21,555 matches
-
am plecat la Jilava. Când am fost aduși la Jilava, o coborât duba cu noi până În poartă... parcă-l văd pe plotonieru’ care zicea: „Știți unde sunteți, mă? Sunteți la Jimbolia!”. Și acolo scria „Fortul 13 Jilava”. Acolo ne-a băgat În camera 28, pe celularul număru’ 1... că acolo sunt două celulare: În dreapta numărul 1 și În stânga număru’ 2. În 2 intra cine venea din tranzit și Îi ține 24-48 de ore, până făcea la toată lumea percheziția, noaptea, și-i
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În camera 28, pe celularul număru’ 1... că acolo sunt două celulare: În dreapta numărul 1 și În stânga număru’ 2. În 2 intra cine venea din tranzit și Îi ține 24-48 de ore, până făcea la toată lumea percheziția, noaptea, și-i băga pe-ormă pe celularul 1, de unde-i Împrăștia. Și din celularul 1 ne-a scos și ne-a dus În Reduit. Domne, eu am crezut că-i ceva acolo... dar e imens... și era apă În interior. Cât ați stat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vorba acolo, că acum vă pun În genunchi”. Și ăla din grupu’ ăsta de optzeci Îi răspunde: „Lasă, domnule, Îi Crăciunul strămoșilor noștri!”. Domne, n-a mai răspuns nimic... Și-am mers și-am ajuns la dube și ne-au băgat patruzeci Într-una... Și cine era mai Înalt, cum eram eu și mai câțiva, domne, n-aveai loc... trebuia să stai așa, că te Înghesuiau cu picioarele, te băgau până când se-nchidea ușa. Și-am plecat spre... undeva, că nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și-am mers și-am ajuns la dube și ne-au băgat patruzeci Într-una... Și cine era mai Înalt, cum eram eu și mai câțiva, domne, n-aveai loc... trebuia să stai așa, că te Înghesuiau cu picioarele, te băgau până când se-nchidea ușa. Și-am plecat spre... undeva, că nu știam unde. Duba cu care-am plecat noi a mers, a mers, a mers... vreo trei sferturi de oră. Noi vedeam pe la aerisitoare cum trec liniile de la tramvai, de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
numere, domne, ori din cinci În cinci, ori din opt În opt, și doar așa te aliniau. Și-acolo ne-o pus să ne aliniem câte opt, să ne ținem de braț, toți cu lanțuri pe picioare, și ne-o băgat În zăpada care era foarte mare... În stânga noastră era o curte cu grădină... și undeva În fund, acolo, se vedea o căsuță de chirpici luminată la geam, Crăciun fiind. Și la un moment dat o ieșit cineva din casă, o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Domne, ne ajutam unii pe alții și În special ăștia cu bare... De-aceea vă spun că era foarte greu ca să-i urci, că n-aveau cum să-și ducă săracii picioarele... În fine, am ajuns, nu ne-o mai băgat În izolări mici, de două-trei persoane, ne-o băgat În compartimentu’ mare a dubei, și acolo am Încăput optzeci de inși, nu comod, da’ de bine, de rău, fiecare Își avea locul lui. De jur-Împrejur erau bănci, și În mijloc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăștia cu bare... De-aceea vă spun că era foarte greu ca să-i urci, că n-aveau cum să-și ducă săracii picioarele... În fine, am ajuns, nu ne-o mai băgat În izolări mici, de două-trei persoane, ne-o băgat În compartimentu’ mare a dubei, și acolo am Încăput optzeci de inși, nu comod, da’ de bine, de rău, fiecare Își avea locul lui. De jur-Împrejur erau bănci, și În mijloc erau iar bănci... Încălzire nu exista În dubă. Și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-o tăiat mai jos și În trei secunde s-o și scurs chelenul din flacon... Ce anestezie? Și-atunci am zis: „Haideți, mă!”. Și-au pus mâna pe mine vreo patru sau cinci, m-au ținut și mi-o băgat bisturiu’... no. A doua zi, sâmbăta, ne-am dus dimineața la dispensar ca-n orice zi... Nu era nimic care să prevestească circu’ care s-a Întâmplat după câteva ore... Și pe la zece vine paznicul de celular și spune: „Doctorii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe coridor. „Ce Dumnezeu o fi?” Nu puteam să-mi imaginez ce se poate Întâmpla. Trece o perioadă de timp, agitație mare prin curte, și la un moment dat văd că vine cu o scară de-asta de pompieri, o bagă prin curte... „Mă, o luat foc ceva”... Asta a fost singura supoziție... Trece o perioadă de timp... Imaginați-vă că totul se-ntâmpla În partea dinspre interior a „U”-ului, că știți că Gherla e În formă de „U”... Eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-i puțin mai mare... Da’ nu sângera! Zic: „O intrat și o ieșit”. L-am pansat și zic: „Ce fac cu el?”