22,461 matches
-
de cantonul silvic, pe terasa in-fe-ri-oară de pe partea stângă a Siretului, pe locul numit și „La Țântirim“, se află o întinsă așezare în care s-au observat urme de arsură, s-au găsit monede și din care s-au cules fragmente ceramice, aparținând feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Toate piesele găsite aici sunt în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar P. 55. Pe panta nord-estică a hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est de Dealul Obădăriei, pe un martor de eroziune de formă
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
este tăiată de un șanț. Pe locul unde se află valul din spatele șanțului, pământul prezintă urme de arsură de la un incendiu (bucăți de lut ars) și lespezi de gresie silicioasă nisipoasă. Alte resturi arheologice nu s-au găsit în afară de două fragmente ceramice atribuite perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Acest obiectiv arheologic se află înregistrat în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 53. În răspunsul la chestionarul Odobescu, ms., f. 213, învățătorul I. Băncilă, tatăl ilustrului pictor, menționează, la
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
înregistrată cu numărul de inventar P. 86. La circa 3 km vest, nord-vest de sat, la locul numit „Fon“, în depunerile remaniate (aluviuni) ale Siretului s-au descoperit resturi de faună fosilă pleistocenă: un corn de Cervus (lungime-81 cm), un fragment de defensă de Mamutuhus primigenius și un fragment de omoplat. Aceste piese se găsesc în colecția Școlii nr. 1 Corni. Toate descoperirile făcute confirmă o intensă vatră de locuire pe teritoriul satului Corni, caracteristică de altfel întregului teritoriu locuit de
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
circa 3 km vest, nord-vest de sat, la locul numit „Fon“, în depunerile remaniate (aluviuni) ale Siretului s-au descoperit resturi de faună fosilă pleistocenă: un corn de Cervus (lungime-81 cm), un fragment de defensă de Mamutuhus primigenius și un fragment de omoplat. Aceste piese se găsesc în colecția Școlii nr. 1 Corni. Toate descoperirile făcute confirmă o intensă vatră de locuire pe teritoriul satului Corni, caracteristică de altfel întregului teritoriu locuit de români și de înaintașii lor. Urmele arheologice și
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
a continuat existența înfruntând toate vicisitudinile vremurilor - în primul rând invaziile populațiilor migratoare, chiar dacă temporar a trebuit să renunțe la vechile așezări, retregându-se din fața invadatorilor. Contactul cu lumea slavă este atestat prin descoperirile din aceleași puncte, unde s-au găsit fragmente de ceramica decorată cu incizii în val sau alveole și care atesta că slavii nu atinseseră un nivel prea ridicat în perfecționarea mesteșugurilor. Pentru secolul al XVI - lea este atestat satul Șerpenița - 28 iulie 1509, iar în secolul al XVII
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
al capitulului întregului ordin, unele biserici din Țara Bârsei în părțile Transilvaniei, și anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Sânpetru (Sancti Petri), muntele Hărman (Mons Mellis) și Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile și cele ce țin de ele.... Pe lângă fragmentele de pictură din interiorul bisericii sau din ambrazurile ferestrelor, un important ansamblu de pictură se găsește într-o capelă din turnul de est. Pictura de aici, realizată între anii 1460-1470 a fost acoperită cu var după Reformă și curățată în
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
De La Școală" situat în partea de est, sud-est de satul Todireni, pe o terasă de 5m între Sitna și Jijia au fost găsite resturi de ceramică, chirpici ars, cărbuni, cenușă și oase de animale, de asemenea piese de silex și fragmente ceramice aparținând culturii Cucuteni, fazele A, A-3 și B1 în asociere cu fragmente de ceramică de tip Cucuteni - C. Tot în acest punct s-au găsit fragmente ceramice aparținând epocii fierului, epoca migrațiilor secolul III-IV e.n., feudalismului dezvoltat și
