23,330 matches
-
Curtea consideră că informațiile divulgate de reclamant aveau legătură cu abuzurile comise de înalți funcționari și cu fundamentele democratice ale statului. Nu mai există nicio îndoială că este vorba despre chestiuni foarte importante care aparțin dezbaterii politice într-o societate democratică, asupra cărora opinia publică are un interes legitim de a fi informată. 104. Totuși, trebuie remarcat că instanțele interne nu au ținut seama de argumentul reclamantului, referitor la interesul public prezentat de informațiile divulgate și de impactul acestuia asupra exercitării
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
interesul ca neregulile imputate unei instituții publice să conducă la o anchetă și la unele clarificări. Acestea fiind spuse, Curtea consideră că interesul general pentru divulgarea unor informații privind acțiuni nelegale în cadrul SRI este atât de important într-o societate democratică, încât depășește interesul de a menține încrederea publicului în această instituție. Curtea reamintește în acest sens că o discuție liberă privind problemele de interes public este esențială într-un stat democratic și este important ca cetățenii să nu fie descurajați
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
în cadrul SRI este atât de important într-o societate democratică, încât depășește interesul de a menține încrederea publicului în această instituție. Curtea reamintește în acest sens că o discuție liberă privind problemele de interes public este esențială într-un stat democratic și este important ca cetățenii să nu fie descurajați să se pronunțe asupra unor astfel de probleme (Barfod împotriva Danemarcei, 22 februarie 1989, pct. 29, seria A nr. 149). e) Buna-credință a primului reclamant ... 116. Primul reclamant își justifică acțiunea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
-și gestiona personalul, Curtea, după ce a reflectat asupra diferitelor interese aflate în joc, concluzionează că atingerea adusă dreptului la libertatea de exprimare a primului reclamant, în special a dreptului său de a comunică informații, nu era "necesară într-o societate democratică". Prin urmare, a fost încălcat art. 10 din Convenție. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din Convenție 121. Primul reclamant denunță o încălcare a dreptului său la un proces echitabil și invocă art. 6
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății, a moralei, a drepturilor și a libertățile altora." A. Cu privire la admisibilitate 153. Guvernul invocă neepuizarea căilor de atac interne subliniind
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
nr. 2), citată anterior, pct. 61]. Pentru a nu încălca art. 8, o asemenea ingerință trebuie să fi fost "prevăzută de lege", să urmărească un scop legitim în sensul paragrafului 2 și, în plus, să fie necesară într-o societate democratică pentru îndeplinirea acestui scop. 163. Curtea observă că legislația română aplicabilă în materie de măsuri de supraveghere secretă în legătură cu siguranța națională a fost examinată pentru prima oară în Cauza Rotaru, citată anterior. În acel context, Curtea a concluzionat că Legea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
nr. 51/1991 , și a obstacolelor factuale potențial întâlnite de orice persoană care se consideră vătămată de o măsură de interceptare a convorbirilor sale, a relevat deficiențe incompatibile cu gradul minim de protecție dorit de supremația dreptului într-o societate democratică. În aceasta din urmă cauză, Curtea a constat că legea citată anterior nu conținea precizări privind circumstanțele în care puteau fi distruse informațiile obținute prin interceptări telefonice [a se vedea, mutatis mutandis, Amann împotriva Elveției (MC), nr. 27.798/95
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
desfășurată în imobilele menționate la art. 45 alin. (1) din legea criticată constituie o justificare obiectivă și rezonabilă pentru introducerea unei asemenea restrângeri a exercițiului dreptului de proprietate. Curtea constată, de asemenea, că măsura criticată este necesară într-o societate democratică avându-se în vedere impactul social și economic al măsurilor de restituire, precum și necesitatea apărării și a altor drepturi fundamentale și este proporțională, păstrând un just echilibru între interesele generale ale societății, prin menținerea afectațiunii de interes public a imobilelor
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
Constituție. Precizează că, pentru a fi în acord cu dispozițiile constituționale, precum și cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, această restrângere trebuie să fie prevăzută de lege, să îndeplinească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit. Astfel, arată că, deși restrângerea este prevăzută prin lege, totuși efectele acesteia în privința persoanelor care au dobândit dreptul de acces în profesie sunt neclare, deoarece textul de lege criticat nu precizează care sunt
