21,787 matches
-
echilibra oferta electorală. Succesul lui Lincoln depindea de reputația sa de moderat în chestiunea sclaviei, dar și de susținerea puternică pentru programele inspirate din direcțiile Whig pe tema îmbunătățirilor interne și ale protecționismului fiscal. La al treilea tur de scrutin, delegații din Pennsylvania i-au dat voturile ce i-au asigurat majoritatea. Interesele siderurgice ale celor din Pennsylvania au fost asigurate de susținerea de către Lincoln a taxării importurilor. Echipa de campanie a lui Lincoln s-a concentrat cu abilitate pe această
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
din Pennsylvania i-au dat voturile ce i-au asigurat majoritatea. Interesele siderurgice ale celor din Pennsylvania au fost asigurate de susținerea de către Lincoln a taxării importurilor. Echipa de campanie a lui Lincoln s-a concentrat cu abilitate pe această delegație, dar și pe altele, urmând ferma recomandare a lui Lincoln de a nu „face contracte care mă obligă”. Majoritatea republicanilor au căzut de acord cu Lincoln că Nordul este partea vătămată, „Slave Power” controlând prea puternic guvernul național prin decizia
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
să înceapă negocieri de pace. Negocierile au început pe 29 februarie, în aceeași zi declanșându-se și atacul sovietic împotriva orașului Viipuri. Pe toată durata negocierilor de pace, presiunea Armatei Roșii nu a slăbit nici o clipă. Pe 6 martie, o delegație finlandeză condusă de primul ministru al Finlandei Risto Ryti s-a deplasat la Moscova. În timpul negocierilor, Armata Roșie a străpuns apărarea finlandeze din zona Tali și aproape încheiaseră încercuirea Vîborgul. Tratatul de pace a fost semnat ora 1 dimineața a
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
cehi spânzurați în spatele frontului austriac din Italia. Militarii cehi spânzurați făceau parte din Armata Austro-Ungară și refuzaseră să lupte pe frontul din Boemia, fiind considerați „trădători de patrie” ("Landesverräter"). Prietenul său urma să o prezinte ca document fotografic în dosarele delegației române la Conferința de Pace de la Paris pentru a demonstra cum au fost tratați cehoslovacii de către conducătorii monarhiei austro-ungare. „Fotografia m-a impresionat puternic și m-a urmărit multă vreme. Auzisem că execuții similare ar fi suferit și mulți români
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României. În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și
Cutremurul din 1977 (România) () [Corola-website/Science/302064_a_303393]
-
a "slavilor". Denumirile roșe erau: În Analele Sfanțului Bertan este relatat că la curtea împăratului Louis al II-lea din Ingelheim a sosit în vizită în 839 (același an în care varegii au apărut pentru prima oara în Constantinopole) o delegație din Imperiul Bizantin. În această delegație erau doi oameni care își spuneau rhos ("Rhos vocari dicebant"). Louis i-a întrebat despre originea lor și i s-a răspuns că sunt suedezi. Temându-se că sunt spioni ale rudelor lor nordice
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
Analele Sfanțului Bertan este relatat că la curtea împăratului Louis al II-lea din Ingelheim a sosit în vizită în 839 (același an în care varegii au apărut pentru prima oara în Constantinopole) o delegație din Imperiul Bizantin. În această delegație erau doi oameni care își spuneau rhos ("Rhos vocari dicebant"). Louis i-a întrebat despre originea lor și i s-a răspuns că sunt suedezi. Temându-se că sunt spioni ale rudelor lor nordice, danezii, împăratul i-a încarcerat imediat
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
a propus introducerea limbii esperanto în școlile statelor membre și s-a cerut elaborarea unui studiu pe acest fapt. Când raportul a fost prezentat, doi ani mai târziu, se recomanda predarea limbii esperanto în școli, propunerea fiind acceptată de 11 delegații. Opoziția cea mai puternică a venit din partea delegatului francez Gabriel Hanotaux pentru a proteja limba franceză, argumentând că este deja limba internațională. Datorită acestei opoziții, propunerea nu a fost adoptată. În 1939, a apărut o emblemă semioficială: două stele cu
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
din activitatea Societății. OIM era o organizație autonomă cu propriul organ de guvernare, propria Conferință Generală și propriul Secretariat, deși avea aceiași membri ca și Societatea și supusă controlului bugetar al Adunării. Constituția acesteia era diferită de cea a Societății: delegația a fost acordată nu numai guvernelor, dar și reprezentanților angajatorilor și organizațiilor muncitorilor. Primul director a fost Albert Thomas. OIM a restricționat cu succes suplimentul de plumb peintru vopsea, și a convins mai multe state să adopte un program de
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
