221,754 matches
-
1796, arată că "toate animalele cu sânge cald au un strămoș comun".Darwin, Erasmus, 1818, vol. I, sect. XXXIX. În poemul său, "Temple of Nature" (1802), el descrie apariția vieții din organisme minuscule ce trăiesc în mâl, ca apoi să ajunga la diversitatea cunoscută astăzi. În 1796, Georges Cuvier publică rezultatele descoperirilor sale privind diferențele dintre speciile de elefanți de astăzi și cele fosile. Demonstrează că mamuții și mastodonții erau specii diferite de orice animal existent astăzi, ceea ce conduce la o
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
lucrarea sa, "Filozofia geologică" ("Philosophie Zoologique", 1809), Jean-Baptiste de Lamarck, unul dintre fondatorii paleontologiei, propune teoria sa privind transmutația speciilor. Această "teorie a catastrofelor" presupune perindarea a 32 de catastrofe însoțite de o nouă geneză, cu acumulare de caracteristici genetice. Ajunge la această concluzie în urma studiilor asupra fosilelor în succesiunea straturilor geologice, încercând să armonizeze noile date furnizate de geologie cu creaționismul. Astfel, Lamarck nu credea că toate ființele provin dintr-un strămoș comun, considerând ca cele mai simple forme de
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
cu creaționismul. Astfel, Lamarck nu credea că toate ființele provin dintr-un strămoș comun, considerând ca cele mai simple forme de viață au apărut prin abiogeneză. Acesta consideră că o forță intrinsecă face ca speciile să devină tot mai complexe, ajungând la imaginea acelui lanț al existenței. Totuși, Lamarck recunoaște că speciile sunt adaptate mediului lor de viață, dar explica acest lucru pe seama aceleiași forțe care aduce modificări organelor după cum acestea sunt sau nu utilizate, la fel cum musculatura se fortifică
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
bucurat de o deosebită audiență, mai ales prin controversele generate. Aici era susținut un scenariu al originii sistemului solar, dar și ale vieții pe Pământ. Mai mult, era subliniat faptul că fosilele dovedesc o evoluție continuă a speciilor de animale, ajungând până la cele recente și la om. Ideile privind transmutația speciilor erau asociate cu materialismul radical al Iluminismului și au fost vehement combătute de gânditorii conservatori. Georges Cuvier atacă ideile lui Lamarck și Geoffroy Saint-Hilaire susținând concepția lui Aristotel, conform căreia
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
studiem mai atent istoria biologiei, este posibil să găsim unele anticipări ale teoriei lui Darwin chiar în cadrul antichității greci. Dar, așa cum sublinia Peter J. Bowler, istoric al științei, "prin combinarea unor evaluări teoretizante îndrăznețe și capabile să estimeze faptele, Darwin ajunge la un concept evoluționist rămas unic de-a lungul timpului". Mai mult, Bowler susține faptul că nu simpla prioritate a unei descoperiri asigură un loc in istorie, ci și modul în care ideile acesteia sunt dezvoltate și cum ceilalți ajung
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
ajunge la un concept evoluționist rămas unic de-a lungul timpului". Mai mult, Bowler susține faptul că nu simpla prioritate a unei descoperiri asigură un loc in istorie, ci și modul în care ideile acesteia sunt dezvoltate și cum ceilalți ajung să fie convinși de importanța teoriei astfel încât aceasta să aiba un real impact. Thomas H. Huxley, într-un eseu publicat la recepția "Originii speciilor" precizează: Ideea că, în condiții externe diferite, pot rezulta noi specii, variație pe care numim spontană
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
speciilor". Adunând o serie de date în călătoria sa pe nava Beagle (1833 - 1835), Darwin elaborează teoria care îi va purta numele și care va stârni controverse aprinse. Observând varietatea speciilor de animale, în special în cazul sturzilor din Galapagos, ajunge la ideea că teoria creaționistă, susținută în special de religie, nu este valabilă. Pe scurt, teoria lui Darwin susținea următoarele: speciile evolueaza nu atât datorită mutațiilor, cât datorită adaptării la mediu. Presiunea mediului duce la selecția naturală. Meritul lui Darwin
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
The Colour of Magic"), a fost lansată pe 23 martie 2008 în Marea Britanie. A treia, tot o adaptare pentru televiziune în două părți ("Going Postal"), a fost lansată pe 30 și 31 mai 2010. Ultimele cărți ale "Lumii Disc" au ajuns regulat în lista celor mai bine vândute cărți din "The Sunday Times", făcând din Pratchett cel mai bine vândut autor britanic al anilor '90, fiind detronat ulterior de autoarea seriei "Harry Potter", J.K. Rowling. Romanele "Lumii Disc" au câștigat premii
Lumea Disc () [Corola-website/Science/314476_a_315805]
-
