20,876 matches
-
monahale a avut loc în anul 1945, pe când era staret Ioachim Burlea, au sosit la mănăstire un căpitan și câțiva militari. Starețul i-a primit cum se cuvine. Se zice că văzând viața de obște a călugărilor și munca lor, militarii au lăsat mănăstirea în pace. Dar, în 1959, autoritățile locale, i-au trimis pe frații de ascultare pe la casele lor, iar peste un an au fost prigoniți și călugării. Starețul Ioachim a fost trimis cu sila, și ieșind ultimul în
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
alt popor neindo-european care popula actuala Spanie și sud-vestul Franței; populație germanică în nord-estul Galiei; în sfârșit, gali, popor celtic, care erau cei mai numeroși. După cucerire, în Galia s-au așezat în jur de 200.000 de romani: funcționari, militari, coloni, care vorbeau latina populară. Populația locală a adoptat treptat această limbă, care nu s-a impus forțat, ci din considerente practice. În primul rând, latina era un factor de promovare socială. Nu putea fi cetățean roman, cu avantajele care
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
trupe și provizii pe insula pentru a asigura un avantaj decisiv. Până la mijlocul lunii octombrie, ambele părți au avut aproximativ un numar egal de trupe pe insulă. La 23 octombrie efectivele concentrate în apropierea aerodromului "Henderson Field" erau: 23.000 militari americani și 22.000 militari japonezi Impasul a fost întrerupt pentru scurt timp de două acțiuni navale mari. În noaptea de 11/12 octombrie, o forță nave de luptă americană a interceptat și a învins o grupare de nave de
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
pentru a asigura un avantaj decisiv. Până la mijlocul lunii octombrie, ambele părți au avut aproximativ un numar egal de trupe pe insulă. La 23 octombrie efectivele concentrate în apropierea aerodromului "Henderson Field" erau: 23.000 militari americani și 22.000 militari japonezi Impasul a fost întrerupt pentru scurt timp de două acțiuni navale mari. În noaptea de 11/12 octombrie, o forță nave de luptă americană a interceptat și a învins o grupare de nave de război japoneze, care era în
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
atribuite sau a sarcinii date de „controlul tactic" , astfel că o victorie tactică ar fi finalizarea cu succes a unei astfel de misiuni. Misiunile tactice contribuie la succesul sau eșecul întregii operațiuni. Tacticile militare includ manipularea resurselor , cum ar fi militarii, vehiculele, armele și munițiile. Tactica la nivel inferior ar putea fi de exemplu manevrarea unui militar într-o încăierare cu un militar inamic. Definiția victoriei tactice la scară largă de manevră tactică poate deveni neclară în cazul trupelor în formațiuni
Victorie tactică () [Corola-website/Science/331732_a_333061]
-
cu succes a unei astfel de misiuni. Misiunile tactice contribuie la succesul sau eșecul întregii operațiuni. Tacticile militare includ manipularea resurselor , cum ar fi militarii, vehiculele, armele și munițiile. Tactica la nivel inferior ar putea fi de exemplu manevrarea unui militar într-o încăierare cu un militar inamic. Definiția victoriei tactice la scară largă de manevră tactică poate deveni neclară în cazul trupelor în formațiuni de mari dimensiuni, la nivel de divizie sau în cazul obiectivelor operaționale ale unităților de dimensiuniile
Victorie tactică () [Corola-website/Science/331732_a_333061]
-
Churchill, ca pentru a adăuga ceva la imitația perfectă a lui Iuda Iscarioteanul, s-a dus la Iacob cu dovezi de dragoste și loialitate...apoi calm, a predat armata invadatorului". Reputația sa se bazează mai mult pe faptele sale ca militar, decât ca om de stat și curtean. Din punct de vedere politic, Marlborough a avut o cunoaștere rară a problemelor majore și de la începutul Războiului Succesiunii Spaniole a avut o privire de ansamblu asupra conflictului. A fost una din puținele
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
franceze se aflau sub conducerea Ducelui de Vendôme și a Ducelui de Burgundia, nepotul regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. Raporturile între cei doi comandanți francezi nu erau ideale: Ducele de Vendôme, numit și "Le Grand Vendôme", era un militar capabil, cu multă experiență, în vreme ce Ducele de Burgundia, fără experiență, 26 de ani, își datora poziția datorită faptului că era nepotul regelui Franței, și urmașul lui la tron. Ambițiile franceze în Bavaria și Franconia au fost distruse după Bătălia de la
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
