20,876 matches
-
7 februarie 1911, București) a fost un general de divizie român, șeful Statului Major Regal, comandant al Școlii de Ofițeri de Artilerie și Geniu, al Corpurilor nr. 3 Armată la Galați, apoi și nr. 2 Armată la București precum diplomat militar. Familia generalului a fost de origine română din Macedonia. Tatăl său Dimitrie (n. 11 iulie 1807, Macedonia - d. 30 august 1862, București) a făcut studiile la Pesta, unde a dobândit diploma de doctor în filosofie la 1828. Apoi a trecut
Panait Warthiadi () [Corola-website/Science/334342_a_335671]
-
Comana operațiunilor a fluctuat între Corpurile V și VII. Inițial, pădurea era apărată de Diviziile germane de infanterie a 275-a și a 353-a. Diviziile comandate de generalul Hans Schmidt erau cu efectivele incomplete, dar cei 5.000 de militari (din care 1.000 în rezervă) erau experimentați și bine pregătiți. Germanii dispuneau de puține piese de artilerie. Pe timpul desfășurării luptelor, comandanții germani au trimis în zonă mai multe mari unități pentru întărirea defensivei. Optimismul comandanților americani, care se așteptaseră
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
evacuarea răniților era grea, sau chiar imposibilă. Situația grea a atacatorilor nu a fost depășită nici în zilele care au urmat. Pe 16 octombrie, frontul înaintase cu mai puțin de 3 km, dar cu costul pierderii a 4.500 de militari. Pe 16 octombrie, în zonă a fost adusă Divizia a 28-a de infanterie americană, care trebuia să înlocuiască trupele epuizate și cu efectivele împuținate. Divizia a 28-a a primit întăriri - blindate, vehicule șenilate de transport și sprijin aerian
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
din urmă, americanii suferind pierderi grele. Regimentul 22 a eșuat în tentativa de cucerire a pădurii "Rabenheck", fiind respinși de germani cu tiruri intense de mitraliere și artilerie. Regimentul 22 a pierdut în primele trei zile ale atacului 300 de militari - soldați, subofițeri și ofițeri. Pe 18 noiembrie s-a ajuns la concluzia că este necesar sprijinul tancurilor, iar geniștii au început să deschidă cu explozivi drumuri de acces pentru blindate prin desișul pădurii. În ciuda tuturor eforturilor, comunicațiile și transporturile au
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
militare implicate în lupte până pe 15 decembrie pierderea sau rănirea a 250.000 de soldați aliați și germani. Armatele americane I și 9 au pierdut 57.039 de oameni (morți, răniți, prizonieri sau dispăruți în misiune). Alți 71.654 de militari au suferit accidente sau s-au îmbolnăvit în spatele frontului - pneumonie, degerături șa. Se apreciază că germanii au pierdut 12.000 de morți, 95.000 de prizonieri. Numărul soldaților germani care au fost răniți nu este cunoscut cu certitudine. Pe 16
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
care apele s-au retras. [[File:Westwall cross 01.jpg|thumb|300px|Monument din Vossenack în memoria celor căzuți în luptele din Pădurea Hürtgen]] Americanii au pierdut 33.000 de soldați în cursul luptelor, iar germanii peste 28.000 de militari. În Cimitirul militar german Hürtgen, veteranii Diviziei a 4-a de infaterie SUA au ridicat un monument în memoria locotenentului (29 seeptembrie 1921 - 12 noiembrie 1944). Tânărul ofițer german a murit după ce a suferit răni grave pe când încerca să ajute
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
(în ) (d. după 306) a fost un martir creștin de origine daco-romană care a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284-305) și Galerius (305-311). El a fost pentru o perioadă sclavul militarului Dimitrie din Tesalonic, martirizat în anul 306 de împăratul Galerius din cauza faptului că era creștin. Sfântul Lup este prăznuit de Biserica Ortodoxă Română, dar și de celelalte biserici ortodoxe, în ziua de 23 august. Este considerat unul dintre cei mai
Lup din Novae () [Corola-website/Science/335096_a_336425]
-
IV-lea, fiind contemporan retragerii administrației romane din Dacia. Era originar din Novae, o cetate romană din provincia Moesia Inferior (aflată în sudul Dunării), astăzi orașul bulgăresc Sviștov. A ajuns mai târziu la Tesalonic, unde a fost sclavul credincios al militarului creștin Dimitrie (viitor martir) și a devenit la rândul său creștin. Atunci când a aflat că noul împărat Galerius, prigonitor al creștinilor, va trece în toamna anului 306 prin Tesalonic, Dimitrie s-a pregătit pentru moartea sa și a dăruit jumătate
