204,613 matches
-
stabilit dregătorii subalterni, care-l însoțeau, cu familiile lor, apoi oamenii de pază, ostașii priveghind atât târgul propriu-zis cât și portul, cu viața lui caracteristică și amestecată. A sporit numărul mesteșugarilor și negustorilor, care se îndreaptă în genere, spre centrele administrative însemnate, cu o populație sporită, centre care ofereau, prin ostașii lor, o protecție mai bună împotriva eventualelor atacuri și prădăciuni. Am arătat că în jurul orașului Brăila a existat, înca sub Basarab I, întemeietorul Țării Românești, un județ care, nu si-
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Țara Românească, prin tratatul de la Adrianopol, s-a constituit o comisie spre a cerceta drepturile foștilor proprietari de misii din cuprinsul acestor raiale, concluzia comisiei a fost potrivit comunicării pe care o face generalul Kiseleff la 10 februarie 1832 sfatului administrativ, deci consiliului de miniștri de atunci, că se va ține seama numai de cererile acelor proprietari care au:”documenturi date pana la anul 1542”. Ceea ce înseamnă că se considera acest an drept anul înființării raialei. Raiaua Brăilei a fost cea
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
prefața primei edituri autorul, avocatul Matatias Carp, a declarat că toate afirmațiile cuprinse în carte au fost controlate, verificate și se sprijină pe dovezi care cuprind declarații, mărturii, comunicate oficiale, ordine oficiale, copii textuale sau fotocopii semnate de toată ierarhia administrativă, fotografii și diverse documente, ordonanțe, publicații, telegrame, acte de vânzare, declarații de sinucidere, sentințe judecătorești și rapoarte de anchetă. Jafurile și crimele legionarilor dinainte de rebeliune au fost anchetate de doi avocați creștini, jafurile și crimele legionarilor din perioada rebeliunii au
Cartea Neagră () [Corola-website/Science/328863_a_330192]
-
principalele centre poloneze a creștinismului. Primele construcții romanice, inclusiv o catedrală de piatră pentru a servi episcopiei din Cracovia, au fost ridicate acolo în anul 1000. Din timpul domniei lui Cazimir Restauratorul (1034-1058) Wawel a devenit principalul centru politic și administrativ pentru statul polonez. Până în 1611, Wawel a fost sediul oficial al monarhiei poloneze; acest lucru s-a datorat faptului că Cracovia a fost capitala Poloniei (1038-1569) și a Uniunii statale polono-lituaniane (1569-1596). Mai târziu a devenit Orașul Liber Cracovia (1815-1846
Wawel () [Corola-website/Science/329387_a_330716]
-
Tufărișurile meditaraneene de la Isverna alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Isverna. Aria naturală se află în extremitatea central-nordică a județului Mehedinți (în Podișul Mehedinți, între Munții Mehedinți și Piemontul Getic), aproape de limita teritorială cu județul Caraș-Severin, în imediata apropiere sud-estică a Parcul National Domogled - Valea Cernei. Rezervatia naturală
Tufărișurile mediteraneene de la Isverna () [Corola-website/Science/329403_a_330732]
-
Plasa Chișineu-Criș a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Chișineu-Criș. Plasa Chișineu-Criș a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
Plasa Chișineu-Criș a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Chișineu-Criș. Plasa Chișineu-Criș a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Chișineu-Criș. Plasa Chișineu-Criș a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
-lea și XVI-lea. Membrii dinastiei au fost Marii Duci de Lituaniei (1377-1392 și 1440-1572), Regi al Poloniei (1386-1572), Regi al Ungariei (1440-1444 și 1490-1526), și Regi al Boemiei (1471-1526). Uniune dinastică între Polonia și Lituania (transformată într-o uniune administrativă completă în 1569) este motivul pentru denumirea de uniune statală "Polonia-Lituania" în referiri. O scurtă perioadă un Jagiellon a condus atât Polonia cât și Ungaria (1440-1444), și alți doi condus atât Boemia cât și Ungaria (1490-1526) și apoi a continuat
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
Plasa Sfânta Ana a fost o unitate administrativă, o subdiviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Sântana. Plasa Sfânta Ana a funcționat între anii 1918-1950. Prin legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru
Plasa Sfânta Ana, județul Arad () [Corola-website/Science/329432_a_330761]
-
Plasa Sfânta Ana a fost o unitate administrativă, o subdiviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Sântana. Plasa Sfânta Ana a funcționat între anii 1918-1950. Prin legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite
Plasa Sfânta Ana, județul Arad () [Corola-website/Science/329432_a_330761]
-
Arad (interbelic), cu reședința în localitatea Sântana. Plasa Sfânta Ana a funcționat între anii 1918-1950. Prin legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. La recensământul din 1930 în plasa Sfânta Ana au fost înregistrați 33.339 locuitori, dintre care 16.553 români (49,6%), 11.147 germani (33,4%), 4.521 maghiari (13,6%) ș.a. Sub aspect confesional populația
Plasa Sfânta Ana, județul Arad () [Corola-website/Science/329432_a_330761]
-
Plasa Radna a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Radna. Plasa Radna a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
Plasa Radna a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Radna. Plasa Radna a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Radna. Plasa Radna a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
Mică, orașul datează din secolul al VII-lea. A fost capitala Poloniei în perioada 1038-1596, capitala Marelui Ducat al Cracoviei între anii 1846-1918, și capitala voievodatului Cracoviei din secolul al XIV-lea până în 1999 când a avut loc o reorganizare administrativă a Poloniei. Acesta este acum capitala voievodatului Polonia Mică. Cea mai veche cunoscută așezare pe locul actual al Cracoviei a fost stabilit pe Dealul Wawel și datează din secolul al IV-lea. Legenda atribuie crearea orașului lui Krakus domnitor mitic
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
electrice Varșovia a circulat în 1907.) Dezvoltarea politică și economică cea mai importantă din primul deceniu al secolului al XX-lea în Cracovia a fost crearea de Cracoviei Mari ("Wielki Kraków"), încorporarea comunităților suburbane (sate) din jur într-o unitate administrativă unică. Încorporarea a fost supravegheată de primarul energetic al orașului, Juliusz Leo, de la 1904 până la moartea sa în 1918. Datorită migrației din mediul rural și rezultatelor încorporațiilor din perioada 1910-1915, populația din Cracovia s-a dublat în doar cincisprezece ani
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
Plasa Hălmagiu a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Hălmagiu. Plasa Hălmagiu a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
Plasa Hălmagiu a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Hălmagiu. Plasa Hălmagiu a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Hălmagiu. Plasa Hălmagiu a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
este autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii și cinegeticii din Republica Moldova, care își exercită funcțiile în contextul promovării politicii de stat în domeniu prin efectuarea lucrărilor de extindere, regenerare si conservare, reconstrucția ecologică, folosirea rațională a resurselor forestiere, paza, protecția și dezvoltarea fondul
Moldsilva () [Corola-website/Science/329500_a_330829]
-
polarizator revenind municipiului Satu Mare. Populația zonei metropolitane depășește 233.306 locuitori (63,21% din populația județului), cu o suprafață totală de 2.251,09 km (50,95% din suprafața totală a județului). Această asociere se dorește a fi un instrument administrativ eficient în scopul creșterii economiei zonei prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților și creșterea standardului de viață regional prin implementarea unui pachet de măsuri care vor influența în mod pozitiv activitatea prezentă si care vor contribui in mod
Zona Metropolitană Satu Mare () [Corola-website/Science/330928_a_332257]