cererea de ajutor din partea grecilor liberi se impunea tot mai pregnant. În ajunul cuceririi Ioniei de către perși, cetățile ionice mai făcuseră o tentativă de a cere ajutor grecilor de pe continentul european. Ei trimiseseră încă de pe vremea domniei lui Cyrus o delegație la Sparta, dar acest demers a rămas fără rezultate concrete. Atunci lucrurile au luat o altă întorsătură, deoarece răscoala găsi un șef: pe Aristagoras, ginerele lui Histiaios, acesta din urmă în anii de la începutul secolului V era încă reținut la
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
luată însă în considerație. Prin Tratat s-a recunoscut independența României în a cărei componență intrau Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea de nord, frontiera cu Bulgaria urmând a fi stabilită ulterior (1880) de către o comisie internațională. Poziția categorică a delegației țariste, lesne de înțeles prin prisma intereselor sale urmărite sub stindardul panslavismului, a respins intenția puterilor europene de a stabili frontiera Dobrogei la apus de Silistra și de capul Caliacra, traseul definitiv al frontierei româno-bulgare pornind de la est de Silistra
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
era un lucru extraordinar pentru Grecia antică dezbinată, cu atât mai mult cu cât multe dintre orașele-stat care intrau în componența ei erau în război unele cu altele. Congresul s-a ținut din nou în primăvara lui 480 î.Hr. O delegație tesaliană a propus ca forțele aliate să se adune în îngusta vale Tempe, la granița Tesaliei și astfel să țină în loc oastea lui Xerxes. O armată de 10.000 de hopliți a fost trimisă acolo, pe unde credeau că vor
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însuflețite. Discutându-se textul Rezoluției Unirii, redactat de Vasile Goldiș, unii susțineau ca Unirea să se facă pe baza proclamării autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adăugaseră și delegații sosiți din Bucovina și Basarabia, susțineau unirea fără condiții. Socialiștii, lucrând sub influența Budapestei, cereau republica și-și exprimau temerea de stările politice din vechiul Regat al României. În cele din urmă s-a stabilit o înțelegere, renunțându-se la
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă delegații oficiali, ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular, era afluența poporului. Din toate unghiurile țărilor române de peste Carpați, sosea poporul cu trenul, cu căruțele, călări, pe jos, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
Braghiș a pierdut alegerile, cedând funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova la 19 aprilie 2001 lui Vasile Tarlev. Din anul 2001 și până în prezent este deputat în În perioada 23 iunie 2003 - 12 ianuarie 2006 a fost membru supleant în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. La alegerile parlamentare din 2005 a fost ales ca deputat pe listele Blocului "Moldova Democrată", formațiune al cărei vicepreședinte a fost. În aprilie 2006 a constituit Partidul Democrației Sociale din Moldova, devenind președintele
Dumitru Braghiș () [Corola-website/Science/302533_a_303862]
-
anul 1994, Dumitru Diacov este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat Agrar din Moldova, deținând până în anul 1995 funcția de președinte al Comisiei parlamentare de politică externă. În paralel, în perioada 1994-1998, îndeplinește funcția de Președinte al Delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Între anii 1995 și 1998 a fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, iar după alegerile parlamentare din 1998, la 23 aprilie 1998, este ales în funcția de Președinte al Parlamentului Republicii Moldova în
Dumitru Diacov () [Corola-website/Science/302534_a_303863]
-
BMD) și își constituie propriul grup parlamentar, care îl susține pe Vladimir Voronin la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. În perioada 25 septembrie 1995 - 22 iunie 1998 și din 1 septembrie 2005, Dumitru Diacov a fost membru al delegației Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În prezent, Dumitru Diacov este deputat din partea Partidului Democrat din Moldova și liderul fracțiunii parlamentare a acestei formațiuni. Unele cotidiane din Republica Modova acreditează ideea că Dumitru Diacov ar fi fost ofițer KGB
Dumitru Diacov () [Corola-website/Science/302534_a_303863]
-
de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1989-1991), apoi de șef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor (1991-1994). Între 1994 și 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar de la 1 ianuarie 1996 până la 5 mai 2009 a fost membru al delegației permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Știință și Învățământ, Comisia Juridică și Drepturi ale Omului și Subcomisia pentru Minorități). Este autor al Amendamentului Cubreacov la articolul 48. Familia din Constituția a Republicii Moldova: ”"(2) Familia se
Vlad Cubreacov () [Corola-website/Science/302537_a_303866]
