21,328 matches
-
gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi: dacă gesturile centrifuge se asociază cu atitudinea deschisă, gesturile centripete relevă o atitudine închisă față de aceștia. Observăm frecvent apariția gesturilor pluridirecționale cu amplitudine mare în sala de clasă. În activitatea de predare, predomină orientarea palmelor și brațelor deschise către elevi și susținerea contactului vizual cu toți elevii. Prin urmare, recomandăm evitarea atitudinii de închidere sau apărare semnalată prin încrucișarea brațelor și picioarelor, prin distanțare de elevi și prin evitarea contactului vizual. * În funcție de intensitate, descifrăm în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnalată prin încrucișarea brațelor și picioarelor, prin distanțare de elevi și prin evitarea contactului vizual. * În funcție de intensitate, descifrăm în comunicarea didactică gesturi expresive (de exemplu, ridicarea umerilor elevului care nu știe să răspundă) și gesturi inexpresive (cum ar fi orientarea palmelor profesorului în jos pentru calmarea elevilor indisciplinați). Cu cât punerea în scenă a unei lecții este ,,dramatizată" și cu ajutorul gesturilor expresive, cu atât profesorul obține o rezonanță afectivă mai mare din partea elevilor, succesul său fiind astfel garantat. El creează senzația
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din partea tuturor elevilor. De exemplu, există momente când un profesor nu dorește să specifice ce elev trebuie să răspundă pentru că își dorește ca toți să răspundă în cor și de aceea execută un gest deschis: își întinde ambele brațe cu palmele în afară. C) După partea corpului care realizează gestul * Gesturi ale capului În comunicarea didactică regăsim toate modalitățile gestuale ale capului menționate de Horst H. Rückle132 și semnificații ale acestor mișcări: a) îndreptarea capului înainte: gest care exprimă disponibilitatea de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că sunt puși în mișcare de mușchi sensibili la emoții, îi fac foarte expresivi. De exemplu, ridicatul din umeri este un gest universal utilizat de elevi atunci când nu știu sau nu înțeleg despre ce se vorbește și are următoarea structură: palmele deschise, umerii ridicați și sprâncenele înălțate. În comunicarea didactică, profesorul își poate înclina trunchiul înainte atunci când este interesat sau vrea să se apropie de elevi. Uneori, mișcările trunchiului pot contrazice semnificația celor realizate cu ajutorul segmentelor corporale. Prin înclinare sau răsucire
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a elevilor cu scopul de a-i recompensa sau de a le stopa comportamentele indezirabile; • de indicare către un obiect sau către un elev; • de interpretare a unui rol; • de semnalizare a stării fizice sau psihice; • de investire cu autoritate (palma întoarsă în jos a profesorului la cererea unui elev poate asigura autoritatea acestuia); • de subliniere sau de punctare a cuvintelor cheie (profesorul adună laolaltă degetele pentru a sublinia anumite idei, concepte). Dacă mâinile reprezintă motorul discursului didactic al profesorului, degetele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
degetelor ușor îndepărtate și curbate, ca și cum ar vrea să apuce ceva, căutarea ideilor și încercarea de a le sintetiza. Prin îndoirea/ flexarea degetelor, profesorul transmite siguranță în ceea ce spune și ceea ce face în sala de clasă. În comunicarea didactică, poziția palmelor profesorului exprimă de fapt atitudinea acestuia: mâinile în supinație (palmele îndreptate în sus) denotă deschidere față de elevi, mâinile în pronație (palmele îndreptate în jos) relevă autoritate, oprire sau reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ceva, căutarea ideilor și încercarea de a le sintetiza. Prin îndoirea/ flexarea degetelor, profesorul transmite siguranță în ceea ce spune și ceea ce face în sala de clasă. În comunicarea didactică, poziția palmelor profesorului exprimă de fapt atitudinea acestuia: mâinile în supinație (palmele îndreptate în sus) denotă deschidere față de elevi, mâinile în pronație (palmele îndreptate în jos) relevă autoritate, oprire sau reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile deschise și palmele orientate în sus pentru a le transmite
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
flexarea degetelor, profesorul transmite siguranță în ceea ce spune și ceea ce face în sala de clasă. În comunicarea didactică, poziția palmelor profesorului exprimă de fapt atitudinea acestuia: mâinile în supinație (palmele îndreptate în sus) denotă deschidere față de elevi, mâinile în pronație (palmele îndreptate în jos) relevă autoritate, oprire sau reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile deschise și palmele orientate în sus pentru a le transmite elevilor disponibilitate, colaborare, apropiere și să nu încrucișeze mâinile la piept
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de fapt atitudinea acestuia: mâinile în supinație (palmele îndreptate în sus) denotă deschidere față de elevi, mâinile în pronație (palmele îndreptate în jos) relevă autoritate, oprire sau reținere. În interacțiunea cu elevii se recomandă ca profesorul să țină mâinile deschise și palmele orientate în sus pentru a le transmite elevilor disponibilitate, colaborare, apropiere și să nu încrucișeze mâinile la piept, deoarece acest gest reflectă închidere, ostilitate și frustrare. Direcția de orientare a mâinilor profesorului poate transmite elevilor tipul său de personalitate: dacă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relația profesor-elev în funcție de mai mulți factori (natura relației, locul atins, starea de dispoziție, interpretarea gestului, credibilitatea și încrederea oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la stres care își orientează corpul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevul neatent (diferență semnificativă statistic
