinte asemănător Bibliei creștine
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
furioase, fiind atât de curajoși că au fost numiți bersekeri. Acea stare mentală s-ar fi datorat proprietăților psihoactive provocate de ciuperci halucinogene sau cantităților masive de alcool consumate. Conform izvoarelor runice și celor arheologice, vikingii credeau în mai mulți zei. Ei credeau că lumea este de fapt un stejar denumit Yggdrasil care cuprinde 9 lumi (planete). Asgard era tărâmul zeilor cunoscuți drept Aesir, iar Walhalla era sala de petreceri unde intrau războinicii vikingi după moarte pentru a celebra și sărbători
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
de ciuperci halucinogene sau cantităților masive de alcool consumate. Conform izvoarelor runice și celor arheologice, vikingii credeau în mai mulți zei. Ei credeau că lumea este de fapt un stejar denumit Yggdrasil care cuprinde 9 lumi (planete). Asgard era tărâmul zeilor cunoscuți drept Aesir, iar Walhalla era sala de petreceri unde intrau războinicii vikingi după moarte pentru a celebra și sărbători pe săturate. Migdardul era considerat ca fiind tărâmul oamenilor, care a fost construit din trupul gigantului primordial, Ymir, și este
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
ale așezării trace Mesambria. A fost denumit „Melsambria”, adică „orașul lui Melsa”, probabil întemeietorul așezării, și a fost dat de greci atunci când au colonizat așezarea în anul 510 î.Hr.. Apoi, a purtat denumirea de „Mesambria”. Patronul orașului a fost ales zeul Apollo, grecii construind un templu și un teatru în onoarea sa. În Evul Mediu, era cunoscut și sub denumirea de „Mesamvria”. Aici au fost bătute monede de bronz și de argint, din secolul al V-lea î.Hr., iar din secolul
Nesebăr () [Corola-website/Science/297293_a_298622]
-
un patrimoniu de excepție, Bonnefontaine ( Baș - Rhin ), una dintre cele mai bogate stațiile neolitice Alsacia, cu castelul sau Empire Mackwiller, care are un palat român cu băi și mausoleu. Acesta a fost descoperit unul dintre cele mai mari sanctuare ale zeului Mithra în lumea occidentală. Putem descoperi, de asemenea, Wasserburg Lorentzen sau Renaissance castel Diedendorf care are cele mai frumoase picturi murale estul Franței. Multe gotice, baroce și neoclasice biserici, arhitecturi burghezi, ferestre Oriel, sate virgine urbanism și-au păstrat toate
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
pe care aceștia au găsit-o mai convingătoare decât aceea pe care ei o practicau și au preluat-o”". Vechea cutumă hazară a execuției publice a liderului care suferea o înfrângere (și care deci nu se mai bucura de favorurile zeilor) a jucat probabil un rol major la optarea păturii conducătoare pentru convertirea la religia mozaică. Stabilirea cu exactitate a numărului hazarilor convertiți la iudaism nu este posibilă. Sigur este doar faptul că alături de han și de aristocrația tribală, un procentaj
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
de Pireu, de celelalte Dodecanese, de Cyclade, de Creta, și de insulele Egeene estice. În preajma anului 290 î.Hr., la intrarea portului din Rodos se ridică vestitul Colos din Rodos, o statuie înaltă de 34 de metri care îl reprezenta pe zeul Helios. Monumentul comemora victoria lui Seleucos I Nicator împotriva lui Demetrius I Poliorcetes din anul 304 î.Hr. Vasele soseau în port plutind printre picioarele colosului. În anul 1309, pe Insula Rodos s-a stabilit Ordinul Ioaniților după ce acesta a fost
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
Insulei Rodos a devenit responsabilitatea germanilor pentru o perioadă de doi ani. În 1943, insula a trecut sub conducerea ONU, iar în 1947 a fost înapoiată definitiv Greciei. Rodos ocupă un loc de onoare în mitologia greacă. Când Zeus, părintele zeilor, a împărțit pământul copiilor săi, l-a uitat pe Helios, zeul Soarelui. Acesta a descoperit însă o insulă acoperită de ape în partea estică a Mării Egee și a declarat că se mulțumește cu această bucățică de uscat, dacă părintele său