-
nu au putut ajunge la Lugano. Sistemul de votare al acestei ediții a permis juraților să voteze pentru orice cântec participant, inclusiv pentru cântecele care reprezentau propria lor țară. În plus, EBU a permis juriului elvețian să voteze și pentru delegația luxemburgheză. Acest sistem nu a fost repetat în anii următori, din cauza speculațiilor că situația creată ar fi fost folosită de elvețieni în favoarea lor. Cu excepția cântecului câștigător, rezultatele nu au fost niciodată făcute publice oficial. Cartea "The Complete and Independent Guide
Concursul Muzical Eurovision 1956 () [Corola-website/Science/302550_a_303879]
-
război civil) și cele învinse în Primul Război Mondial. Președintele Conferinței a fost proclamat delegatul Franței, țară gazdă : Georges Clemenceau. Conferința a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace, după aprige controverse între : Între aceste poziții ale marilor puteri, delegațiile statelor mai mici au încercat, fiecare, să obțină concretizarea revendicărilor lor, în timp ce delegațiile țărilor învinse încercau să limiteze pierderile. Existau multe litigii, inclusiv între învingători : de exemplu, atât Italia, cât și Serbia, revendicau orașul Trieste, peninsula Istriei și insulele Dalmației
Conferința de Pace de la Paris din 1919 () [Corola-website/Science/302682_a_304011]
-
proclamat delegatul Franței, țară gazdă : Georges Clemenceau. Conferința a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace, după aprige controverse între : Între aceste poziții ale marilor puteri, delegațiile statelor mai mici au încercat, fiecare, să obțină concretizarea revendicărilor lor, în timp ce delegațiile țărilor învinse încercau să limiteze pierderile. Existau multe litigii, inclusiv între învingători : de exemplu, atât Italia, cât și Serbia, revendicau orașul Trieste, peninsula Istriei și insulele Dalmației. Hotărârile au fost luate nu de delegațiile tuturor statelor participante, ci de delegații
Conferința de Pace de la Paris din 1919 () [Corola-website/Science/302682_a_304011]
-
să obțină concretizarea revendicărilor lor, în timp ce delegațiile țărilor învinse încercau să limiteze pierderile. Existau multe litigii, inclusiv între învingători : de exemplu, atât Italia, cât și Serbia, revendicau orașul Trieste, peninsula Istriei și insulele Dalmației. Hotărârile au fost luate nu de delegațiile tuturor statelor participante, ci de delegații celor patru mari puteri : Georges Clemenceau - din partea Franței, Woodrow Wilson - din partea S.U.A., Lloyd George - din partea Marii Britanii și Vittorio Orlando - din partea Italiei. Celelalte delegații erau doar "audiate". Această situație a stârnit protestele țărilor mai mici
Conferința de Pace de la Paris din 1919 () [Corola-website/Science/302682_a_304011]
-
peninsula Istriei și insulele Dalmației. Hotărârile au fost luate nu de delegațiile tuturor statelor participante, ci de delegații celor patru mari puteri : Georges Clemenceau - din partea Franței, Woodrow Wilson - din partea S.U.A., Lloyd George - din partea Marii Britanii și Vittorio Orlando - din partea Italiei. Celelalte delegații erau doar "audiate". Această situație a stârnit protestele țărilor mai mici care luptaseră de partea Antantei, așa cum a fost și cazul României, a cărei delegație s-a retras, între septembrie și decembrie 1919, de la lucrări, deoarece în discutarea clauzelor tratatului
Conferința de Pace de la Paris din 1919 () [Corola-website/Science/302682_a_304011]
-
Franței, Woodrow Wilson - din partea S.U.A., Lloyd George - din partea Marii Britanii și Vittorio Orlando - din partea Italiei. Celelalte delegații erau doar "audiate". Această situație a stârnit protestele țărilor mai mici care luptaseră de partea Antantei, așa cum a fost și cazul României, a cărei delegație s-a retras, între septembrie și decembrie 1919, de la lucrări, deoarece în discutarea clauzelor tratatului de pace cu Austria, marile puteri încercau să limiteze despăgubirile și teritoriile revendicate de România, impunându-i, în schimb, clauze în favoarea minorităților, clauze care au
Conferința de Pace de la Paris din 1919 () [Corola-website/Science/302682_a_304011]
-
deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două Legislaturi (1994-1998) și (1998-2000), senator în Parlamentul României (2000-2004) și (2004-2008) și deținut politic al regimului separatist din stânga Nistrului (1992-2001). În perioada 2001-2008 a fost membru titular al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegației României. Este membru al Partidului România Mare. Este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia (1988-1992). Președinte al Frontului Popular din Moldova - Filiala Tiraspol (1989-1992, an când a fost lichidată de forțele separatiste). Participant la luptele armate de la
Ilie Ilașcu () [Corola-website/Science/302698_a_304027]