sunetul să le treacă în prealabil prin urechi. Fiind o personificare antropomorfică a morții, Moartea este responsabilă cu călăuzirea sufletelor din lumea aceasta în cealaltă. Îndeplinind slujba aceasta de milenii, a căpătat o fascinație pentru tot ce ține de oameni, ajungând până acolo încât și-a construit o casă în dimensiunea ei. Vrăjitoarelor din universul lui Pratchett le lipsesc mare parte din caracteristice oculte moderne (deși Pratchett se folosește deseori de narațiunile sale pentru a satiriza conceptul de vrăjitorie), fiind niște
Lumea Disc () [Corola-website/Science/314476_a_315805]
-
-ului "The Fame Monster" lansat la 18 noiembrie 2009. Albumul a primit, în general, recenzii pozitive din partea criticilor de specialitate care au comentat conținutul versurilor și talentul muzical și vocal a lui Gâgă. "The Fame" a fost un succes comercial, ajungând în vârful clasamentelor din întreaga lume, inclusiv în Regatul Unit, Canada, Germania, Irlanda, Polonia și Elveția. În Statele Unite, albumul a debutat pe locul doi în "Billboard" 200 și s-a clasat în vârful topurilor de albume Dance/Electronic pentru 106
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
al șaptelea cel mai bine vândut album digital din istorie. S-au vândut 15 milioane de copii în întreaga lume până în noiembrie 2010. Primele două discuri single extrase de pe album: „Just Dance” și „Poker Face” au dobândit un succes internațional, ajungând în vârful clasamentelor din diverse țări, inclusiv Statele Unite, Regatul Unit și Australia. Următoarele single-uri: „LoveGame” și „Paparazzi” au fost, de asemenea, un succes comercial, ajungând în top 10 în peste zece țări din întreaga lume. „Eh, Eh (Nothing Else
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
single extrase de pe album: „Just Dance” și „Poker Face” au dobândit un succes internațional, ajungând în vârful clasamentelor din diverse țări, inclusiv Statele Unite, Regatul Unit și Australia. Următoarele single-uri: „LoveGame” și „Paparazzi” au fost, de asemenea, un succes comercial, ajungând în top 10 în peste zece țări din întreaga lume. „Eh, Eh (Nothing Else I Can Say)” a avut o lansare limitată în timp ce „Beautiful, Dirty, Rich” a fost un disc single promoțional. "The Fame" a câștigat multe premii de la lansarea
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
și a fost certificat cu șapte discuri de platina de către Canadian Recording Industry Association (CRIA) pentru expedierea a 560,000 de exemplare și vânzarea a 476,000 de copii până în martie 2011. Albumul a debutat pe locul șase și a ajuns pe locul doi în Noua Zeelandă, de asemenea, fiind certificat cu dublu disc de platina. În Australia a debutat pe locul doisprezece și a ajuns pe locul trei. Albumul a fost certificat cu platina de patru ori de către Australian Recording Industry
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
a 476,000 de copii până în martie 2011. Albumul a debutat pe locul șase și a ajuns pe locul doi în Noua Zeelandă, de asemenea, fiind certificat cu dublu disc de platina. În Australia a debutat pe locul doisprezece și a ajuns pe locul trei. Albumul a fost certificat cu platina de patru ori de către Australian Recording Industry Association (ARIA) pentru expedierea a 280,000 de exemplare. "The Fame" a debutat în Regatul Unit pe locul trei iar în prima săptămână a
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
Phonographique (SNEP) și până în februarie 2012 a vandut 630,000 de exemplare. În Irlanda, albumul a debutat pe locul opt și în a cincea săptămâna a urcat pe locul doi pentru două săptămâni consecutive. În Europa continentală, "The Fame" a ajuns pe locul unu în clasamentele European Top 100 Albums, Austrian Albums Chart și German Album Chart. În Germania a devenit al patrulea cel mai descărcat album vreodată. De asemenea, a ajuns și în top 20 în Mexic, Cehia, Danemarca, Finlanda
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
două săptămâni consecutive. În Europa continentală, "The Fame" a ajuns pe locul unu în clasamentele European Top 100 Albums, Austrian Albums Chart și German Album Chart. În Germania a devenit al patrulea cel mai descărcat album vreodată. De asemenea, a ajuns și în top 20 în Mexic, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Rusia și Elveția iar albumul s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare în întreaga lume. Pentru a-și promova albumul, Gâgă
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
permită să o folosească. Compoziția este inspirată de muzică gothică și spectacolele de modă. Criticii contemporani au oferit o recenzie pozitivă albumului, majoritatea dintre ei complimentând piesele „Bad Românce”, „Telephone” și „Dance în the Dark”. În unele țări, albumul a ajuns în clasamente alături de "The Fame" în timp ce în țări precum Statele Unite, Canada și Japonia a ajuns în clasamente că album separat. Cântăreața a anunțat mai tarziu despre The Monster Ball Tour, turneu care a început la 27 noiembrie 2009 și a
