21,673 matches
-
aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În investigațiile antropologiei urbane (de exemplu, studiul etnografic al orașului - Abbott, 1999, 13-14). O altă deschidere este cea reprezentată de valul revizionist (waves of revisionism), discursuri polemice care demonteză o serie de mituri referitoare la Chicago: Chicago nu este dominat de reforme sociale, nu e ateoretic, dogmatic calitativ etc. (În lucrarea lui Lee Harvey din 1987); Chicago exclude femeile (de exemplu, analiza lui Mary Jo Deegan din 1988); Chicago nu este sluga sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și a imigranților? Cu siguranță că da, iar dacă ne referim numai la tineri, este suficient să analizăm perioada de la Revoluția rusă și până la evenimentele din mai 1968, moment În care poziția tinerilor a fost veritabil reconstituită, ei devenind un mit, un simbolul al proactivității și al reactivității. În același timp Însă, tinerii continuă să rămână În umbra normelor iluzorii ale maturității. Deși declarațiile de intenție ale lumii politice, pe Întreg eșichierul de la stânga la dreapta, le sunt, invariabil, favorabile tinerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
român ar fi asigurat succesul ,,construcției identitare a lui Eminescu - poet național”. Critici ca Titu Maiorescu sau George Călinescu devin astfel, potrivit lui Bot, niște mythmakers, al căror discurs despre Eminescu apare drept o ,,transpunere de responsabilitate”. ,,Celebrarea” lui Eminescu, a ,,mitului” reprezentat (după părerea autoarei) de acesta are ca scop ,,stabilirea echilibrului cerut de o lume nouă, o nouă putere, o nouă ideologie dominantă”. Nicolae Constantinescu identifică o ,,antropologie de dinaintea antropologiei” În munca de teren sau În opera câtorva dintre marii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anumite fraze, imagini, date, fantasme”; este, În același timp, imaginea „URSS, ca centru nuclear incontrolabil, devastator, imaginea poluării absolute” (p. 169). Este, de asemenea „un fapt determinant și ireversibil”, „un ansamblu de minciuni (...) care au făcut să se transforme În mit și să devină un simbol al catastrofei, În general” (pp. 131-132). Capcana atomică, surprinsă În concluzie, aduce În prim-plan vulnerabilitatea civilizației noastre, În care oricine poate produce ireparabilul: un terorist sau un tehnician. Luând aceste amenințări În serios, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trei dimensiuni simbolice ale generației ce fac parte din imaginarul social - respectiv memoria colectivă, conștiința de generație și amprenta timpului -, Claudine Attias-Donfut explorează simbolistica generației, plecând dinspre nivelul colectiv spre nivelul individual, evitând capcana de a confunda o generație cu mitul referitor la aceasta. În ceea ce privește memoria colectivă, ea trebuie diferențiată de memoria comună asupra unor perioade sau evenimente efectiv trăite. Memoria colectivă este trăită și Întreținută de ansamblul unui grup sau al unei societăți ce participă la elaborarea sa colectivă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce antrenează comedia dându-i naturalețe, dar în același timp evidențiind cele mai amuzante trăsături (forțate) ale răstimpului cu pricina. Nu lipsesc din peisaj scenele ce au consacrat vremea comunismului: cozile la butelii, bananele verzi ținute în cămară în ziar, mitul salamului de Sibiu etc.. Această satiră nu aduce nimic nou în decor; acțiunea este cunoscută oricărui român născut înainte de 89; bineînțeles că au existat anumite diferențe între real și rezultatul final dar important este că această peliculă a reușit să
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
undeva și retras într-un colț oarecare, sau în loc pustiu, sau în vreo casă, și după aceea, arătându-se iarăși deodată, ar fi spus că S-a ridicat pe Sine din morți, s-ar fi părut tuturor că spune povești (mituri) și cu atât mai puțin ar fi fost crezut dacă ar fi vorbit despre înviere, nefiind nimeni care să mărturisească despre moartea Lui. Căci învierii trebuie să-i premeargă moartea. Dacă deci moartea trupului ar fi avut loc undeva pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
critică a lumii moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
multe ori ca o făptură în care libertatea are preeminență asupra ființei. în om, libertatea nu e o însușire a ființei ; ființa omului este o determinație, un rezultat, un efect al libertății lui. Ești ceea ce faci cu libertatea ta. în mitul lui Er, sufletele sînt libere să-și aleagă viața viitoare, decid ce tip de ființă vor fi. Cele mai multe sînt, desigur, condiționate în această decizie de profilul trecutului lor, ca și de propria ignoranță. Dar trecutul nu constituie propriu-zis o constrîngere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
W. Mishler, Ch. Haerpfer • Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl • Democrație și democratizări, Leonardo Morlino • Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant • Despre tolerare, Michael Walzer • Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau • Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori • Mitul statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică a democrației, Anthony Downs • Omul și statul, Jacques Maritain • Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl • Postcomunismul, Leslie Holmes • Statul criminal
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Analiza funcțională și conceptualizarea cazului și a terapiei Desfășurarea terapiei 3. Discuții Bibliografie Introducere ∗Stresul post-traumatic a fost identificat încă din Antichitate: pentru a ne convinge de acest lucru este suficient să citim, la sfârșitul lucrării Republica a lui Platon, mitul lui Er Pamphilianul, soldat considerat mort și abandonat pe câmpul de bătălie și care, în momentul în care corpul său este pus pe rug, se trezește și povestește șederea sa în regatul Morților. Operele romancierilor cu acest subiect abundă. Il
