21,186 matches
-
melancoliei, maniei, demenței precoce și al câtorva deliruri. A subliniat, în paginile anterioare, elementele mai semnificative ale acestei concepții. Trebuie însă să remarcăm, în plus, ipotezele pe care le formulează cu această ocazie despre "demența precoce" (schizofrenia), pe care o abordează cu denumirea de "sindromul schizofrenic". " Într-adevăr, afirmă C. I. Parhon, avem a face cu o entitate morbidă. Este extrem de probabil că factorii diferiți pot realiza acest sindrom." Pentru C. I. Parhon schizofrenia este strâns legată de o anumită constituție
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
indicându-se modificările încercate de diferitele funcțiuni, aparate, organe, țesuturi, sânge, din punct de vedere funcțional, anatomic și fiziochimic" (C. I. Parhon, "Autoreferat" în "Memoriu de titluri și lucrări", 1934). În aceeași perioadă, la Socola, a întreprins lucrări care au abordat timusul, cu funcțiuni încă foarte puțin elucidate, contribuind la cunoașterea mai bună a corelațiilor timo-genitale: Admitem că această glandă intervine prin nucleinele ce le dă organismului atât în spermatogeneză, cât și în modificările ce se petrec în organele genitale feminine
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Parhon a studiat implicațiile corticosuprarenale în situații de hiperși hipofuncție sau în relațiile lor cu alte glande endocrine. A mai publicat cazuri de patologie corticosuprarenală, patologie care, în epoca respectivă, abia se delimita. Împreună cu Nițulescu, Mârza, Cahane și Papinian, a abordat diferitele aspecte ale patogeniei pancreatice, puțin cunoscute atunci. Cu Mârza a efectuat cercetări privind corelațiile neuroendocrine în determinismul apei musculare, tot în aceeași perioadă publicând rezultatele unor cercetări privind dinamica constantelor de bază și modificările sero-imunologice în cele mai multe suferințe endocrinologice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
epoca lui Brăescu și concretizate prin opera prof. C. I. Parhon. Contactul îndelungat cu fiziologia experimentală în care prof. Ballif s-a format în tinerețe a întărit această concepție materialistă. Ne explicăm deci viziunea biochimică și fiziologică cu care a abordat profesorul Ballif studiul bolilor psihice, lucru care rezultă din întreaga sa activitate științifică. Într-o vreme când psihiatria a fost agitată de unele curente excesiv de psihologizante, optica profesorului Ballif a rămas medicală, biologică. Trebuie subliniat însă că în cadrul Școlii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale. Mesajul piesei e cu bătaie lungă. Problematica etico-politică pe care Constantin Popa o abordează se constituie, de altfel, într-un atu cert al acestei dramaturgii în a cărei structură de rezistență intră, de bună seamă, și dimensiunea parabolică. Cu o construcție sigură, în care vădește competența de om al scenei, Regulamentul de bloc prinde
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
deci sintaxei. În teoria adoptată de Embick (2004a) există și un alt component al gramaticii, Enciclopedia, care cuprinde sensuri speciale, construcții cu verbe ușoare, dar și simple rădăcini. 2. ABORDĂRI DE TIP SINTACTIC ALE DISTINCȚIEI TIPOLOGICE ACUZATIV/ERGATIV Înainte de a aborda câteva dintre problemele pe care le ridică analiza limbilor ergative pentru teoria lingvistică, voi avea în vedere felul în care aceste limbi au mediat relația dintre tipologie și sintaxă, adică voi prezenta câteva explicații formulate în termeni sintactici atât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în perioada Școlii din cadrul catedralei Notre-Dame, intervenția pontifului se explică foarte bine. Probabil, pentru mulți contemporani, Ioan al XXII-lea părea „depășit” sau un „dușman al progresului”, așa cum și astăzi anumiți istorici, puțin atenți, tind să-l considere. Pontiful, însă, abordează problema doar din punct de vedere liturgic și pastoral, fiind preocupat de cadrul muzicii ecleziastice și, deci, al rugăciunii creștine. Intervenția sa cădea în mijlocul disputelor docte ale muzicienilor și ale teoreticienilor, însă acesta le depășește pe toate. Nu a făcut
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
apoi, cu U.R.S.S., în secolele XVIII-XX. Unele din aceste colecții și lucrări au apărut în România, în ultimele trei decenii ale regimului comunist, ceea ce infirmă teza că problema nu a fost deloc discutată înainte de 1990. Numeroși profesori, cercetători, au abordat-o, direct sau indirect, în raport cu posibilitățile de cunoaștere și cu condiția morală asumată. Ne-am propus să venim în întâmpinarea dorinței manifestate de numeroși români de pe ambele maluri ale Prutului, preocupați de înțelegerea corectă a evenimentelor, de a urmări momentele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin Barbu Știrbei, care se afla la Cairo. Propunerile sovietice cuprindeau, între alte clauze împovărătoare, pe aceea privind „restabilirea graniței româno-sovietice în concordanță cu acordul din 1940”, idee susținută și de Londra. Chestiunea viitoarei frontiere cu U.R.S.S. a fost abordată și în cadrul tratativelor secrete româno-anglo-americane și româno-sovietice din primăvara și vara anului 1944. Sub presiunea lui W. Churchill, președintele F. D. Roosevelt a trecut peste anumite rezerve, exprimate de Departamentul de Stat și a fost de acord cu atitudinea Marii Britanii, ce
