22,601 matches
-
în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata tranșelor se face începând cu 1 ianuarie 2014." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, precum și celor ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Examinând excepția de
DECIZIE nr. 76 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]
-
10/2013 . Prin această decizie, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2013 afectează, în sens negativ, dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înțelesul constituțional al verbului "a afecta" a fost definit în jurisprudența Curții Constituționale, contravenind în acest mod dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile
DECIZIE nr. 76 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]
-
Hunedoara, Gorj și Caras-Severin (vezi anexa nr. 2b). Scopul principal al Parcului Național Retezat Rezervație a Biosferei este cel de conservare a diversității biologice. De asemenea se urmărește excluderea și prevenirea activităților de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum și asigurarea de condiții pentru activitățile educaționale, recreative și de cercetare științifică. Se permit activități tradiționale desfășurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administrația Parcului Național Retezat. Terenurile din PNR se împart pe următoarele categorii de
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260483_a_261812]
-
criticile. 1. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituție și ale art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului legalității incriminării, ci, dimpotrivă, asigură caracterul de previzibilitate al normei juridice, iar lipsirea de efecte juridice a unui contract nu reprezintă o nouă formă de răspundere penală, ci doar consecința nerespectării obligației la care partea, în speță, asiguratul este
DECIZIE nr. 77 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260780_a_262109]
-
privind circulația pe drumurile publice ca infracțiuni săvârșite cu intenție, chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracțiuni săvârșite cu intenție, cu consecința diminuării patrimoniului său și, ca atare, prevederile criticate nu contravin normelor constituționale privind proprietatea. 3. Potrivit art. 4 din Legea nr. 136/1995 , asigurarea de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de autovehicule este o asigurare obligatorie. Expresia acestui caracter obligatoriu o reprezintă faptul că persoanele fizice sau juridice
DECIZIE nr. 77 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260780_a_262109]
-
plăti impozite și taxe este o îndatorire fundamentală prevăzută în art. 56 alin. (1) din Constituție, iar contribuția prevăzută de actul legislativ criticat are natura juridică a unei sarcini fiscale, rezultă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora "ordonanțele de urgență [...] nu pot afecta [...] îndatoririle prevăzute de Constituție"; - Impozitele, taxele, precum și alte sarcini fiscale asemănătoare, ce constituie venituri pentru bugetul de stat, respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat, cum
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
exclusivă a legiuitorului, adoptând reglementarea criticată, Guvernul, în calitatea sa de legiuitor delegat, a acționat în limitele acestei competențe, prin stabilirea unei taxe menite să asigure un acces neîntrerupt al populației la medicamente, neputându-se reține că astfel ar fi contravenit principiului așezării juste a sarcinilor fiscale. Pe de altă parte, Curtea, prin Decizia nr. 344 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 5 noiembrie 2013, a observat că prevederile criticate au fost
DECIZIE nr. 43 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260784_a_262113]
-
pentru ocuparea și deținerea poziției/funcției de rector al unei universități, condiții a căror îndeplinire reprezintă o garanție pentru evitarea atât a ingerințelor de natură să afecteze autonomia universitară, cât și a posibilității de deturnare a actului de educație, acestea necontravenind principiului constituțional al neretroactivității legii civile. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. Prin urmare, dispozițiile art. 215 alin. (3) și (4) din Legea nr. 1/2011 nu contravin principiului constituțional referitor la neretroactivitatea legii civile. În acest sens, se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 698 din 28 iunie 2012 . Referitor la critica fundamentată pe încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (1), Avocatul Poporului apreciază că
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
este permisă; ... c) condițiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informații militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naționale; ... d) aderarea la culte religioase este libera, mai puțin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum și la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei; ... e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepția celor sindicale ori care contravin comenzii unice
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260730_a_262059]
-
potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum și la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei; ... e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepția celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei, este permisă în condițiile stabilite prin regulamentele militare. ... ------------ Litera e) a art. 29 a fost modificată de articolul unic din LEGEA nr. 478 din 9 iulie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260730_a_262059]
-
în misiune; ... h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale. ... Articolul 30 Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate au obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare. Cadrelor militare în activitate le este interzis: a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260730_a_262059]
-
