25,546 matches
-
reper pentru începutul cititului din plăcere mai ales pentru copii. Precedent lui Newbery, literatura pentru copii era destinată pentru informarea celor tineri, deși exista o vastă tradiție de transmitere a poveștilor pentru copii și adulți prin viu grai, și multe povestiri au fost considerate mai apoi inadecvate pentru copii, cum ar fi povestirile lui Charles Perrault, care puteau fi considerate prea familiare. În plus, o parte din literatură care nu se adresa cititorilor copii era dată copiilor de către adulți. Printre cele
Literatură pentru copii () [Corola-website/Science/299050_a_300379]
-
Newbery, literatura pentru copii era destinată pentru informarea celor tineri, deși exista o vastă tradiție de transmitere a poveștilor pentru copii și adulți prin viu grai, și multe povestiri au fost considerate mai apoi inadecvate pentru copii, cum ar fi povestirile lui Charles Perrault, care puteau fi considerate prea familiare. În plus, o parte din literatură care nu se adresa cititorilor copii era dată copiilor de către adulți. Printre cele mai timpurii exemple în limba engleză a acestor ficțiuni pentru adulți se
Literatură pentru copii () [Corola-website/Science/299050_a_300379]
-
copii. Alți autori sunt bine-cunoscuți pentru lucrările lor pentru publicul adult, dar au scris, de asemenea, și cărți pentru copii, cum ar fi operele lui Aleksei Nicolaevici Tolstoi, " Cheița de aur sau aventurile lui Burratino", și ale lui Carl Sandburg "Povestirile Rootabaga". În unele cazuri, cărți destinate publicului adult, cum este lucrarea lui Jonathan Swift, "Călătoriile lui Gulliver", au fost editate (sau "bowdlerizate") în așa fel încât să pară mult mai adecvate pentru copii. O tentativă de a identifica caracteristicile unei
Literatură pentru copii () [Corola-website/Science/299050_a_300379]
-
MDE) și 28 mai 1939. A fost fondat de Constantin Mille și a avut în acești 19 ani trei directori: Emil Fagure, A. de Hertz și Mihail Sevastos. În „Adevărul literar și artistic” interbelic se publicau fragmente de roman, nuvele, povestiri, schițe, versuri, texte dramatice, cronici plastice, cronici muzicale și cinematografice, interviuri privind viața literară și artistică din țară și din străinătate, amintiri, scrisori inedite, reportaje, folclor, traduceri din literatura universală, articole de filosofie etc. Înainte de publicarea în volum, în „Adevărul
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
volume de versuri, printre care "Centru înaintaș" (1954), "Caleidoscop" (1958) și "Orar de vacanță" (1962) și romanul "Sfârșitul vacanței" (1960), înainte de a se consacra, cu precădere, SF-ului. Debutul în gen datează din 1955, în revista Știință și Tehnică, cu povestirea . Au urmat nuvela (1957), volumele de povestiri (1963), (1988) și "Timp pentru dragoste" (2009, Editura Bastion), versiunea teatrală a , după H.G. Wells (1974), pusă în scenă la București (1974), Brașov (1976) și Iași (2008). În ianuarie 2011, volumul de povestiri
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
1954), "Caleidoscop" (1958) și "Orar de vacanță" (1962) și romanul "Sfârșitul vacanței" (1960), înainte de a se consacra, cu precădere, SF-ului. Debutul în gen datează din 1955, în revista Știință și Tehnică, cu povestirea . Au urmat nuvela (1957), volumele de povestiri (1963), (1988) și "Timp pentru dragoste" (2009, Editura Bastion), versiunea teatrală a , după H.G. Wells (1974), pusă în scenă la București (1974), Brașov (1976) și Iași (2008). În ianuarie 2011, volumul de povestiri " Timp pentru dragoste", apărut în 2009 la
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
povestirea . Au urmat nuvela (1957), volumele de povestiri (1963), (1988) și "Timp pentru dragoste" (2009, Editura Bastion), versiunea teatrală a , după H.G. Wells (1974), pusă în scenă la București (1974), Brașov (1976) și Iași (2008). În ianuarie 2011, volumul de povestiri " Timp pentru dragoste", apărut în 2009 la Editura Bastion, este preluat, ca ediție definitivă, de către integrala science fiction și fantasy Seniorii Imaginației (Editura Eagle), readucând pe copertă titlul "Oameni și stele". a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Société
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
ruptă"), Jules Verne ("O dramă în văzduh"), Emilio Salgari ("Minunile anului 2000"), Karinthy Frigyes ("Călătorie în Faremido" și "Capilaria"), Jack London ("Ciuma stacojie"), Felix Aderca ("Orașele scufundate") și H.G. Wells ("Lumea eliberată"). A scris prefețe pentru romane și culegeri de povestiri: Edgar Allan Poe, Jules Verne, Edmond About, R. L. Stevenson, Villiers de l’Isle - Adam, Mark Twain, J. H. Rosny Ainé, H. G. Wells, Jack London, Emilio Salgari, A. Conan Doyle, Jan Weiss, Karinthy Frigyes, Felix Aderca, Stanislaw Lem, Având un