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rămână în proporție de 90 % sub influența Uniunii Sovietice, același procent pentru preponderența britanică în Grecia. În fapt, România va intra în scurt timp, în întregime, sub dominația sovietică. Guvernul dr. Petru Groza, format la 6 martie, nu a mai abordat în documentele oficiale problema frontierei româno-sovietice, fiind considerată „rezolvată” prin art. 4 al Convenției de armistițiu. În fața manifestărilor anticomuniste, organizate de forțe politice democratice, sovieticii au trecut la o numeroase amenințări, inclusiv la adresa integrității teritoriale a României. În atmosfera deosebit de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
scopului, reușind să emoționeze și să câștige adeziunea ascultătorilor, e) magistrul va fi tot timpul conștient de etapele și de regulile învățării; f) stilul expunerii trebuie să fie variat în funcție de subiectul și scopul predării. În lucrarea De magistro, Sfântul Augustin abordează problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului de către învățător. Convingerea lui este că prin intermediul limbajului le reamintim altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum ne arătăm recunoștința; „ Politețea - aspect esențial al comportării civilizate”etc., o prezentare mai amănunțită fiind dată la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dintre aceste cerințe vor fi întâlnite în viață mai târziu și pot fi însușite „din mers”. Așa cum înțelepciunea nu se dobândește dintr-o dată, tot astfel și politețea se dobândește în timp, cu răbdare. Școala, și prin orele de dirigenție, poate aborda în mod special această problematică la modulul din programa de Consiliere și orientare, intitulat „Comunicare și abilități sociale”, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare pentru o integrare rapidă și eficientă în societate. În cadrul orelor de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
conștiință (în explicare sunt invocate diferite caracteristici ale conștiinței individuale sau colective). Lucrarea de față se bazează pe opțiunea netă în favoarea explicației obiective. Primele șapte capitole sunt dedicate analizei amănunțite a diferitelor scheme explicative obiective. Ultimul capitol al părții I abordează o problemă rămasă deschisă la nivelul diferitelor scheme explicative de tip obiectiv: care este rolul conștiinței în explicarea fenomenelor sociale? putem atribui conștiinței, alături de factorii obiectivi, o contribuție explicativă independentă? și dacă da, în ce ar putea consta aceasta? Explicația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți sau indirecți, principali sau secundari. Tipologizarea factorilor determinanți este un domeniu încă foarte puțin abordat în literatura sociologică actuală. În literatura filosofică există o lungă tradiție a distincției între cauze și condiții, de exemplu. Atât cauzele, cât și condițiile contribuie la explicarea efectului, dar în modalități diferite. Cauza este „producătorul” propriu-zis al efectului. Condiția nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizare a vieții sportivului, o serie de norme de viață specifice. O performanță științifică sau artistică cere un alt tip de organizare a vieții. Problema relației dintre cerințele funcționale și finalități este deosebit de complexă. Nu este însă nevoie să fie abordată mai amănunțit în această expunere sumară a modelului funcțional. Contextul structural: spațiul funcțional. Conform schemei funcționale, constituirea și dinamica unui fenomen social (element al unui sistem oarecare) au loc sub influența unei mulțimi de cerințe funcționale. Se va numi spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncii), să evalueze efectele unor programe sau acțiuni (cât de eficace a fost un anumit tip de propagandă sau de acțiune, de integrare a delincvenților). Integrarea secvențială are avantajul că pune în fața specialistului probleme delimitate, pe care acesta le poate aborda în mod sistematic, concentrându-și efortul într-o singură direcție. Din acest motiv, integrarea secvențială o precedă pe cea globală. Există însă și neajunsuri structurale ale unei asemenea abordări. În primul rând, ea poate avea o eficiență scăzută din cauza celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod sistematic. Câteva precizări sunt însă necesare. Modelul deciziei în incertitudine nu este încă suficient de cristalizat în literatura de specialitate. Elaborări parțiale și fragmentare pot fi însă tot mai des întâlnite în diferitele discipline sociale și umane ce au abordat procese decizionale în diferite contexte parțiale. În fine, modelul deciziei în incertitudine persistentă are în primul rând o finalitate descriptiv-explicativă. El este orientat spre identificarea particularităților comportamentului real al decidentului în condiții reale de decizie. Din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