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
contemporani au oferit o recenzie pozitivă albumului, majoritatea dintre ei complimentând piesele „Bad Românce”, „Telephone” și „Dance în the Dark”. În unele țări, albumul a ajuns în clasamente alături de "The Fame" în timp ce în țări precum Statele Unite, Canada și Japonia a ajuns în clasamente că album separat. Cântăreața a anunțat mai tarziu despre The Monster Ball Tour, turneu care a început la 27 noiembrie 2009 și a continuat până în primăvara anului 2011. Acreditari adaptate de pe broșură albumului "The Fame". !scope="row"|Philippines
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
19 noiembrie 1863, în timpul războiului civil, cu patru luni și jumătate înainte de victoria decisivă a armatelor Uniunii împotriva celor ale Confederației în Bătălia de la Gettysburg. Cuvântarea atent construită a lui Abraham Lincoln, de o importanță secundară în acea zi, a ajuns să fie privită ca unul dintre cele mai mărețe discursuri din istoria SUA. În doar două minute, Lincoln a invocat principiile egalității între oameni expuse în Declarația de independență a Statelor Unite și a redefinit războiul civil ca o luptă nu
Discursul de la Gettysburg () [Corola-website/Science/314510_a_315839]
-
mai târziu toți cei care i-au urmat, până în secolul al XVIII-lea, au considerat în mod idealist că toate ființele sunt ordonate ierarhic pe o scală a perfecțiunii, care urca de la cele mai simple plante către animale, pentru a ajunge apoi la om. Este vorba de așa-numita "scala naturae". Aristotel clasifica lumea vie în trei nivele: Marele filozof observă că animalele de pe treptele superioare nasc pui vii, pe când majoritatea celor de rang inferior se înmulțesc prin ouă. Teofrast, succesorul
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
este considerat fondatorul arab al botanicii. În lucrarea sa, "Cartea plantelor", descrie peste 600 de plante și discută amănunțit etapele creșterii vegetale. În domeniul anatomiei și fiziologiei, medicul persan Al-Razi (sau "Rhazes") (865 - 925) utilizează pe scară largă experimentul și ajunge să critice teoria umorală a lui Galenus. În cadrul medicinei experimentale, se remarcă marele savat, dar și filozof, Avicenna (980 - 1037). Tratatul său, "Canon de medicină", care prezintă o serie de teste și experimente clinice și de farmacologie, va rămâne o
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
efectuate de-a lungul a zeci de ani, elaborează celebra sa teorie evoluționistă. Bazată pe ipoteza selecției naturale, această teorie a avut un succes răsunător, stârnind dispute încă de la început, printre care controversa creație-evoluție. La o concluzie similară privind evoluția ajunsese și Alfred Russel Wallace. Publicarea, în 1859, a teoriei lui Darwin, în lucrarea "Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență", poate fi considerată un moment epocal în istoria biologiei. Totuși, selecția naturală a fost
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
a fost acceptată ca principal mecanism al evoluției abia un secol mai târziu, o dată cu apariția geneticii și cu explicarea modalităților prin care operează ereditatea. De-a lungul secolului al XIX-lea, aria fiziologiei s-a extins înafara domeniului strict medical, ajungând să aibă ca obiect studiul proceselor fizice și chimice care au loc la nivelul organismelor. Așadar ne referim nu numai la oameni, ci și la plante, animale și chiar microorganisme. În lumina complexității acestor procese ce încep să se dezvăluie
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
ființa vie și o mașină rămâne o simplă metaforă. Progresele realizate în domeniul microscopiei au avut un puternic impact asupra gândirii biologice. Astfel, la începutul secolului al XIX-lea, o serie de biologi și-au îndreptat atenția către celulă. Se ajunge la concluzia că acesta posedă următoarele proprietăți: Primele două concepte au fost promovate în 1838, respectiv 1839 de către Schleiden și Schwann. La a treia ipoteză s-a ajuns grație lucrărilor lui Robert Remak și Rudolf Virchow, astfel că din a
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
-lea, o serie de biologi și-au îndreptat atenția către celulă. Se ajunge la concluzia că acesta posedă următoarele proprietăți: Primele două concepte au fost promovate în 1838, respectiv 1839 de către Schleiden și Schwann. La a treia ipoteză s-a ajuns grație lucrărilor lui Robert Remak și Rudolf Virchow, astfel că din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cele trei idei sunt aceptate unanim, formând ceea ce astăzi numim teoria celulară. În chimie, unul din marile progrese ale acestei perioade
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]