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
de 5m între Sitna și Jijia au fost găsite resturi de ceramică, chirpici ars, cărbuni, cenușă și oase de animale, de asemenea piese de silex și fragmente ceramice aparținând culturii Cucuteni, fazele A, A-3 și B1 în asociere cu fragmente de ceramică de tip Cucuteni - C. Tot în acest punct s-au găsit fragmente ceramice aparținând epocii fierului, epoca migrațiilor secolul III-IV e.n., feudalismului dezvoltat și târziu secolul XIV XVI și secolul XVII - XIX. În punctele "Dealul Depozitelor" în dreptul cantonului
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
cărbuni, cenușă și oase de animale, de asemenea piese de silex și fragmente ceramice aparținând culturii Cucuteni, fazele A, A-3 și B1 în asociere cu fragmente de ceramică de tip Cucuteni - C. Tot în acest punct s-au găsit fragmente ceramice aparținând epocii fierului, epoca migrațiilor secolul III-IV e.n., feudalismului dezvoltat și târziu secolul XIV XVI și secolul XVII - XIX. În punctele "Dealul Depozitelor" în dreptul cantonului C.F.R. și "Dealul Curții" situat în partea de sud a satului Cernești, stânga văii
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
XVII - XIX. În punctele "Dealul Depozitelor" în dreptul cantonului C.F.R. și "Dealul Curții" situat în partea de sud a satului Cernești, stânga văii Sitnei, s-au descoperit: o ceașcă de lut cu două toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos la iveală fragmente ceramice atribuite celei de-a doua epoci a fierului și fragmente ce aparțin începutului
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos la iveală fragmente ceramice atribuite celei de-a doua epoci a fierului și fragmente ce aparțin începutului migrațiunii popoarelor - secolul III-IV e.n. În punctul "MALUL NEGRU" la 0,7 km față de satul Todireni, în albia majoră a râului Jijia s-a descoperit o
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos la iveală fragmente ceramice atribuite celei de-a doua epoci a fierului și fragmente ce aparțin începutului migrațiunii popoarelor - secolul III-IV e.n. În punctul "MALUL NEGRU" la 0,7 km față de satul Todireni, în albia majoră a râului Jijia s-a descoperit o necropolă din secolul IV e.n. În urma săpăturilor arheologice efectuate de I.
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
sticlă și un pieptene de os. În anii 1955-1957 la Lutăria de la școală se semnalează prezența unui mormânt distrus unde era depus un schelet uman flancat de resturile a două schelete de cal. Din alt mormânt distrus au fost recuperate fragmente din bronz care după V. Spinei datează din secolul X-XI și aparțin unui grup turanic (pecenegilor sau uzilor). În concluzie, principalele vestigii arheologice datează din: Paleoliticul superior, Cultura Cucuteni, sfârșitul epocii bronzului (Cultura Noua), Epoca fierului (Hallstatt târziu - La Tene
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
fierului (Hallstatt târziu - La Tene timpuriu), Epoca migrațiilor (sec. IV și IX-X). Sunt dovezi și din perioada de trecere la feudalism. În punctul Lutăria de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII). Punctul "Curtea veche" unde s-au descoperit fragmente ceramice din secolul XIV-XVII reprezintă vatra
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII). Punctul "Curtea veche" unde s-au descoperit fragmente ceramice din secolul XIV-XVII reprezintă vatra vechiului sat Todireni. Denumirea veche a satului era TODIREȘTI sau TODIREANI. Atestare documentară: - 4 ianuarie 1523, când Ștefăniță Voievod întărește uric urmașilor lui Tăbuci din Boian pentru un schimb de sate, printre care și
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