. „Ține-l aicea!” Și aveam acolo la chirurgie un loc unde țineam preoperator și postoperator..., și l-am băgat acolo, În pat. Nu trec zece minute... mai vin cu unu’. „No, ia-l și pe-ăsta și aranjează-l.” Pe ăla, săracul, l-o prins undeva prin coapsă și sângera. Ce poți să faci? Plagă penetrantă... L-am pansat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a spus așa ceva... Am ieșit și acolo, În mijlocul coridorului, era comandantul Goiciu, care zice: „Auzi, mă! Tu i-ai pansat pe-ăștia?”. Zic: „Da, eu”. „No, uite, sunt la izolare acolo”... - nu mai știu, la 2 sau la 3 erau băgați - ... „de-acuma, cât vor sta acolo, tu te duci la ei, tu-i pansezi, tu-i aranjezi. Altceva... să nu te pună Dumnezeu să povestești În cameră chestia asta, că ai de furcă cu mine! Ai Înțeles?” „Am Înțeles.” Și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ceaușescu! Și vine la mine ăsta: „Mă, da’ pe peretele unde-i tovarășul Ceaușescu nu-i voie să pui nimica!”. „Ei, nu, pe dracu’”, zic, „mai bine-l ia jos pe Ceaușescu”... Și l-am luat jos și l-am băgat după dulap. Și l-am luat și pe ăla din sala de așteptare și l-am pus tot jos acolo. Asta a fost, mă rog, a trecut. Și după câteva săptămâni, vine tovarășa Elena Bocretaș, care era Învățătoare, șefa culturală
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
an. Care erau condițiile de detenție la Cluj? Ne ținea acolo În condiții foarte proaste: dormitul pe podea... Și nu aveam loc, că era o asemenea Înghesuială ca În Închisorile din cărțile sovietice, unde, Într-o celulă de două persoane, băgau și 14-15 și dormeau pe rând, zi și noapte. Așa eram și noi, În situația asta, că te culcai pe-o parte și, când trebuia să te schimbi pe altă parte, trebuia’ să se scoale toți și să schimbe partea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dormi peste zi, la Securitate nu te lasă; la 5 este deșteptarea, stai În picioare, pe o bancă sau pe pat, da’ nu culcat, și asta până seara la 22. Noaptea trebuia să stai cu mâinile afară, iar dacă-ți băgai mâinile ’năuntru, te atenționa: „Scoate mâinile afară!” Băga capul pe vizeta aceea și: „Banditule, mâinile afară!”. Și scoteai mâinile afară. De două ori, a treia oară: „Banditule, scoală-te Îmbracă-te și te plimbă!”. Și În fiecare noapte mă plimbam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la 5 este deșteptarea, stai În picioare, pe o bancă sau pe pat, da’ nu culcat, și asta până seara la 22. Noaptea trebuia să stai cu mâinile afară, iar dacă-ți băgai mâinile ’năuntru, te atenționa: „Scoate mâinile afară!” Băga capul pe vizeta aceea și: „Banditule, mâinile afară!”. Și scoteai mâinile afară. De două ori, a treia oară: „Banditule, scoală-te Îmbracă-te și te plimbă!”. Și În fiecare noapte mă plimbam, și ziua nu dormeam... Am ajuns așa de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nimeni.” „A auzit cineva că singur ai spus aceste cuvinte?” „Nu, nu m-a auzit nimeni, numa’ am gândit.” Și scrie În acte că n-am vorbit cu nimeni asta... Că dacă spuneam: „Da, am vorbit.” „Cu cine?” Și Îi bagă și pe ăia la pușcărie pentru omisiune de denunț... Și-atunci am dat declarația. Am hârtii luate de la CNSAS... Vișovan era și el cu dumneavoastră În lot? Da, da’ Vișovan o recunoscut. Acuma, s-ar putea să-mi fi dat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se făcea. Da’ colaboram, nu ziceam niciodată ce nu trebuie..., mă sfătuiam, aveam colaboratori foarte buni, tineret. Unii dintre foștii mei elevi, studenți, medici... Dar credeți că sunt respectați foștii deținuți? Știți cum e? Nici n-avem nevoie să ne bage În seamă. Ce-am pierdut, nimeni nu poate da Înapoi... Nici tinerețe, nici umilințele... Și