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
ani. În 1943, insula a trecut sub conducerea ONU, iar în 1947 a fost înapoiată definitiv Greciei. Rodos ocupă un loc de onoare în mitologia greacă. Când Zeus, părintele zeilor, a împărțit pământul copiilor săi, l-a uitat pe Helios, zeul Soarelui. Acesta a descoperit însă o insulă acoperită de ape în partea estică a Mării Egee și a declarat că se mulțumește cu această bucățică de uscat, dacă părintele său o scoate din adâncuri și i-o dă în stăpânire. Pe când
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
lui Monte Smith este locul Acropolelor anticului oraș Rhodes. Parcul arheologic se desfășoară verde și frumos conținând teatrul elenistic contruit în sec. al III -lea î.Hr., unde aveau loc evenimente atletice. Ele erau parte a unui festival ținut în cinstea zeului Ilios. Palatul cavalerilor Sfântului Ioan din Ierusalim construit pe locul unei fortărețe Bizantine din secolul al XVII - lea. După părăsirea lui în timpul ocupației turcești, a fost distrus în mare măsură de explozia unei magazii de pulbere. Restaurarea palatului a avut
Rodos () [Corola-website/Science/297358_a_298687]
-
membrii clerului trebuie să dețină, în prealabil, binecuvântarea Patriarhului de la Constantinopol. Lista celor douăzeci de mănăstiri în ordinea ierarhică stabilită: Numele muntelui Athos provine de la un personaj al mitologiei Greciei Antice, anume un gigant trac care în confruntarea lui cu zeul grec Poseidon va fi zvârlit un bolovan imens înspre acesta, formând blocul abrupt ieșit din mare care azi îi poartă numele. Muntele Athos se bucură de celebritate în antichitatea greacă, fiind considerat în unele tradiții locale a fi locul cel
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
imens înspre acesta, formând blocul abrupt ieșit din mare care azi îi poartă numele. Muntele Athos se bucură de celebritate în antichitatea greacă, fiind considerat în unele tradiții locale a fi locul cel mai înalt de pe Pământ, unde, deasupra norilor, zeii se adună să discute. Vitruviu (sec. I î.e.n.) relatează că Dinocrate, arhitectul lui Alexandru cel Mare, i-a propus acestuia din urmă să sculpteze muntele Athos pentru a-i da forma patronului său, însă celebrul rege macedonean a refuzat cu
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
conform recensământului. Străzile principale ale orașului Volos poartă nume legate de istoria seculară a muntelui Pilion: Iason, Iolkos, Demetrias. Locul de promenadă la tărmul mării, mărginit de hoteluri moderne și terase ale cafenelelor, poartă numele „cheiul Argonauților”. Refugiul împădurit al zeilor și eroilor Greciei antice, muntele Pilion este cadrul de desfășurare a unui mare număr de aventuri amuzante sau dramatice din mitologia greacă. Aici, la nunta lui Peleu cu Thetis, Eris a aruncat faimosul măr al discordiei, aici s-au îmbarcat
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
i-au exilat pe locuitori. În perioada elenistică și romană ruinele cetății au devenit un centru turistic, formându-se în apropiere o mică așezare care trăia din comerț. În perioada romană târzie, Micene a fost abandonat. Micenienii aveau aproape aceiași zei ca și grecii de mai târziu. În perioada miceniană s-a acordat însă un rol mai însemnat Zeiței-Mame a Pământului. Cu timpul însă, zeii s-au adaptat modului de viață al muritorilor. Astfel au luat avânt zeii masculini (deoarece majoritatea
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
care trăia din comerț. În perioada romană târzie, Micene a fost abandonat. Micenienii aveau aproape aceiași zei ca și grecii de mai târziu. În perioada miceniană s-a acordat însă un rol mai însemnat Zeiței-Mame a Pământului. Cu timpul însă, zeii s-au adaptat modului de viață al muritorilor. Astfel au luat avânt zeii masculini (deoarece majoritatea aheilor aveau organizarea de patriarhat). Inscripțiile din Liniar B menționează câteva divinități: Zeus, Hera, Poseidon, Dionysos (considerat a fi împrumutat de la traci), Afrodita, etc.
