22,461 matches
-
mai vâscoase, care se caracterizează printr-o aglomerare haotică de blocuri de lavă. Suprafețele dermolitice ("pahoehoe" în Hawaii, "hellurhaun" în Islanda) se pot prezenta în funcție de relieful preexistent, de viteza și vâscozitatea lavei, sub diferite forme: - dale de lavă - acumulări de fragmente, provenite din ruperea crustei superficiale solidificate, la o creștere a vitezei de curgere a lavei fluide interioare - lave cordate - încrețiri superficiale ale crustei vâscoase - creste de presiune - rezultate prin boltirea crustei superficiale prin presiunea lavei fluide subcrustale - hornito - acumulări bulgăroase
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
scris o lucrare despre filozofia naturală, de mare importanță în istoria antichității. Învățătura sa, care îmbină filosofia ioniană cu ontologia lui Parmenide, a fost expusă în lucrarea "Despre natură" ("Peri physeos"). Scrierile lui Anaxagora, din care s-au păstrat câteva fragmente, au cunoscut o largă circulație în sec. 5-4 î.Hr., influențând filosofia lui Platon și a lui Aristotel. Pentru felul în care vedea fenomenele cerești, a fost considerat ca precursor al lui Laplace și Newton. Anaxagoras a combătut filozofia lui Empedocle
Anaxagora () [Corola-website/Science/300785_a_302114]
-
este o epopee atribuită lui Homer, care pare a fi fost un aed din Ionia, din a doua jumătate a secolului VIII î.Hr., și care a preluat în epopeele sale, "" și "Odiseea", tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare. Iliada este compusă din 15 337 de hexametri dactilici și, din epoca elenistica, divizată în 24 de cânturi. Textul a fost probabil compus între 850 și 750 î.Hr. (date deja menționate de către
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 710 locuitori. Așezare rurală dacica, depistată prin sondaje arheologice în 1961 și 1964. Este vorba de gropi de provizii și bordeie, în care s-au găsit și fragmente de vase modelate cu mâna, datate din sec. III i.C. Prima atestare documentara este din anul 1293. Astăzi, localitatea care este situată în comuna Teaca, jud. Bistrița Năsăud, nu mai are în cadrul școlii clasele V-VIII, elevii acestor clase
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
care face legătura între Dej și Vatra Dornei. În urma cercetărilor arheologice efectuate pe raza localității s-a dovedit existența vieții omenești pe acest teritoriu încă din comuna primitivă. În anul 1959 au fost descoperite de către arheologii de la Muzeul județean Bistrița-Năsăud, fragmente de vase din perioada orânduirii comunei primitive. Printre fragmentele de obiecte descoperite aici, unele au fost încadrate în epoca bronzului, cultura Witenberg, și obiecte din fier aparținând perioadei Hallstatiene. Au fost descoperite aici și fragmente de vase lucrate cu roata
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
cercetărilor arheologice efectuate pe raza localității s-a dovedit existența vieții omenești pe acest teritoriu încă din comuna primitivă. În anul 1959 au fost descoperite de către arheologii de la Muzeul județean Bistrița-Năsăud, fragmente de vase din perioada orânduirii comunei primitive. Printre fragmentele de obiecte descoperite aici, unele au fost încadrate în epoca bronzului, cultura Witenberg, și obiecte din fier aparținând perioadei Hallstatiene. Au fost descoperite aici și fragmente de vase lucrate cu roata aparținând perioadei stăpânirii romane. Până în secolul al XII-lea
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
arheologii de la Muzeul județean Bistrița-Năsăud, fragmente de vase din perioada orânduirii comunei primitive. Printre fragmentele de obiecte descoperite aici, unele au fost încadrate în epoca bronzului, cultura Witenberg, și obiecte din fier aparținând perioadei Hallstatiene. Au fost descoperite aici și fragmente de vase lucrate cu roata aparținând perioadei stăpânirii romane. Până în secolul al XII-lea nu s-au găsit documente scrise, decât fragmente de ceramică feudală târzie în săpăturile arheologice efectuate pe dealul Hegheriș. Între anii 1141-1161 a avut loc colonizarea
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