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
decernat cu prilejul celui de-al cincilea Congres European de Science Fiction - Stresa, 1980) a fost publicată și în Italia (Editrice Nord, 1981); ediția a doua, substanțial revăzută și adăugită, a apărut în 2000. A tradus din franceză și italiană. Povestirile și studiile lui Ion Hobana au apărut în peste douăzeci de țări. Cunoscut cercetător al fenomenului OZN, președinte al Asociatiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (ASFAN - România), Ion Hobana a publicat, în domeniu: Cele mai recente contribuții ale sale în
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
articol periodic în ziarul "Le Mensuel" (Tadié). În 1892 a fondat o revistă literară care se numea "Le Banquet" (titlul francez al celebrului dialog al lui Platon, Banchetul, cunoscut și sub denumirea de "Symposium). În anii următori Proust a publicat povestiri și eseuri în extrem de prestigioasa revista literară "La Revue Blanche". În 1896 apare "Leș Plaisirs et leș Jours", o antologie în care au fost adunate multe dintre aceste opere de tinerețe. Cartea era însoțită de o prefață a unui autor
Marcel Proust () [Corola-website/Science/299128_a_300457]
-
iulie 1894 - d. 22 noiembrie 1963) a fost un scriitor britanic care a emigrat în Statele Unite. A fost un membru al faimoasei familii Huxley care a dat un mare număr de minți științifice briliante. Este cunoscut pentru românele, pentru eseurile, povestirile, literatura de călătorie, scenariile sale de film. Dacă la începutul vieții a fost un umanist, a devenit la finalul ei interesat de subiecte spiritualiste, cum ar fi parapsihologia și filozofia mistica. Huxley s-a născut în Godalming, Surrey, Anglia. Era
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
l-a întâlnit pe fratele scriitorului, biologul Julian Huxley, după moartea acestuia și și-a notat în "Jurnal" bucuria acestei întâlniri. Personajul "Dania" din românul "Jocurile Daniei" scris de Anton Holban a fost modelat după "Grace", unul din personajele unei povestiri a lui Aldous Huxley, iar românul "Punct. Contrapunct" i-a furnizat prozatorului român interbelic ideea românului muzical, construit prin tehnică contrapunctului, teoretizat pentru prima oară de Huxley. Pe patul de moarte, fără să mai poată vorbi, i-a cerut în
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
n. 22 mai 1859 - d. 7 iulie 1930) a fost un romancier britanic, celebru pentru a-l fi creat pe Sherlock Holmes - primul detectiv care apare într-o serie de romane polițiste. În afara acestora, Sir a fost autorul a numeroase povestiri știintifico-fantastice, romane istorice, piese de teatru, romane de dragoste, poezie și texte inspirate direct din realitate (non-fiction). Sir Arthur Conan Doyle s-a născut la Edinburgh, din părinți irlandezi care emigraseră în Scoția. A fost trimis la Stonyhurst, o școală
Arthur Conan Doyle () [Corola-website/Science/299149_a_300478]
-
a angajat ca doctor pe un vas care se îndrepta spre coasta Africii de Vest; în 1882 și-a deschis un cabinet la Plymouth. Și-a luat doctoratul în 1885. Ducea lipsă de pacienți și își umplea timpul dintre două consultații scriind povestiri. Prima povestire a publicat-o în "Chambers's Edinburgh Journal" înainte să împlinească 20 de ani. Abia după ce și-a mutat cabinetul la Southsea Doyle s-a dedicat cu seriozitate literaturii. Prima operă semnificativă a fost "A Study in Scarlet
Arthur Conan Doyle () [Corola-website/Science/299149_a_300478]
-
ca doctor pe un vas care se îndrepta spre coasta Africii de Vest; în 1882 și-a deschis un cabinet la Plymouth. Și-a luat doctoratul în 1885. Ducea lipsă de pacienți și își umplea timpul dintre două consultații scriind povestiri. Prima povestire a publicat-o în "Chambers's Edinburgh Journal" înainte să împlinească 20 de ani. Abia după ce și-a mutat cabinetul la Southsea Doyle s-a dedicat cu seriozitate literaturii. Prima operă semnificativă a fost "A Study in Scarlet" [Un studiu
Arthur Conan Doyle () [Corola-website/Science/299149_a_300478]
-
planul în aplicare pentru a se dedica scrierii unor romane istorice, sacrificându-l pe Holmes într-o scenă în care acesta îl înfrunta pe profesorul Moriarty, dușmanul lui de moarte. Amândoi sar într-o cascadă și își găsesc sfârșitul în povestirea „Ultima problemă”. Publicul a reacționat însă prompt și Doyle a fost forțat să revină asupra deciziei sale. În povestirea „The Adventure of the Empty House”, Doyle a recurs la o explicație ingenioasă pentru a-l „reînvia” pe Holmes, și anume
Arthur Conan Doyle () [Corola-website/Science/299149_a_300478]
-