constând dintr-o panglică bicoloră negru-oranj. Aceasta este atașată la Ordinul Sfântului Gheorghe, Crucea Sfântului Gheorghe și Medalia Sfântului Gheorghe. Panglica își are originile în perioada Imperiului Rus fiind un element adițional la cele trei distincții cu care erau decorați militarii ruși pentru eroism și aport adus patriei. În perioada sovietică cele trei distincții au fost interzise de către autoritățile comuniste, întrucât ele ar fi reprezentat țarismul, astfel din 1917 până în 1992 panglica nu a fost utilizată pe aceste distincții. Totuși, panglica
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
După ce a fortificat Bridgwater, a trimis o parte a cavaleriei pentru a colecta șase tunuri de la Minehead. Monmouth plănuise un atac de noapte, dar un foc de armă declanșat accidental a stricat efectul surpriză. Susținătorii săi neinstruiți sau confruntat cu militari profesioniști și au căzut cu sutele sub bătaia tunurilor și a muschetelor. Numărul de morți în rândurile rebelilor variază între 727 și 2700, în timp ce regaliștii au pierdut 27 de oameni care au fost înmormântați la biserica Sf. Fecioară Maria din
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
o familie de origine aromână. A urmat cursurile Școlii de arte frumoase din București, apoi a studiat, ca bursier al statului, la Academia de Belle-Arte din Paris. După întoarcerea în țară, a fost profesor de desen la Școala fiilor de militari și la Liceul Național din Iași. A fost numit profesor de estetică și de istoria artelor la Școala de arte frumoase din Iași, din juriu făcând parte Titu Maiorescu, N. Ionescu și Gheorghe Panaiteanu-Bardasare. Petru Verussi a fost membru al
Petru Verussi () [Corola-website/Science/331836_a_333165]
-
Fleurus, dar seara cavaleria franceză se retrage pe Velaine și se reunește cu restul armatei la doar trei kilometri de forțele aliate. În dimineața de 1 iulie, Luxembourg mărșăluiește cu trupele sale spre Fleurus. Waldeck a dispus cei 38000 de militari în două linii obișnuite, între satul Heppignies în dreapta și castelul St. Amant în stânga, în timp ce centrul era protejat de malurile râului Orme, ceea ce făcea aproape imposibil un atac frontal. Luxembourg își împarte forțele pentru a ataca ambele flancuri ale armatei aliate
Bătălia de la Fleurus (1690) () [Corola-website/Science/331863_a_333192]
-
imperiale și emiterea de către împărat a manifestului "„Către popoarele mele credincioase”", prin care supușii împăratului Carol au fost încurajați să își constituie consilii și senate militare, au creat condiții favorabile pentru înființarea unor senate și legiuni românești formate din foști militari austro-ungari. La Praga, într-o conjunctură favorabilă concentrării și organizării soldaților români transilvăneni, în toamna anului 1918 s-au aflat "Regimentul 2 Brașov" (încărtiruit în cazarma „Franz Joseph”), o parte a "Regimentului 51 Cluj" (cu o componentă românească mai mare
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
localiza, concentra, organiza și încadra în continuare soldați români din fosta armata austro-ungară în cadrul Legiunii. Conform înțelegerii încheiate de partea română (reprezentată de ofițerii Gheorghe Repede, Laurențiu Curea și V. Cioban) cu liderii Consiliului Național Cehoslovac (reprezentat de dr. Scheiner), militarii Legiunii au contribuit la menținerea ordinii în Praga, precum și la sprijinirea acțiunilor desfășurate de "Regimentul 28" ceh. Deasemeni, au participat la lucrările de fortificare și întărire a cazărmilor militare și a altor puncte importante din oraș, pentru ca acesta să facă
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
final s-a ales pentru a ajunge la timp la deschiderea Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia, drept rută de repatriere un drum care a parcurs Austria și Regatul Sârbo-Croato-Sloven. Conform cererii comandanților Legiunii, Consiliul Național Cehoslovac a pus la dispoziție militarilor români o garnitură de tren, bani necesari pentru acoperirea cheltuielilor de transport, precum și echipamentul și armamentul necesare. Deasemeni, pentru a facilita călătoria același consiliu a eliberat o scrisoare de recomandadare către autoritățile sârbo-croato-slovene. Pe data de 24 noiembrie 1918 activitatea
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
pentru acoperirea cheltuielilor de transport, precum și echipamentul și armamentul necesare. Deasemeni, pentru a facilita călătoria același consiliu a eliberat o scrisoare de recomandadare către autoritățile sârbo-croato-slovene. Pe data de 24 noiembrie 1918 activitatea din Praga a Legiunii a luat sfârșit, militarii români îmbarcându-se în tren pe 25 noiembrie într-un cadru festiv, însoțiți fiind de o companie cehă și de muzică militară. Pe parcursul drumului comanda a fost preluată de către locotenentul "Virgil Mircea", căpitanul "Simon" și locotenentul "Herbay" râmânând în Praga
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care le însoțește. Caricaturistul folosește în această revistă, imaginea personajului Moș Teacă, realizat de către Anton Bacalbașa, pentru a demonstra ignoranța și stupiditatea unor ofițeri ai armatei române. "Zeflemeaua" a publicat și caricaturi