Lup din Novae () [Corola-website/Science/335096_a_336425]
-
Nachtjagdgeschwader") și de bombardiere medii ("Kampfgeschwader"), care urmau să acționeze ca avioane de diraje a atacului. Formațiunile car aveau să participe nemijlocit la atac erau formate în principal din avioane de vânătoare Messerschmitt Bf 109 și Focke-Wulf Fw 190. Planificatorii militari germani au decis din greșeală ca rutele de deplasare ale multor unități să fie peste unele dintre cele mai puternic apărate zone de pe continent - și anume regiunea în care erau amplasate rampele de lansare ale rachetelor V-2 din jurul Hagăi
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
aliate cu rază lungă de acțiune a agravat această situație, doborând numeroase avioane de antrenament. Spre sfârșitul anului 1944, nu mai exista regiuni sigure în care piloții germani se puteau pregăti, existând oricând posibilitatea să fie atacați de avioanele aliate. Militarii aliați, care au fost ținte ale atacurilor aeriene, au remarcat lipsa de precizie a piloților germani, indiferent dacă fusese vorba de mitalierea sau bombardarea țintelor terestre. Multe dintre avioanele "Luftwaffe" au fost doborâte de focul antiaerienei deoarece au zburat prea
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
diplomatul belgian Geoffrey Dieudonné și un național francez. Președintele statului Mâli, Ibrahim Boubacar Keïta, se află în Ciad la momentul producerii atacului, dar s-a întors în țară pentru a gestiona situația. Președinția a salutat asistența oferită forțelor locale de militari francezi, americani și din cadrul Uniunii Africane.
Criza ostaticilor din Bamako (2015) () [Corola-website/Science/335121_a_336450]
-
a conflictului și efectiv ducând la apariția așa-zisei Republici Moldovenești Nistrene pe teritoriul Republicii Moldova. Cel puțin o sursă din Republica Moldova relatează că 112 soldați moldoveni au fost uciși de salva de artilerie. Numărul de personal — 22 de mii de militari.
Armata a 14-a Rusă () [Corola-website/Science/335141_a_336470]
-
mod agresiv a încălcat suveranitatea Siriei doborând un avion rus Șu-24, dar acest comportament nu este ciudat pentru Ankara, pentru că ea de mai mulți ani are legături cu grupurile radicale". În plus, Muallem și-a exprimat condoleanțele familiilor celor doi militari ruși uciși în Siria la o întâlnire cu omologul său rus, Serghei Lavrov. „Au murit că martiri adevărați în lupta contra terorismului” a adăugat acesta. Statele Unite ale Americii: Reprezentantul Ministerului Apărării a declarat că Statele Unite nu sunt implicate în accident
Doborârea avionului rusesc Suhoi Su-24 din 2015 () [Corola-website/Science/335138_a_336467]
-
urmează cursul de comandament de la Gottingen și devine membru în comisia de recepționare a tehnicii de luptă cumpărată din Germania în baza acordului Olivenbaum. La 18 martie 1944 s-a căsătorit cu Virginia Grigorescu, de origine dintr-o familie de militari, cu care a avut trei fii: Corneliu, Vladimir și Eugeniu. În anul 1945 participa în Campania din Vest la comanda Bateriei ĂĂ 147 Vickers pe poziții succesive: Turnișor, Sebeș, Simeria, Radna, Orosháza, Szeged, Budapesta, Komarom. În anul 1948 este avansat
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
și jertfei 1941-1945”. După revoluția din 1989, a fost avansat că general de brigadă și apoi general-maior. La împlinirea vârstei de 90 de ani a lui Titus Popescu, Generalul Vasile Bărboi scrie: Din salutul adresat de General Maior Titus Popescu, militarilor artileriști cu ocazia Zilei Armei 15 august 2005: S-a stins din viață la 24 iulie 2011. Antinomii telurice, Editura Vasile Cârlova, 2001 Cărți de: Popescu, Titus - bjiasi.ebibliophil.ro
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
Nahal Og), în arabă Wadi Kaneitera și până la urmă a izbutit să pună stăpânire pe Nabi Musa și tunurile turcești și să înlăture blocada. În timpul stăpânirii britanice , procesiunile de Nabi Musa erau însoțite de muzică de fanfară militară britanică, de militari și forțe de poliție. Lângă Poarta Leilor a Orașului Vechi în Ierusalim autoritățile britanice obișnuiau să posteze un tun care trăgea în cinstea steagului profetului Musa, Începând cu anul 1919 festivitățile au început să cuprindă ținerea de discursuri politice incendiare
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