încadrate în epoca bronzului, cultura Witenberg, și obiecte din fier aparținând perioadei Hallstatiene. Au fost descoperite aici și fragmente de vase lucrate cu roata aparținând perioadei stăpânirii romane. Până în secolul al XII-lea nu s-au găsit documente scrise, decât fragmente de ceramică feudală târzie în săpăturile arheologice efectuate pe dealul Hegheriș. Între anii 1141-1161 a avut loc colonizarea acestor locuri cu coloniști originari din Flandra, Lotigen și Luxemburg. Odată cu venirea sașilor în ținutul Bistriței, locuitorii autohtoni români au fost împinși
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
respectiv a satului Bălnaca cum sunt : Mișidului, Izbândiș, Igrița, Ungurului au oferit loc de refugiu comunităților preistorice sau din epoca prefeudală . În peștera de la Piatra Roșie din satul Bălnaca niște păstori de capre au descoperit mai multe obiecte de bronz, fragmente de bronz, și două seceri de bronz, trimise în 1853 la Muzeul Național din Budapesta . Se pare că cele două seceri nu au avut o soartă comună, deoarece alte surse istoriografice menționează o seceră care se află la Muzeul Național
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
comună, deoarece alte surse istoriografice menționează o seceră care se află la Muzeul Național din Budapesta, alta în colecția colegiului reformat din Debrețin . În cele două peșteri de la Piatra Morii, cercetate în 1931 s-au găsit „cioburi eneolitice” , clasate ca fragmente de ceramică din faza de trecere spre epoca bronzului și un fragment de ceașcă hallstattiană ( prima vârstă a fierului). Unitatea stilistică și cronologică a materialelor arheologice descoperite în peșterile comunei Șuncuiuș au permis atribuirea lor unui nou grup cultural denumit
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Muzeul Național din Budapesta, alta în colecția colegiului reformat din Debrețin . În cele două peșteri de la Piatra Morii, cercetate în 1931 s-au găsit „cioburi eneolitice” , clasate ca fragmente de ceramică din faza de trecere spre epoca bronzului și un fragment de ceașcă hallstattiană ( prima vârstă a fierului). Unitatea stilistică și cronologică a materialelor arheologice descoperite în peșterile comunei Șuncuiuș au permis atribuirea lor unui nou grup cultural denumit Igrița, denumire lansată în 1978, cu ocazia colocviului privitor la epoca bronzului
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
inventar arheologic de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului. În același loc s-a descoperit și un vas de lut dacic, ceea ce atestă locuirea în continuare a peșterii. De altfel, și în alte peșteri cum ar fi Lesiana ( Ungurului) fragmentele ceramice atestă continuitatea locuirii și în perioada prefeudală din secolele IX-XI d.Hr. În anul 1986, arheologii dr. Sever Dumitrașcu și dr Ioan Crișan, de la Muzeul Țării Crișurilor au început săpături sistematice pe Dealul Simionului în Bălnaca, unde au semnalat
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
conținând în total 113 piese de bronz. Depozitul e format din: unelte, dălți, ciocane, arme, brățări, piese de îmbrăcăminte sau harnașament (centuri, saltaleoni, tutuli, pandantive caliciforme, falere, butoni, verigi de picior, brățări din bară de bronz, inel de prindere, ace,) fragmente de ceramică. Fragmentele de ceramică au fost găsite lângă o vatră de foc de la care pornește un strat gros de cenușă spre pârâul peșterii, ceea ce indică o folosire îndelungată a cuptorului care a servit, probabil, unui atelier de turnătorie a
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
113 piese de bronz. Depozitul e format din: unelte, dălți, ciocane, arme, brățări, piese de îmbrăcăminte sau harnașament (centuri, saltaleoni, tutuli, pandantive caliciforme, falere, butoni, verigi de picior, brățări din bară de bronz, inel de prindere, ace,) fragmente de ceramică. Fragmentele de ceramică au fost găsite lângă o vatră de foc de la care pornește un strat gros de cenușă spre pârâul peșterii, ceea ce indică o folosire îndelungată a cuptorului care a servit, probabil, unui atelier de turnătorie a obiectelor de bronz
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
această construcție ,Casa Zmeului. Până la construirea acesteia, punctul de vămuire era situat în gura peșterii alăturate care are o deschidere largă și o boltă înaltă oferind condiții bune pentru desfășurarea activităților umane. De altfel, în această peșteră s-au descoperit fragmente de ceramică prefeudală. În anul 1256 într-un ordin al regelui Bela al IV-lea către Capitlul bisericii din Oradea sunt amintite moșiile din Birtin, Șuncuiuș, Tileagd și Săbolciu, cu ocazia procesului dintre Ladislau și Toma, cu comitele Paul pentru