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele și tigvele alea? Sunt ale curcanilor și vânătorilor mei. Cere pardon și spune că nu mai faci altă dată!"” "Zeflemeaua" a mai publicat și caricaturi în care erau reprezentate relațiile sentimentale dintre militari și sexul frumos. Astfel, Petrescu a făcut un desen care arată un soldat de roșiori și o bucătăreasă corpolentă care au o discuție cu mai multe înțelesuri: „"Săftica: Dacă-mi place ceva la tine Vanghelie, e uniforma. Ea mi-a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și fleicuțele cu care mă îndopi, bucătăreasa sufletului meu!"" "Țivil-Cazon. Revistă glumeață săptămânală" a fost scoasă de un grup de gazetari mai puțin cunoscuți, începând din anul 1906. Tematica revistei a avut ca inspirație "Moftul român", ea criticând imbecilitatea unor militari. Coperțile revistei au fost realizate de Nicolae Petrescu-Găină, Nicolae Mantu și Iosif Iser cu ilustrații legate de viața militarilor români. "Țivil-Cazon" a fost prima revistă ale cărei coperți au fost policrome, pe lângă cerneala neagră a desenului având accente de culoare
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
de gazetari mai puțin cunoscuți, începând din anul 1906. Tematica revistei a avut ca inspirație "Moftul român", ea criticând imbecilitatea unor militari. Coperțile revistei au fost realizate de Nicolae Petrescu-Găină, Nicolae Mantu și Iosif Iser cu ilustrații legate de viața militarilor români. "Țivil-Cazon" a fost prima revistă ale cărei coperți au fost policrome, pe lângă cerneala neagră a desenului având accente de culoare, în special roșie. Majoritatea caricaturilor din revista "Țivil-Cazon" au fost realizate de către Nicolae Petrescu-Găină și în plus au fost
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și stânga jos al paginii, alăturându-se astfel marilor oameni din conducerea țării. Această temă a fost reluată de către Ary Murnu Gheorghiadis în numărul 18/1906 al revistei. Generalii și politicienii sunt realizați aliniați, ca ostașii pe front, alternând un militar versus un civil. Cele mai bune portrete realizate în această caricatură de Ary Murnu este cea a generalului Atanasie Demostene, a colonelului Nicolae Șendrea, a locotenent colonelului Alexandru Socec, a "cneazului" Dimitrie Moruzi și a generalului Iuliu Teohari. Ministrul cultelor
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
traversare a Rinului de către Armata a 3-a (Corpul XII SUA) în timpul nopții, pe lună plină. Trupele de asalt americane nu au întâmpinat niciun fel de rezistență la Nierstein. Când primele bărci de asalt au ajuns pe malul estic, șapte militari germani speriați s-au predat. Mai mult chiar, au traversat fluviul spre vest într-o barcă fără escortă pentru ca să se fie luați prizonieri. Traversarea din amonte de la Oppenheim nu a decurs fără probleme. Primul val de debarcare se afla la mijlocul
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
puteau fi comparate cu invazia din Normandia în termeni ai numărului de soldați, echipamentelor, proviziilor și muniției. Grupul al 21-lea de Armată era format din 30 de divizii cu efectivele complete, adică mai mult de 1.250.000 de militari. „Plunder” presupunea ca Armata a 2-a să traverseze fluviul în trei locații diferite, la Rees, Xanten și Rheinberg. Traversările aveau să fie precedate de câteva săptămâni de bombardamente aeriene și pregătire finală masivă de artilerie. Începând cu luna februarie
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
de generalul Denver trebuia să înainteze prin Bavaria și prin Munții Pădurea Neagră spre Austria spre posibilele contre de rezistență nazistă din Alpi. Pe 4 aprilie, în timpul unei pauze tactice care să permită regruparea tuturor forțelor Grupului de Armată XII, militarii Armatei a 3-a au făcut două descoperiri notabile. Lângă orașul Merkers, militari ai Diviziei a 90-a de infanterie au descoperit o mină de sare cu intrarea sigilată, unde fusese adăpostită o bună parte a tezaurului național german. Tezaurul
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
spre Austria spre posibilele contre de rezistență nazistă din Alpi. Pe 4 aprilie, în timpul unei pauze tactice care să permită regruparea tuturor forțelor Grupului de Armată XII, militarii Armatei a 3-a au făcut două descoperiri notabile. Lângă orașul Merkers, militari ai Diviziei a 90-a de infanterie au descoperit o mină de sare cu intrarea sigilată, unde fusese adăpostită o bună parte a tezaurului național german. Tezaurul includea mari cantități de bancnote germane, numeroase picturi cu o valoare inestimabilă, grămezi
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]