DECIZIE nr. 223 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252538_a_253867]
-
485 din 2 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009). În aceste condiții, Curtea precizează că exercitarea unei funcții sau demnități publice poate implica și anumite constrângeri, firești într-o societate democratică, preocupată de asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și implicată în prevenirea și combaterea corupției. Așa fiind, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conțin, în sine, norme care să afecteze dispozițiile constituționale și convenționale privind dreptul
DECIZIE nr. 208 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252535_a_253864]
-
care trebuie să reacționeze rapid nu poate sesiza limita între ordine și încălcarea ordinii publice. Demilitarizarea poliției s-a făcut tocmai datorită abuzurilor structurilor militare generate de structura rigidă, nedemocratică a unei instituții militarizate, structuri care nu corespund unei societăți democratice, ci numai unor cazuri excepționale, când o structură militarizată poate sprijini Poliția, care nu face față unei situații extreme de tulburare a ordinii publice." În concluzie, se arată că prevederile legale criticate se suprapun altora care reglementează atribuții ale mai
DECIZIE nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) şi s) şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252706_a_254035]
-
Române, ca instituție specializată a statului, corespunde, prin rolul atribuit de lege, cu obligațiile pozitive pe care statul le are pentru asigurarea și respectarea valorilor și principiilor enumerate în cuprinsul art. 1 alin. (3) din Constituția României: statul de drept, democratic și social, demnitatea umană, drepturile și libertățile cetățenilor. Atribuțiile legale ale Jandarmeriei Române au ca finalitate generală asigurarea ordinii și liniștii publice, fără ca prin aceasta să se înțeleagă oprimarea exercitării drepturilor și libertăților individuale, ci protejarea unui interes general superior
DECIZIE nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) şi s) şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252706_a_254035]
-
aceasta să se înțeleagă oprimarea exercitării drepturilor și libertăților individuale, ci protejarea unui interes general superior, public, constând în apărarea valorilor supreme ale societății: ordinea publică, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, proprietatea publică și privată, statul de drept și democratic, în general. Autoarea excepției este nemulțumită, în realitate, de atribuțiile pe care Jandarmeria Română le are în cadrul acțiunilor de stradă, respectiv în privința manifestațiilor, mitingurilor, apreciind că prin exercitarea acestor atribuții - abuzive, în opinia sa - este afectat însuși fundamentul democrației, și
DECIZIE nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) şi s) şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252706_a_254035]
-
permit, în condiții expres menționate, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți pentru apărarea ordinii, sănătății ori a moralei publice sau a drepturilor și libertăților cetățenilor. Normele constituționale invocate fundamentează ideea potrivit căreia într-un stat de drept și democratic libertatea de exprimare este garantată și se bucură de inviolabilitate, însă nu poate fi exercitată în mod absolut, limita fiind trasată de apărarea unor valori, drepturi și interese generale, ce definesc societatea și statul de drept. Pentru asemenea cazuri, când
DECIZIE nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) şi s) şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252706_a_254035]
-
Niculescu, secretar de stat București, 29 septembrie 2010. Nr. 1.743. Anexa LISTA revizuită a statelor pentru ai căror cetățeni este necesară îndeplinirea procedurii invitației la acordarea vizelor de scurtă ședere pentru a intra pe teritoriul României Afganistan Republica Algeriană Democratică și Populară Republica Angola Republica Populară Bangladesh Republica Populară Chineză Republica Ciad Republica Democrată Congo Republica Populară Democrată Coreeană Republica Arabă Egipt Republica India Republica Indonezia Regatul Hașemit al Iordaniei Republica Islamică Iran Republica Irak Republica Libaneză Marea Jamahirie Arabă
ORDIN nr. 1.743 din 29 septembrie 2010 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei revizuite a statelor pentru ai căror cetăţeni este necesară îndeplinirea procedurii invitaţiei la acordarea vizelor de scurtă şedere pentru a intra pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250945_a_252274]
-