care acesta îl înfrunta pe profesorul Moriarty, dușmanul lui de moarte. Amândoi sar într-o cascadă și își găsesc sfârșitul în povestirea „Ultima problemă”. Publicul a reacționat însă prompt și Doyle a fost forțat să revină asupra deciziei sale. În povestirea „The Adventure of the Empty House”, Doyle a recurs la o explicație ingenioasă pentru a-l „reînvia” pe Holmes, și anume că doar Moriarty a murit, iar Holmes, care avea și alți dușmani, a preferat să o facă pe mortul
Arthur Conan Doyle () [Corola-website/Science/299149_a_300478]
-
a recurs la o explicație ingenioasă pentru a-l „reînvia” pe Holmes, și anume că doar Moriarty a murit, iar Holmes, care avea și alți dușmani, a preferat să o facă pe mortul. Sherlock Holmes este personajul principal în 56 povestiri și patru romane a lui Doyle. În ultima parte a vieții sale Doyle a fost atras de spiritism în așa măsură că a scris un roman cu profesorul Challenger pe această temă: "Țara ceții". Un episod mai ciudat al acestei
Arthur Conan Doyle () [Corola-website/Science/299149_a_300478]
-
cu zâne din basmele Cottingley, surprinse de el în niște fotografii pe care le-a reprodus în carte, împreună cu teorii despre natura și existența zânelor și spiridușilor. Această carte a constituit motivul interzicerii în Uniunea Sovietică a colecției sale de povestiri The Adventures of Sherlock Holmes în 1929, sub acuzația de ocultism. Din fericire interdicția a durat scurtă vreme. Doyle a fost prietenul magicianului american Harry Houdini, un oponent de marcă al mișcării spiritiste. Deși Houdini insista asupra ideii că mediile
Arthur Conan Doyle () [Corola-website/Science/299149_a_300478]
-
Archirie și Anadan este titlul unei cărți populare, cu finalitate moralizatoare, de origine asiro-babiloniană care datează, după cercetările mai noi, din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Povestirea ajunge în limba română prin filiera slavona, fiind tradusă, spre sfârșitul secolului al XVII-lea, după o variantă în limba sârbo-croată. În următoarele două secole povestirea cunoaște o largă răspândire, păstrându-se circa 45 de manuscrise în limba română, care
Archirie și Anadan () [Corola-website/Science/299156_a_300485]
-
care datează, după cercetările mai noi, din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Povestirea ajunge în limba română prin filiera slavona, fiind tradusă, spre sfârșitul secolului al XVII-lea, după o variantă în limba sârbo-croată. În următoarele două secole povestirea cunoaște o largă răspândire, păstrându-se circa 45 de manuscrise în limba română, care au circulat în toate provinciile românești, cele mai multe provenind din Moldova, iar cele mai vechi din Transilvania. Anton Pann este cel care a stilizat și a tipărit
Archirie și Anadan () [Corola-website/Science/299156_a_300485]
-
răspândire, păstrându-se circa 45 de manuscrise în limba română, care au circulat în toate provinciile românești, cele mai multe provenind din Moldova, iar cele mai vechi din Transilvania. Anton Pann este cel care a stilizat și a tipărit pentru prima oara povestirea în limba română în 1850 cu titlul: "Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam".
Archirie și Anadan () [Corola-website/Science/299156_a_300485]
-
Devenind una dintre cele mai importante specii literare din ultimii 200 de ani, romanul este astăzi subiectul unor discuții aprinse ce au în vedere meritele artistice, un stil literar specific și un sens mai profund decât ar putea pretinde o povestire adevărată. După cum Pierre Daniel Huet notează în 1670, "tradiția lucrărilor epice se leagă de Vergiliu și Homer". Formatul obișnuit este în versuri, servind scopurilor unei tradiții a culturii ce deține numai performanțe orale. Astăzi, ne dăm seama că tradiția "coboară
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
servind scopurilor unei tradiții a culturii ce deține numai performanțe orale. Astăzi, ne dăm seama că tradiția "coboară" și mai adânc în istorie, până la "Epopeea lui Ghilgameș". Este și mai dificil să vorbești despre influența unor construcții mai scurte, de povestire, cum se găsesc ele în tradiția medievală, care duc la apariția romanului. Există o a treia tradiție în proza de ficțiune, într-o manieră satirică ("Satiricon" de Petronius și incredibilele povești ale lui Lucian din Samosata) sau propunând un stil
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
infidelități “ingenioase”, despre sclivisiții înțelepți și caraghioși contra grupurilor sociale detestate (sau despre povestitorii rivali). Mare parte a speciei originale este încă vie în glumele scurte spuse în viața de zi cu zi pentru a înveseli conversația. Creațiile artistice includeau povestiri în ramă: situații în care o serie de povești erau spuse ipotetic. Ele se bucurau de un spectru larg de gusturi și specii. "Poveștile din Canterbury" constituie un exemplu clasic, cu povestitorii lor nobili, iubitori ai poveștilor “romantice” și cu
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]