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și terapia comportamentului) și ex-președinte al Asociației europene de terapii cognitive și comportamentale (EABCT) Suferință/ tulburare. Raționament clinic. Interpretarea textelor religioase, filosofice, literare, juridice, dar și a tuturor formelor de expresie umană nescrise: opere de artă, texte populare, simboluri și mituri (Jalley, 1991). Intuiții, ipoteze... Relații între variabile. Variabile contextuale interne și externe. Comportamentul problemă. Brisset, 1973. Huber, 1993. Totalitate organizată. Diagnostic clinic. Diagnostic fiziopatologic. Diagnostic etiologic. Corelație anatomoclinică. Limitându-se la suprimarea sau la diminuarea frecvenței și/sau intensității simptomului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Cartea Genezei au fost redactate în forma finală în epoca (post)exilică (cf. F. Giuntoli, în Merlo, 2008, pp. 113-116), învățătura lor despre natura omului reelaborează concepții specifice Orientului Apropiat antic prezente deja în vechile povestiri ale creației (de exemplu, miturile babiloniene Enuma Eliș sau Atrahasis), astfel că este foarte posibil ca ideea că omul este creatura lui Dumnezeu să fi existat în Israel cu mult timp înainte de redactarea Gen 1-2. Conform Gen1-2, omul recunoaște că este inferior Creatorului, dar în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
10; 93,3-4; 104,9) ce se regăsește și în alte mitologii din Orientul Mediu antic precum în lupta dintre zeul Baal și zeul Yam din textele de la Ugarit sau mai cunoscuta luptă dintre zeul babilonian Marduk și Tiamat în mitul Enuma Eliș. În cosmologia religioasă a timpului se constituie astfel opoziția dintre Dumnezeu, ocrotitorul umanității și garantul stabilității universului, și mare, văzută ca forță haotică și ostilă lui Dumnezeu. În aceste texte, marea este desemnată nu doar prin termenul uzual
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
puterile haotice primordiale potrivnice vieții și dușmani ai umanității. Această simbologie cosmică evocă cert unele mitologii din Orientul Apropiat care presupun existența, în timpurile primordiale, a unei opoziții cosmice între zeul suprem al vieții și puterile morții (de exemplu, în mitul babilonian Enuma Eliș). Aceste imagini sunt foarte asemănătoare cu cele ale apariției divine a zeului furtunii care domină cu puterea sa forțele distrugătoare ale naturii (cf. 2Sam 22,10-17), la care am făcut aluzie în Cap. 3 (pp. 37-38) când
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
geopoliticii. Nu le vom enumera aici pe toate, însă ne vom opri la cele trei semnificații principale pe care le poate avea acest termen în perspectiva sociologului român: teorie și cercetare a condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit politic. Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate pe care o aduce tendința geopolitică în științele sociale ale secolului al XX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din operațiile ce o compun” (Golopenția, 2002, 537). Geopolitica își asumă o tendință hegemonică în câmpul disciplinar al științelor sociale, încercând să concentreze științele ce privesc aspecte autonome ale statului și societății într-o singură perspectivă și asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iar învățământul, ca sistem, suferă de o „boală cronică: imbecilizarea și nevroza”. Manualele, începând cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
suferă de o „boală cronică: imbecilizarea și nevroza”. Manualele, începând cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice. O pedagogie pretins civică ce convertește totul în strategii ideologice de îndoctrinare, în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
duce „țara în sărbătoare” și vom avea permisiunea și datoria să ne bucurăm de timpul ce ni s-a dat. Ultimul text al acestui prim volum dintr-o serie, intitulat „Giganții”, ne dezvăluie instrumentele lingvistice prin care s-a construit mitul Conducătorului - înțelept, sensibil, cultivat etc. Mitul Omului între oameni: „marele Bărbat”, „Omul neînfricat”, Apărător, Vizionar, Constructor, Erou, Întemeietor, „Cel dintâi al națiunii fiu”, cel care, cum constata poetul Vadim Tudor, „El face bine tot ce face”. Alături îi stă cea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
avea permisiunea și datoria să ne bucurăm de timpul ce ni s-a dat. Ultimul text al acestui prim volum dintr-o serie, intitulat „Giganții”, ne dezvăluie instrumentele lingvistice prin care s-a construit mitul Conducătorului - înțelept, sensibil, cultivat etc. Mitul Omului între oameni: „marele Bărbat”, „Omul neînfricat”, Apărător, Vizionar, Constructor, Erou, Întemeietor, „Cel dintâi al națiunii fiu”, cel care, cum constata poetul Vadim Tudor, „El face bine tot ce face”. Alături îi stă cea „renumită-n lume”, capabilă de „fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cel dintâi al națiunii fiu”, cel care, cum constata poetul Vadim Tudor, „El face bine tot ce face”. Alături îi stă cea „renumită-n lume”, capabilă de „fapte stimate”, „modestă” etc. (l-am citat din nou pe poetul Vadim Tudor). Mitul Bărbatului se completează cu mitul Savantei de renume mondial, om politic, cetățean, soție iubitoare. Acest cuplu idilic ar fi trebuit să inspire iubire, să ofere un model, să însuflețească, să creeze un curent de simpatie-angajament pentru toți. Adrian Neculau Septimiu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]