India Republica Indonezia Regatul Hașemit al Iordaniei Republica Islamică Iran Republica Irak Republica Libaneză Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă Republica Mali Regatul Maroc Republica Islamică Mauritania Republica Federală Nigeria Republica Islamică Pakistan Autoritatea Palestiniană Republica Arabă Siriană Somalia Republica Democratică Socialistă Sri Lanka Republica Sudan Sudanul de Sud Republica Tunisiană Republica Uzbekistan Republica Yemen ---------- Anexa a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 418 din 28 martie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 23 aprilie 2013, conform art. I
ORDIN nr. 1.743 din 29 septembrie 2010 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei revizuite a statelor pentru ai căror cetăţeni este necesară îndeplinirea procedurii invitaţiei la acordarea vizelor de scurtă şedere pentru a intra pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250945_a_252274]
-
semnalate în activitățile desfășurate de autoritățile și instituțiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012 Nr. 6. Prevederile constituționale invocate în susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt: - Art. 1 alin. (3)-(5): "(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul
DECIZIE nr. 924 din 1 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 38/2012 privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246635_a_247964]
-
de neconstituționalitate sunt: - Art. 1 alin. (3)-(5): "(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor
DECIZIE nr. 924 din 1 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 38/2012 privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246635_a_247964]
-
în această manieră echivalează practic cu o expropriere, aducându-se atingere și dispozițiilor constituționale ale art. 53". Totodată, se arată că reglementarea criticată nu respectă nici dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, în care drepturile și libertățile cetățenilor reprezintă valori supreme și sunt garantate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de
DECIZIE nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3)-(6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238095_a_239424]
-
a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unor calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. Or, Curtea constată că prevederile art. 45 alin. (3)-(6) din Legea
DECIZIE nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3)-(6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238095_a_239424]
-
a susținut că celulele au fost întotdeauna foarte aglomerate, că era foarte puțină apă potabilă și pentru duș și că mâncarea era de calitate slabă și neigienică. 44. Curtea reiterează că art. 3 stabilește una dintre valorile fundamentale ale societăților democratice. Convenția interzice în termeni absoluți tortura sau tratamentele și pedepsele inumane sau degradante, indiferent de comportamentul victimei [a se vedea Labita împotriva Italiei (MC), nr. 26.772/95, pct. 119, CEDO 2000-IV]. 45. La evaluarea condițiilor de detenție trebuie să
HOTĂRÂRE din 10 iulie 2012 în Cauza Vartic împotriva României, definitivă la 10 octombrie 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248296_a_249625]
-
sau paramilitare, precum și a altor organizațiuni făcînd o propagandă ostilă Uniunii Sovietice sau oricăreia dintre celelalte Națiuni Unite, nu va îngădui în viitor existența și activitatea unor organizațiuni de această natură care au drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice. Articolul 6 1. România va lua toate măsurile necesare pentru a asigura arestarea și predarea în vederea judecării a: (a) persoanelor acuzate de a fi comis crime de război și crime contra păcii sau umanității, de a le fi ordonat sau
TRATAT DE PACE din 10 februarie 1947 între România şi Puterile Aliate şi Asociate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229820_a_231149]
-
decent, nu poate fi considerată ca fiind îndeplinită". De aceea, indiferent de scopurile declarate ale legii criticate, conținutul acesteia demonstrează că nu este respectat principiul consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia România este stat de drept, democratic și social. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra sesizării
DECIZIE nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233375_a_234704]
-
alin. (1) și (3), art. 41 alin. (2), art. 47 alin. (1), art. 53, art. 61 alin. (1) și (2) și art. 75, al căror cuprins este următorul: - Art. 1 alin. (3) și (5): "(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. [...] (5) În
DECIZIE nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233375_a_234704]
-
este următorul: - Art. 1 alin. (3) și (5): "(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. [...] (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 16 alin. (1) și (3): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților
DECIZIE nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233375_a_234704]