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
aveau aproape aceiași zei ca și grecii de mai târziu. În perioada miceniană s-a acordat însă un rol mai însemnat Zeiței-Mame a Pământului. Cu timpul însă, zeii s-au adaptat modului de viață al muritorilor. Astfel au luat avânt zeii masculini (deoarece majoritatea aheilor aveau organizarea de patriarhat). Inscripțiile din Liniar B menționează câteva divinități: Zeus, Hera, Poseidon, Dionysos (considerat a fi împrumutat de la traci), Afrodita, etc. După cum arată sacrificarea Ifigeniei de către Agamemnon pentru a aduce vânt prielnic pentru corăbii
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
un cuvânt compus din fenicianul „"Abd"”, care înseamnă „sclav” și numele zeiței Hera (prin urmare, „sclav al Herei”). Etimologia tracă (propusă de Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff) pune în legătură numele „Abdera” cu epitetul "Derenos" sau "Derainos" purtat în această regiune de zeul Apollo. În fine, D.K. Samsaris a argumentat o etimologie greacă a acestui nume, bazată pe indicația din "Lexiconul Suda" conform căreia cuvântul „Abdera” înseamnă și „mare”, coroborată cu poziția de coastă a cetății. După Herodot, fondatorul orașului ar fi fost
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
a păstrat autonomia, orașul poseda instituțiile uzuale ale unei cetăți democratice din Grecia antică. Puterea era exercitată de către un Consiliu (Βουλή, "Boule") ales de către o Adunare a poporului (Δήμος, "Demos"). Funcția de arhonte eponim îi revenea preotului Templului lui Apollo, zeul protector al orașului. Funcțiile executive cele mai importante erau deținute de către "Timouchoi" (Τιμούχοι), demnitari întâlniți și în metropola Teos. În prima jumătate a sec. II î.Hr., aceștia au fost înlocuiți de "Nomophylakes" (Νομοφύλακες, „păstrători ai legilor”), care controlau propunerile supuse
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
aceste legende, născute în sec. XIX prin transmiterea orală, cu deformări, a unor conferințe date de arheologul Ion Casian Suruceanu în oraș despre antichitatea Dacilor (Arcidava este în Banat, Sucidava în Oltenia) și despre evul mediu („Krak” este denumirea unui zeu al Tiverților, proslăvit la picioarele unor stejari bătrâni și uriași, iar numele corecte, din cronicile genoveze, este „Alciona” însemnând „albastră” sau „Polihromia” însemnând „colorată” în grecește, dar aceste denumiri sînt tardive, din perioada bizantină). Există o legendă mai veche, din
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
ia o turnură proastă pentru greci, până când bunul prieten al lui Ahile, Patrocle, este ucis; înfuriat, Ahile se ridică la luptă, omorându-l în cele din urmă pe cel mai de temut războinic al troienilor, prințul Hector. În lumea homerică, zeii se amestecă liber printre ființele umane, luând partea diferitelor personaje, complotând și luptând unii împotriva altora. Aceasta se întâmpla mai ales în Odiseea, în care eroul, Odiseu (cunoscut și sub numele de Ulise), este ajutat de zeița Atena, dar stânjenit
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
umane, luând partea diferitelor personaje, complotând și luptând unii împotriva altora. Aceasta se întâmpla mai ales în Odiseea, în care eroul, Odiseu (cunoscut și sub numele de Ulise), este ajutat de zeița Atena, dar stânjenit la fiecare pas de Poseidon, zeul mărilor. Având reputația celui mai înțelept dintre greci, se presupune că Odiseu a fost cel căruia i-a venit ideea calului de lemn. Odiseea relatează călătoriile și aventurile prin care a trecut Odiseu, încercând să se întoarcă acasă după căderea
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
cinstea măreția Romei. Încurajat de însuși împăratul Augustus, Vergiliu a creat o epopee "oficială" ce descria trecutul mitic, dar era și plină de referiri la splendidul prezent imperial în care trăia. Eneida urmează în mod deliberat tradiția homerică în care zeii (de data aceasta zeii romani) intervin în treburile oamenilor. Eroul său hoinar este tulburat de zeița Junona, dar protejat de mama lui, Venus. În cel mai faimos episod, el naufragiază aproape de Cartagina, unde Venus o face pe regina Didona să
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
de însuși împăratul Augustus, Vergiliu a creat o epopee "oficială" ce descria trecutul mitic, dar era și plină de referiri la splendidul prezent imperial în care trăia. Eneida urmează în mod deliberat tradiția homerică în care zeii (de data aceasta zeii romani) intervin în treburile oamenilor. Eroul său hoinar este tulburat de zeița Junona, dar protejat de mama lui, Venus. În cel mai faimos episod, el naufragiază aproape de Cartagina, unde Venus o face pe regina Didona să se îndrăgostească de el
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
treburile oamenilor. Eroul său hoinar este tulburat de zeița Junona, dar protejat de mama lui, Venus. În cel mai faimos episod, el naufragiază aproape de Cartagina, unde Venus o face pe regina Didona să se îndrăgostească de el. Însă Jupiter, regele zeilor, îi ordonă lui Eneas să-și îndeplinească destinul și să părăsească Cartagina, iar Didona, cu inima frântă, se sinucide. După o vizită în lumea cealaltă, Eneas ajunge în Italia și ia parte la o serie de lupte și aventuri. În
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]