unic din LEGEA nr. 652 din 20 noiembrie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 773 din 4 decembrie 2001, dispozițiile art. 55, 58, 63 și 64 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, precum și orice alte dispoziții care contravin prevederilor prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică în Ministerul Apărării Naționale. Alin. (2) al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 21 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 29 iunie 2001 a fost abrogat
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260730_a_262059]
-
unic din LEGEA nr. 652 din 20 noiembrie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 773 din 4 decembrie 2001, dispozițiile art. 55, 58, 63 și 64 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, precum și orice alte dispoziții care contravin prevederilor prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică în Ministerul Apărării Naționale. Alin. (2) al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 21 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 29 iunie 2001 a fost abrogat
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260730_a_262059]
-
unic din LEGEA nr. 652 din 20 noiembrie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 773 din 4 decembrie 2001, dispozițiile art. 55, 58, 63 și 64 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, precum și orice alte dispoziții care contravin prevederilor prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică în Ministerul Apărării Naționale. Alin. (2) al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 21 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 29 iunie 2001 a fost abrogat
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260730_a_262059]
-
unic din LEGEA nr. 652 din 20 noiembrie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 773 din 4 decembrie 2001, dispozițiile art. 55, 58, 63 și 64 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, precum și orice alte dispoziții care contravin prevederilor prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică în Ministerul Apărării Naționale. Alin. (2) al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 21 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 29 iunie 2001 a fost abrogat
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260730_a_262059]
-
convențiilor civile încheiate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, conform Ghidului de finanțare, în care Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau unitățile și instituțiile aflate în subordine/coordonare au calitatea de beneficiar/partener." ... În opinia autoarei excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 privind universalitatea drepturilor și a libertăților, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și în art. 41 alin. (2) privind dreptul la măsuri de protecție socială
DECIZIE nr. 49 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260840_a_262169]
-
normativ. În acest sens, susține că prin notele scrise depuse la dosarul instanței de contencios constituțional a adus precizări și completări față de criticile inițiale formulate în cuprinsul excepției de neconstituționalitate. Astfel, arată că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale și contravin art. 16 din Constituție, prin faptul că dispun doar taxarea cererii reconvenționale, și nu a ambelor cereri, la valoarea acestora, ceea ce constituie o evidentă discriminare și un tratament inegal. Totodată, distinct de excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 din
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
a se pronunța asupra prevederilor de lege cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să își producă efectele în cauza concretă dedusă judecății. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în cauză, instanța de judecată a învederat autorului excepției să
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
a se pronunța asupra prevederilor de lege cu care a fost sesizată, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, ele continuând să își producă efectele în cauza concretă dedusă judecății. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi accesul liber la justiție pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia susține că
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
Arhivelor Securității și pot fi contestate la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților. 1. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 107 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi ale art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261298_a_262627]
-
cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 967 din 12 aprilie 2013 pronunțate de Tribunalul Bacău într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției susține că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor constituționale ale art. 16, fiind neconstituționale în măsura în care se aplică doar personalului bugetar, nu și celor care au deținut funcții de demnitate publică, deși au fost plătiți din aceleași fonduri publice. Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă
DECIZIE nr. 141 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261321_a_262650]
-
unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Statutul profesiei de avocat a fost adoptat de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, fără ca aceasta să contravină prevederilor constituționale invocate. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale. Faptul că accesul la profesia
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
a Barourilor din România, fără ca aceasta să contravină prevederilor constituționale invocate. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale. Faptul că accesul la profesia de avocat este condiționat de satisfacerea anumitor cerințe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. Normele în baza cărora funcționează Uniunea Națională a
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
accesul la profesia de avocat este condiționat de satisfacerea anumitor cerințe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. Normele în baza cărora funcționează Uniunea Națională a Barourilor din România nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. De asemenea, Curtea a mai reținut că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]