maghiar Andrei al II-lea, în 1211. Primele documente referitoare la această așezare datează din 1377. Biserica, construită în secolul al XIV-lea, a fost înconjurată de fortificații, având circa 6-8 m înălțime, din care nu au mai rămas decât fragmente. În urma unui incendiu devastator, biserica și clopotnița au fost refăcute în stil gotic, în 1573. În 1866 a fost construită șoseaua de legătură cu Brașovul, la care au lucrat muncitori italieni, iar în 1874 a fost construită și gara din
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
cetatea fiind refăcute începând cu 1738, în forma în care se văd și astăzi. În 1908 în biserică a fost instalată o orgă din Pecs și un orologiu în turn, din Leipzig. Pe teritoriul satului, arheologii au scos la iveală fragmente din vase de lut datând din epoca bronzului. Unul dintre cele mai importante situri arheologice se află la marginea satului, în punctul “La Pârâuț”. În anul 1492, este pomenit în Rotbav primul învățător sas ("schulmaister"). În cronicile bisericii luterane din
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
Mihnea Voievod. Din acest motiv și pentru 50 de florini dați pentru întreținerea cetății, boierii Coman de Ucea și fiii săi, Vladimir, Stanislav, Bărbat, Barbul, Toma, si Radul au primit posesiunile răzvrătiților împreună cu 14 familii de țigani înscrise nominal (Puscariu, Fragmente, IV, p.74-77). Satul Corbi va constitui parte integrantă a boieronatului format împreună cu satele Ucea de Jos și Ucea de Sus. Unitatea boieronatului s-a ținut și în secolul următor, în sensul că părțile condivizionarilor erau stabilite nu pentru fiecare
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
trei sate, ci la nivelul întregului boieronat. Astfel în anul 1625, Oprea Bacila, Stoica Bacila, Petrașcu Sile, Stanciul Sile, Grigore și Ioan Radu dețineau o treime din boieronatul format din satele Ucea de Jos, Ucea de Sus și Corbi (Puscariu, Fragmente, IV, p.209-211). Urbariile din secolul al XVII-lea dovedesc de asemenea că satul folosea în comun cu terenurile, pădurile și apele din hotarele lor (Prodan, Urbariile, I, p. 229-235) Numele satului ar putea să provină de la ocupația tradițională a
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
Județeană dar și cea Regională au pus bazele unui parteneriat în vederea dezvoltării pe termen lung a microregiunii Rupea-Cohalm. Patrimoniul cultural-istoric al microregiunii Rupea-Cohalm cuprinde ansambluri fortificate ale bisericii evanghelice, biserici ce atestă diversitatea religioasă a zonei, case memoriale, situri arheologice, fragmente de ziduri fortificate. Prin acestea microregiunea se evidențiază că una dintre cele mai bogate zone ale județului din punctul de vedere al patrimoniului cultural, dispunând de un important potențial pentru turismul cultural. La Ungra, zestrea etnografica este deosebit de bogată. Cel
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
Sandu Grecu. Piesa "Doamna-din-Satul-Florilor-ce-Mor" de Irina Nechit a fost montată în 2002 la Teatrul "Eugene Ionesco" din Chișinău, regie Maria Doni. Piesa "Coridorul morții" a fost montată în 2010 la Teatrul Național "V. Alecsandri" din Bălți și la Teatrul "Satiricus" (fragment) din Chișinău, în 2010. Spectacolul "Mi-e frică de Marea Neagră", după monodrama "Nudiștii" de Irina Nechit a fost montat la Teatrul Național "Mihai Eminescu" din Chișinău (regie, Vitalie Drucec), în 2010.
Irina Nechit () [Corola-website/Science/301021_a_302350]
-
Crasna. Monumentul, amplasat în fața Centrului de Sănătate (pe atunci judecătorie și prefectură), repezintă harta României Mari, încadrată sus de globul Pământesc înconjurat de un brâu cu inscripția: "Jus et lex pro patria", iar jos de un text care reproduce un fragment dintr-o cuvântare celebră rostită la Liga Națiunilor de către Nicolae Titulescu: "Hotarele actuale ale României sunt rezultatul evoluției de veacuri a unei idei de dreptate, procesul stabilirii lor este definitiv sfârșit. La orice încercare de a-l reîncepe, în numele întregului
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]