minime, fiind necesară finanțarea unor cheltuieli la nivel general pentru instrucție și siguranță publică, punerea În valoare a terenurilor, construirea și Întreținerea drumurilor publice, iar resursa financiară o reprezentau impozitele, plătite În special de proprietarii de pământuri. Din perspectiva problematicii abordate În lucrare, este de remarcat că momentul culminant al evoluției gândirii fiziocrate poate fi considerat apariția pe scena istoriei a școlii clasice engleze care a avut menirea de a corecta erorile mercantiliștilor și ale fiziocraților și de a da explicații
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
stat, pe de altă parte, cât și un mijloc de influențare (de către stat) asupra activității economice și sociale. De altfel, În contextul doctrinar modern, analizele macroeconomice privind echilibrul general, dezvoltate, mai ales, pe baza teoriei generale a lui John Keynes, abordează impozitul ca variabilă cu impact profund și cu rol de stabilizator principal Încorporat În mecanismul economiei de piață, respectiv de instrument util În realizarea alocării optime a resurselor. Într-o perspectivă istorică a mutațiilor Înregistrate În practicarea impozitelor, se detașează
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
5% la detailiștii de produse nealimentare)99. Prelevările sub forme ale impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii au crescut, În această perioadă, ajungând la niveluri superioare, atât În raport cu produsul intern brut, cât și În ansamblul veniturilor bugetare. În ceea ce privește structura sistemului fiscal, abordată prin prisma veniturilor provenite din impozite, În majoritatea țărilor industriale impozitele directe dețin o pondere mai mare decât cele indirecte În totalul prelevărilor fiscale. Excepția făceau Franța, Austria și Italia, țări În care Încasările din impozite indirecte reprezentau Între 63
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor și care sunt gestionate conform legislației fiscale, În scopul realizării obiectivului sistemului”114, ajungându-se, de regulă, la substituirea celor doi termeni. Cel mai adesea, cu deosebire În literatura occidentală de specialitate se abordează conceptul de fiscalitate mai ales din punct de vedere juridic, atribuindu-i semnificațiile unui ansamblu de reglementări privitoare la sistemul de impozite și taxe și, În general, la contribuțiile fiscale față de stat, respectiv ale unui sistem de percepere a impozitelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
deși ele sunt utilizabile numai pentru a se oferi gratuit servicii și, În general, utilități publice În beneficiul membrilor colectivităților statale. Or, din punct de vedere economic și al rațiunii existenței sale ca fenomen social, fiscalitatea se justifică a fi abordată, atât din perspectiva proceselor de mobilizare a resurselor fiscale, cât și din cea a proceselor de alocare și utilizare a acestor resurse, pentru satisfacerea nevoilor considerate a avea caracter public și implicând raporturi Între autoritățile publice și membrii colectivităților de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
122 ***-Presiunea fiscală În România. Evaziunea fiscală. Căi și modalități de combatere și prevenire a acestui fenomen, www.biblioteca.ase.ro 127 majoră În toate statele mai mult sau mai puțin dezvoltate, soluțiile adoptate având profunde implicații economice și sociale. Abordată la nivel de persoană sau individ, rata fiscalității presupune individualizarea impozitelor cu baza de calcul corespunzătoare și poate fi determinată la nivelul acestuia (ca raport Între suma impozitelor suportate și suma veniturilor aferente), luând În considerare baza de impozitare ca
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ani, amortizarea accelerată nu va avea nici un beneficiu imediat și poate duce eventual la o creștere a presiunii fiscale dacă reducerile fiscale pentru amortizare alternează sau dacă pierderile sunt reportate În continuare. Prezintă importanță, de asemenea, maniera În care este abordat costul amortizării capitalului fizic pentru a determina venitul impozabil, având În vedere că regulile care guvernează regimul costurilor amortizabile ale capitalului În scopul impozitării sunt elemente cheie În sistemul impozitelor pe societăți, ce determină măsura În care firmele sunt (sau
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]