20,518 matches
-
mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate prin lege. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris") lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pescăruș albastru
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
idaeus"), măceș ("Rosa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege) și desemnat în scopul protejării unei colonii importante din specia "Falco vespertinus". La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Vânturel de seară ("Falco vespertinus
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus"), troscot ("Polygonum aviculare") sau piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"). Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de munte ("Arvicola terrestris
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
răpirile reciproce ale lui Io, Europa și Medeea comise de fenicieni și greci, motivându-l pe troianul Alexandros (Paris) să o răpească pe Elena. Războiul troian este marcat ca precursor al conflictelor ulterioare dintre popoarele din Europa și Asia. Sunt enumerați regii Lidiei (coasta de vest a Turciei moderne): Candaules, Gyges, Sadyattes, Alyattes și Cresus. Este povestit mitul lui Gyges, cum o slugă a preluat puterea ucigându-l pe Candaules la propunerea reginei după ce acesta, obligat de rege, i-a fost
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
de autor cu numele zeilor greci: Osiris=Dionysos, Isis=Demetra, Ammon=Zeus), unele dintre acestea fiind închinate și eroului grec Heracle,despre care localnicii egipteni povesteau că a ajuns și în țara lor. Autorul ne prezintă și fauna Egiptului, fiind enumerate pisicile, bovinele, câinii, ibisul și șerpii, care erau printre animalele cele mai adorate , crocodilii și hipopotamii (descriși amănunțit, fiind o curiozitate pe vremea elenilor) care erau venerați în anumite orașe egiptene, dar care reprezentau și un pericol pentru alte orașe
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
cu relatarea invaziiei conduse de Darius I asupra Sciției (de la nord de Marea Neagră). Herodot ne prezintă pe larg informații despre modul de viață al sciților, ceremonii, ritualurile funerare, jertfe, xenofobia acestora, despre cum trăgeau cu arcul și despre geografia Sciției, enumerând râurile Tyras, Hypanis, Borysthenes, Panticapes, Hypacyris, Gerrhus, Tanais și fluviul Istru (Dunărea); oferă indicații despre alte popoare ca: Sauromatii, Budinii, Tyssagetii, Argippaenii, Issedonii, Arimaspii si Hiperboreenii. După ce povestește despre poetul Aristeas, face comparație geografică dintre Libia (Africa), Europa și Asia
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
ceremonialul de jertfe umane aduse lui Zamolxis. Ne descrie costumația popoarelor ca Tauri, Agathyrsi, Neuri, Androphagi (canibali), Melanchlaeni, Geloni, Budini, Sauromatae și căsătoria amazoanelor cu sciții, formând poporul Sauromatiilor. Ne povestește despre Minyæ(descendentul argoonauților) și fondarea orașului Cyrene și enumeră o serie de regi cirenieni ca Battus I, Arcesilaus I, Battus II, Arcesilaus II, Battus III , Arcesilaus III , Battus IV, și Arcesilaus IV. Povestește despre Libia și locuitorii ei. Cartea a IV-a se încheie cu răzbunarea lui Arcesilaus pentru
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN), precum și un fluture din specia "Euphydryas maturna" ("Hypodryas maturna"). Printre păsările semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), grangur ("Oriolus oriolus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), rață sulițar
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
bioregiune geografică continentală cuprinsă între râurile Putna și Milcov) reprezintă o zonă naturală (râuri, pășuni, păduri de foioase, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), ciocănitoare cu spate alb
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
înglobează bălțile "Hagieni, Mangalia" și "Limanu") reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, stepe, pajiști naturale, pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află mai multe exemplare cu specii de: fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
ce adăpostește floră (măcrișul iepurelui - "Oxalis acetosella", mur - "Rubus hirtus") și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Fânețe montane, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)". Printre raritățile faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) se află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
foioase) în lunca inundabilă a râului Timiș; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe Lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), fâsă-de-câmp
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
stepică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
Național din Varșovia precum și din mai multe palate poloneze construite în acea vreme. În anul 1824, Antoni Brodowski publică o lucrare despre teoria picturii pe care a intitulat-o „"Despre situația Școlii de arte"”. Ca discipoli ai săi se pot enumera: Jakub Tatarkiewicz, Rafal Hadziecwicz și proprii săi copii. Antoni Brodowski a avut doi fii: Iosif și Thaddeus, care au fost ca și tatăl lor, pictori. În 1825 a fost făcut Cavaler al Ordinului Saint Stanislaus clasa III. Antoni Brodowski moare