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
față de elevi; - încrucișează mâinile în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor. c) perturbă atenția elevilor: - se deplasează mult în timpul comunicării didactice; - îndreaptă degetul arătător frecvent spre elev; - manipulează un instrument de scris insistent în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor; - utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate scăzută la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Funcții ale gesturilor: a) stimulează/optimizează comunicarea didactică: - intră cu o postură relaxată în sala de clasă; - are o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sala de clasă. e) facilitează comprehensiunea cunoștințelor: - își unește degetul mare cu celelalte patru degete (gest de precizie); - își mișcă ușor pe verticală sau pe orizontală mâna; - monitorizează vizual întreaga clasă de elevi; - își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față; - manipulează des și eficient materialele didactice. Cu ajutorul analizei de conținut și statisticii inferențiale (prin calcularea coeficientului de corelație Pearson Chi-Square), am arătat faptul că gesturile profesorilor au o rezonanță puternică asupra elevilor, influențându-le în mod deosebit
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Pearson Chi-Square val. = 17,051 df = 7 p = ,017 Anexa 11 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind captarea atenției elevilor în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor (21,37 31,59) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevul neatent 3 16 19 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 5 4 9 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 1,652 df = 7 p = ,003 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 14 3 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 1 5 3. bate din picior 5 1 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 7 15 22 5. își încruntă sau ridică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevul neatent 2 10 12 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 7 14 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 21,370 df = 7 p =,003 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 12 3 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 7 5 12 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 12 20 5. își încruntă sau ridică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevul neatent 1 16 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 5 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 7,158 df = 7 p = ,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 13 4 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 0 4 3. bate din picior 6 0 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 11 14 25 5. își încruntă sau ridică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevul neatent 2 15 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 6 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 1,587 df = 7 p = ,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. bate cu palma sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 3 1 4 2. își unește degetul mare cu celelalte patru degete 3 7 10 3. manipulează un instrument de scris insistent 7 2 9 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 8 19 27 5. își mișcă ușor mâna pe verticală / pe orizontală 3 4 7 6. trece în revistă clasa cu privirea 13 8 21 7. își freacă mâinile 7 2 9 8. își depărtează mâinile sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 7 1 8 2. își unește degetul mare cu celelalte patru degete 2 8 10 3. manipulează un instrument de scris insistent 9 2 11 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 8 13 21 5. își mișcă ușor mâna pe verticală / pe orizontală 2 6 8 6. trece în revistă clasa cu privirea 9 10 19 7. își freacă mâinile 6 4 10 8. își depărtează mâinile sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 4 9 13 2. își unește degetul mare cu celelalte patru degete 14 10 24 3. manipulează un instrument de scris insistent 14 2 16 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 2 2 4 5. își mișcă ușor mâna pe verticală /pe orizontală 1 7 8 6. trece în revistă clasa cu privirea 5 9 14 7. își freacă mâinile 10 5 15 8. își depărtează mâinile sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 12 8 20 2. își unește degetul mare cu celelalte patru degete 6 9 15 3. manipulează un instrument de scris insistent 14 4 18 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 5 3 8 5. își mișcă ușor mâna pe verticală /pe orizontală 1 9 10 6. trece în revistă clasa cu privirea 1 7 8 7. își freacă mâinile 10 3 13 8. își depărtează mâinile sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 11 4 15 2. își unește degetul mare cu celelalte patru degete 5 14 19 3. manipulează un instrument de scris insistent 5 3 8 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 3 14 17 5. își mișcă ușor mâna pe verticală /pe orizontală 7 1 8 6. trece în revistă clasa cu privirea 6 7 13 7. își freacă mâinile 8 3 11 8. își depărtează mâinile sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
impresionabile, la instalarea convingerii că văd sau aud ceea ce În realitate nu au văzut sau auzit; sau duc la producerea chiar a unor schimbări/transformări spectaculoase În fiziologia și starea somatică a corpului (În genul, de exemplu, al cicatricelor În palme și pe frunte ale Sfîntului Francisc, care-și Închipuia că reproduce suferințele lui Isus din timpul crucificării). Complementaritatea și influența reciprocă permanentă dintre „somă” și „psihic” reprezintă astăzi idei comune pentru medicina umană, care este, se știe, o medicină „psihosomatică
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]