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
nu deține încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandantive, fragmente de amfore grecești, fragmente de ciup, vase în formă de clopot, tigăi din ceramică, fusaiole, jucării, etc) și urme de zgură, arheologii au demonstrat că au existat I I locuințe pe o suprafață de 50. 000 m. p. și cuptoare pentru
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandantive, fragmente de amfore grecești, fragmente de ciup, vase în formă de clopot, tigăi din ceramică, fusaiole, jucării, etc) și urme de zgură, arheologii au demonstrat că au existat I I locuințe pe o suprafață de 50. 000 m. p. și cuptoare pentru producerea obiectelor din ceramică
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
trei muchii, o brățară și un cuțit din fier. De asemenea, așezarea cucuteniană de la Răzinea -Copălău, situată la circa 200 m de satul Copălău, pe partea stângă a drumului comunal 46A Copălău -Draxini prezintă o locuință de tip Cucuteni și fragmente de ceramică, fragmente de statuete, săgeți din silex, în poiana Jorovlea au fost descoperite 17 monede de argint. Fortificația de la Cotu a fost încadrată în secolele IV-III în. de Christos. Pe teritoriul satului Cerbu s-a descoperit o monedă imperială
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
brățară și un cuțit din fier. De asemenea, așezarea cucuteniană de la Răzinea -Copălău, situată la circa 200 m de satul Copălău, pe partea stângă a drumului comunal 46A Copălău -Draxini prezintă o locuință de tip Cucuteni și fragmente de ceramică, fragmente de statuete, săgeți din silex, în poiana Jorovlea au fost descoperite 17 monede de argint. Fortificația de la Cotu a fost încadrată în secolele IV-III în. de Christos. Pe teritoriul satului Cerbu s-a descoperit o monedă imperială romană. Majoritatea vestigiilor
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
nuclee, răzuitor, lame, burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente ceramice hallstattiene târzii, găsite în punctele „Corneț“; șase toporașe de silex de formă trapezoidală, în secțiune rectangulară, șlefuite total sau parțial (în rest cu urme de ciopliri), descoperite în punctele „În Văiugi“, „Corneț“, „Țarna Mare“ și altele (fig. 30). Pe
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean Corni-Baisa, la circa 0,3 km (în dreptul locuinței lui Oniciuc Ion), pe terenul aflat pe stânga și pe dreapta drumului agricol care duce la Gura Goronei-Buda, s-au descoperit fragmente ceramice din cea de-a doua epocă a fierului (La Tène) și din perioada feudalismului târziu (sec. XVII-XVIII) și care se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 56. La circa 1,3 km sud-vest de
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 56. La circa 1,3 km sud-vest de sat (pe versantul nordic al Dealului Corneț) și la aproximativ 0,7-0,8 km de punctul „La Hrubă“, s-a găsit un fragment de piesă de silex care după formă, tehnică de cioplire și patina silexului poate fi atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată). Se găsește în colecția Muzeului Județean Botoșani, cu numărul de inventar P. 57. La circa 0,8 km nord, nord-vest
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu) și probabil, începutul epocii migrațiilor (sec. III-IV d. Hr.), precum și perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV) și târziu (sec. XVII-XVIII). Tot aici s-a găsit și o piesă microlitică de silex atribuită cu
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
inventar P. 58-59. Pe marginea de nord, nord-vest a satului Corni, mai precis a cartierului Lipoveni s-au descoperit trei piese de silex, cu patină alb-albăstruie (un gratoar pe lama fragmentară cu urme de ardere, o lamă și o așchie), fragmente ceramice tipice atribuite culturii Cucuteni (faza A ?) și perioadei de sfârșit a primei epoci a fierului (Hallstatt târziu). Toate piesele de aici se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, având numărul de inventar P. 60. La circa 2 km vest
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]