Antoni Brodowski () [Corola-website/Science/329130_a_330459]
-
își revedincă numele de la întemeietorul său Ḥăğğ Bektaš Walī (Hăcɪ Bektaš Velī) sfânt care, conform tradiției hagiografice ar fi ajuns din Horasan în Anatolia, zona Turciei actuale, în jurul secolului XIII. În jurul acestui personaj misterios circulă mai multe legende, printre care enumerăm hagiografia "Vilăyetnăme Hacī Bektaș Velī", aparținând istoricului otoman Ilyăs ibn Hɪzɪr , precum și relatări ale istoricului Așīkpașazăde (descendent al lui Baba Ilyăs). Ḥağğ Bektaš Walī apare menționat și în hagiografia maestrului său spiritual Baba Ilyăs numit și Baba Rasūl sau Rasūlu-llah
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
în componența nou formatului stat, Ucraina. Notă:* doar Români transistreni. În urma recensământului din 2001, 91.7% dintre români (declarați) au declarat limba română, limbă maternă, 6.2% limba ucraineană, iar 1.5% rusa. În rândul "moldovenilor" (declarați), 70.0% au enumerat (91.6% în regiunea Cernăuți) "limba moldovenească", limbă maternă, 17.6% rusa (1.2%) și 10.7% ucraineana (3.2%). Calculând apartenența lingvistică cumulată a românilor și moldovenilor declarați, apare următoarea structură lingvistică: 78.0% vorbesc limba română/moldovenească, 11
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
Gramophone" in Ianuarie 2005. Alte înregistrări apreciate de critici: Sonatele pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach, concertul pentru vioară de Mozart și concertul pentru vioară de Ceaikovski. Printre cele mai prestigioase competiții în care Julia Fischer a câștigat se enumeră Competiția internațională de vioară Yehudi Menuhin sub supravegherea lordului Yehudi Menuhin, unde ea a luat primul premiu și premiul special pentru cea mai bună carieră solo în Bach în 1995 și a opta competiție Eurovision pentru tineri instrumentiști în 1996
Julia Fischer () [Corola-website/Science/329302_a_330631]
-
stelele variabile (incluzând și nove și supernovă), sunt adăugate încontinuu. Aproximativ 10 000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber. Cataloagele și hărțile stelare premoderne listează doar cele mai luminoase dintre acestea. Hipparchus, din secolul al II-lea î.Hr. a enumerat aproximativ 850 de stele. Johann Bayer în 1603 a listat aproximativ de două ori mai multe decât precedentul. Doar o mică parte dintre acestea au nume proprii, celelalte fiind fiind denumite doar după anumite scheme. Doar în secolul al XIX
Denumirea stelelor () [Corola-website/Science/328611_a_329940]
-
reînnoiască vechea pace și să îi roage să nu le mai vândă sare moravilor”. Această ultimă mențiune sugerează că bulgarii controlau în acele vremuri drumurile care legau Moravia de minele de sare din Carpații Răsăriteni. Autorul anonim al Gesta Hungarorum enumeră alți lideri și formațiuni politice din regiunea Moraviei Mari decât Svatopluk I și urmașii săi, nemenționați de alți cronicari de la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul celui de-al X-lea. Astfel, Gesta Hungarorum amintește de Menumorut, „ducele din
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
va participa la conclav, după ce papa Benedict al XVI-lea i-a acceptat în data de 18 februarie demisia din funcția de arhiepiscop de Edinburgh, în urma suspiciunii de comportament nepotrivit. Drept candidați cu șanse de a fi aleși au fost enumerați: Cardinalul Walter Kasper, episcop emerit de Rottenburg-Stuttgart, fost președinte al Consiliului pentru Promovarea Unității Creștinilor, a împlinit vârsta de 80 de ani în data de 5 martie 2013, la mai puțin de o săptămână de la survenirea sedisvacanței. Cardinalului Kasper, ca
Conclavul din 2013 () [Corola-website/Science/328684_a_330013]
-
angelologică a unor entități subordinate lui Allah, care aparțin îngerilor buni, dar și o conotație demonologica, Djinnii fiind descriși asemenea demonilor sau spiritelor rele . Coranul amintește despre ingerință diavolilor în regatul lui Solomon în Surrah 2, 102 și 21,82, enumeră puterile pe care le are “ punând diavolii la lucru” astfel încât are puterea de a stăpânii vânturile de a construi, în Surrah 38, 34-40, Subliniindu-se originea necurata a puterilor sale . Zeitățile păgâne sunt desemnate nu numai prin termenul Al - Shayatin
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
Masarelli îi numește pe aceiași cinci copii ai lui Đurađ și ai Eirenei. Alte genealogii menționează un al șaselea copil, Todor Branković. El ar fi putut fi un copil care a murit de tânăr și, astfel, nu a mai fost enumerat împreună cu frații săi. Cel mai mare copil enumerat în documentul Massarelli a fost Grgur Branković. Documentul din 1429 îl menționează cu titlu de Despot. Potrivit lucrării „The Lațe Medieval Balkans, A Critical Survey from the Lațe Twelfth Century to the
Mara Branković () [Corola-website/Science/328758_a_330087]