umilințe au fost nesfârșite, să știți... Noi am trăit, așa cum v-am spus, fără părere de rău În Închisoare, da’ am avut multe momente În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În celular... Avea doi metri și jumătate lungime și un un metru și jumătate lățimea. Și a fost un prici acolo. Pat deloc... numa’ scândură goală. Și după două luni de zile am fost luat de acolo și-am fost băgat În camera de comun, și acolo am stat Între oameni. Și mă amintesc că a fost un om foarte cumsecade... Almășan Gheorghe. Almășan baci, noi așa... l-am chemat (zâmbește - n.n.). N-o fost tânăr, vreo... 50 de ani o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mari - n.n.) Da! A lucrat contra națiunea noastră, dar asta e o altă chestiune. Mai ales pe mine m-a iubit foarte tare, pentru că am fost eu tare slăbit... Probabil de aceea am fost scos din celular și m-a băgat acolo, pentru că am ajuns aproape ca să mor. No, și Almășan baci m-a Întrebat mai Întâi: „Pentru ce ești aicea? Ce ai făcut? Cum ai făcut? De ce ați fost așa... proști? Asta bine ați făcut. Asta n-ați făcut bine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el, ca un om mai deosebit. Procesul când a avut loc? Aproape după un an. La Cluj... după trei luni de detenție am fost transportat de la Securitate În penitenciarul Tribunalului. Acolo am stat zece luni... Îmi amintesc când am fost băgat În camera număru’ 49, o cameră mare, În mod normal pentru opt-zece oameni, și acolo am stat În Înghesuială 35-40 de oameni, fără paturi, pe dușumea, și Îmi amintesc că atuncea... peste trei săptămâni nici n-am avut lingură, numai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
gând nu are. Hai, vino aicea, banditule!”. L-a apucat aicea la gât, i-a dat un pumn, Încât imediat a căzut jos, a leșinat. Și pe urmă l-a luat iarăși de la gât, l-a ridicat și a spus: „Bagă mințile În cap, pentru că ăsta e numai Începutul. O să vezi mai târziu!” Și pe urmă s-a dus... Au fost și dintre cei care să Încerce să vă tragă de limbă? Da, erau Ghiță Gorbatei, Costăchescu, Octavian Voinea, săracu’... Acuma
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cât timp au durat primele bătăi, până să vă ceară să scrieți ceva? S-a Început cu un curs mai lent și, Încet-Încet, a devenit mai dur. Și asta complet a ținut trei-patru săptămâni. Cine se considera că și-a băgat mințile În cap n-a făcut parte din comitet, Însă a avut voie să umble liber... Însă, dacă s-a aflat că el a ascuns ceva, atuncea iarăși a fost prins și bătut și mai tare... Așa că și asta a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bătăi? Nu. Nu. Îmi amintesc că ne-am pregătit să sărbătorim 23 august și cei care au avut talent au scris poezii, și pe urmă au organizat o scenetă... Dar vreau să spun ceva despre trei băieți care au fost băgați odată În cameră. Asta a fost În luna iunie. Țurcanu a deschis ușa: „Intrați Înăuntru!”. Au intrat trei băieți: Dragoș Hoinic, Aurel Pandurescu și Oprișan. No, Juberian le-a spus: „Prezentați-vă!”. „Sunt Pandurescu Aurel, am condamnarea de 20 de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo, care-l cunoșteau, că venea dintr-o familie de intelectuali... Eu așa rețin... Că cică tată-său era profesor, mamă-sa nu știu ce era... Și el aicea era un..., cum să spun? Era ca un vierme din ăla care se bagă În sufletul oamenilor. O și murit unul din cauza lui acolo, la Gherla. Ne-o scos la muncă În curte, să mestecăm niște betoane, acolo, să refacem zidul penitenciarului, să Îl reconstruim. Și era o favoare să fii scos la aer
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În celule. Și Constantin Bogos ăsta a tot stat pe capul unuia, l-a tot descusut... Ce o fi spus, ce n-o fi spus..., da’ ăla, săracul, s-a lăsat dus de poveștile lui și până la urmă l-au băgat În demascări și l-au bătut până l-au omorât. Mai știți cum Îl chema? Nu mai știu, deși l-am citit pe tabla aia de la Gherla... Da’ nu-mi vine În minte acum. Era ceva muncitor de prin Dobrogea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]