(n. 25 noiembrie 1895, Hroznatín - d. 20 septembrie 1979, Praga) a fost un militar, general de armată (din 1945), om politic cehoslovac și membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia (din 1948), de trei ori Erou al Republicii Socialiste Cehoslovace (1965, 1970, 1975) și Erou al Uniunii Sovietice (1965). A luptat în cele două războaie
Ludvík Svoboda () [Corola-website/Science/335188_a_336517]
-
și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat o perioadă cu Rugină și Murgu la București, apoi a plecat la Constanța. În anul 1937 el se afla la Tismana, unde și-a format un taraf cu care a cântat la nunți, hramuri și petreceri
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
a strânge fonduri pentru muncitorii afectați de revoltă minerilor asturieni din octombrie 1934, care s-a transformat curând într-o insurecție armată împotriva guvernului spaniol care s-a încheiat cu moartea a 2.000 de persoane, inclusiv preoți, mineri și militari. Acest răspuns a condus în cele din urmă la formarea unei coaliții de stânga care a stat la baza creării Frontului Popular. María și Rafael se aflau la Ibiza în 18 iulie 1936, tunci când a izbucnit Războiul Civil Spaniol
María Teresa León () [Corola-website/Science/335376_a_336705]
-
mare parte din ieniceri, pentru a învinge armatele aliate austro-ruse conduse de generalii Aleksandr Suvorov și prințul Josias de Coburg. După trimiterea trupelor sale într-un marș de noapte istovitor, pașa a lansat o ofensivă împotriva celor 18.000 de militari austrieci. Ținând cont de „performanțele” slabe în război ale prințului habsburg Josias de Coburg, în special după , pașa a fost convins că el ar putea învinge ușor această forță. Cu toate acestea, odată ce a auzit de acest lucru, Suvorov și
Bătălia de la Râmnic (1789) () [Corola-website/Science/335366_a_336695]
-
Arseni și Jean Talairach, generalul Dr. Iacob a reușit să devină unul dintre cei mai reputați și bine cotați neurochirurgi din țară, Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul Militar Central fiind printre cele mai solicitate de câtre pacienții civili, alături de cei militari, grație calităților profesionale, cât și umane ale Doctorului Iacob. Înzestrat cu o deosebită disciplină a muncii și autoexigență, pe care le impunea și colaboratorilor, era sever, dar corect față de discipoli și de bolnavi, așa cum era și în plaga în timpul operațiilor
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
Panama. "Horneț" a ajuns la Alameda, California, la 20 martie 1942. La 1 aprilie pe puntea de zbor a portavionului s-au încărcat 16 bombardiere B-25 Mitchell. Sub comanda locotenent-colonelului James H. Doolittle, s-au îmbarcat la bord și 64 militari ai aviației SUA. În compania navelor de escorta, Horneț a părăsit Alameda la 2 aprilie , cu ordine secrte, sigilate. În acea după-amiază, căpitanul Marc Mitscher a informat militarii despre misiunea lor: efectuarea unui bombardament asupra Japoniei. Unsprezece zile mai târziu
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
comanda locotenent-colonelului James H. Doolittle, s-au îmbarcat la bord și 64 militari ai aviației SUA. În compania navelor de escorta, Horneț a părăsit Alameda la 2 aprilie , cu ordine secrte, sigilate. În acea după-amiază, căpitanul Marc Mitscher a informat militarii despre misiunea lor: efectuarea unui bombardament asupra Japoniei. Unsprezece zile mai târziu, "Horneț" s-a întâlnit cu portavionul "Enterprise", care venea de la Midway, si cu "Task Force 16 (TF 16)", cu care împreună s-au îndreptat spre Japonia. Cu Enterprise
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
(n. Paris 5 septembrie 1641 - d. Althorp 28 septembrie 1702) a fost un militar, om de stat și diplomat englez. Din cauza sarcasmului și al temperamentului său și-a câștigat o reputație de avocat nemilos în timpul monarhiei absolutiste și și-a făcut numeroși dușmani. În 1688 a fost nevoit să fugă în străinătate, dar mai
Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland () [Corola-website/Science/331720_a_333049]
-
și ruși. După război, autoritățile au încercat de câteva ori să închidă mănăstirea. Prima încercare de a pune capăt vieții monahale a avut loc în anul 1945, pe când era staret Ioachim Burlea, au sosit la mănăstire un căpitan și câțiva militari. Starețul i-a primit cum se cuvine. Se zice că văzând viața de obște a călugărilor și munca lor, militarii au lăsat mănăstirea în pace. Dar, în 1959, autoritățile locale, i-au trimis pe frații de ascultare pe la casele lor
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]