21,120 matches
-
cu numele acesta ci un apelativ cu sensul de bun, cinstit, așa cum apare conducătorul Frăției Celui Ales în scrierile adevăraților eseni, cu numele de ,,Învățătorul sau Maivîrstnicul”. Catarii erau numiți de cei din afara comunității lor ca oameni buni, iar țăranii ruși, în feudalism se numeau cres-tiani. Explicația are legătură cu titlul de ,,fii ai luminii” pe care îl purtau adevărații eseni, uzurpat prin minciună și sabie de către fanaticii zeloți, și care se ocupau printre altele de vindecarea trupului și sufletului celui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
i-a adresat o scrisoare lui Hitler, prin care iși exprimă dorința de a continua războiul alături de Germania. Convingerea lui era că Germania va caștiga războiul și că România era datoare să ajute, cu toate forțele, la zdrobirea puterii militare ruse, pentru a salva națiunea română de acest imens pericol 2. În cadrul pregătirilor pentru anul 1942, conducerea germană s-a străduit să-și consolideze relațiile, mai ales cu partenerii săi. Fiecare aliat a fost invitat, pe rând, la convorbiri. Germania dorea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a început înainte de schimbul de scrisori Antonescu - Hiter, prin care primul se angaja la 30 iulie “că voi merge până la capăt, în acțiunea ce-am pornit, la răsărit, împotriva marelui dușman al civilizației, al Europei și al țării mele: bolșevismul rus. De aceea nu pun niciun fel de condiții și nu discut cu nimic această cooperare, pe un nou teritoriu. Voi îndeplini misiunea militară, prevazută în scrisoarea Excelenței voastre: îndată ce sub presiunea Grupului de Armate “Sud” dinspre nord- vest, rezistența pe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care Guvernatorul Basarabiei raporta că se deportaseră în 1940, 50.000 de țărani din cei mai vrednici și bogați și nimeni nu știa de ei. Îmi trimitea, în același timp, fotografiile cadavrelor găsite în pivnițele localurilor în care funcționase poliția rusă. Mai menționez că, dacă am pus atâta timp și am sacrificat atâția oameni ca să iau Odessa - operațiune cu caracter strategic imperios impusă de siguranța militară a României - a fost, mai ales, din cauză că lucrătorii și lucrătoarele din Odessa, în număr de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Acești partizani au omorât în 2 ani câteva mii de soldați români în Odessa. (Declarație făcută de însuși șeful partizanilor din Odessa într-o broșură oficioasă care apare la Moscova). Care este realitatea în privința masacrelor de la Odessa? În broșura rusă care a apărut la Stockholm, în iulie 1944, s-a afirmat că au fost masacrați 27.000. La Moscova mi s-a impus să semnez, în iunie 1945, un protocol în care se afirma că au fost omorâți 225.000
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
citat dintr-o stenogramă o conversație pe care am avut-o cu d-l Alexianu 2-3 luni mai târziu, pentru evacuarea evreilor din Odessa. Conversația a avut loc în noiembrie 1941, când Sevastopolul nu căzuse și întreaga flotă de război rusă și de transport erau acolo. Informațiuni date de germani și de serviciile noastre de spionaj ne avertizau că rușii pregăteau o debarcare la Odessa. Nu aveam acolo decât 20.000 de soldați răspândiți pe o mare lungime în lungul coastei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
era să fii aproape de fruntea coloanei și, cel mai sigur, să fii aproape de una din escorte. Unii ostași se distrau, în pofida ordinelor Armatei Roșii, trăgând la nimereală în coloana de prizonieri, tot așa cum soldații germani trăseseră în coloanele de prizonieri ruși în 1941. Foamea, observa dr. Dibold, “a schimbat psihologia și caracterul, modificare vizibilă în modelele de comportament și invizibilă la nivelul gândurilor oamenilor.” Soldații germani și cei români au recurs la canibalism, pentru a rămâne în viață. Felii subțiri de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
i-a adresat o scrisoare lui Hitler, prin care iși exprimă dorința de a continua războiul alături de Germania. Convingerea lui era că Germania va caștiga războiul și că România era datoare să ajute, cu toate forțele, la zdrobirea puterii militare ruse, pentru a salva națiunea română de acest imens pericol. În cadrul pregătirilor pentru anul 1942, conducerea germană s-a străduit să-și consolideze relațiile, mai ales cu partenerii săi. Fiecare aliat a fost invitat, pe rând, la convorbiri. Germania dorea să
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a început înainte de schimbul de scrisori Antonescu - Hiter, prin care primul se angaja la 30 iulie “că voi merge până la capăt, în acțiunea ce-am pornit, la răsărit, împotriva marelui dușman al civilizației, al Europei și al țării mele: bolșevismul rus. De aceea nu pun niciun fel de condiții și nu discut cu nimic această cooperare, pe un nou teritoriu. Voi îndeplini misiunea militară, prevazută în scrisoarea Excelenței voastre: îndată ce sub presiunea Grupului de Armate “Sud” dinspre nord- vest, rezistența pe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care Guvernatorul Basarabiei raporta că se deportaseră în 1940, 50.000 de țărani din cei mai vrednici și bogați și nimeni nu știa de ei. Îmi trimitea, în același timp, fotografiile cadavrelor găsite în pivnițele localurilor în care funcționase poliția rusă. Mai menționez că, dacă am pus atâta timp și am sacrificat atâția oameni ca să iau Odessa - operațiune cu caracter strategic imperios impusă de siguranța militară a României - a fost, mai ales, din cauză că lucrătorii și lucrătoarele din Odessa, în număr de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Acești partizani au omorât în 2 ani câteva mii de soldați români în Odessa. (Declarație făcută de însuși șeful partizanilor din Odessa într-o broșură oficioasă care apare la Moscova). Care este realitatea în privința masacrelor de la Odessa? În broșura rusă care a apărut la Stockholm, în iulie 1944, s-a afirmat că au fost masacrați 27.000. La Moscova mi s-a impus să semnez, în iunie 1945, un protocol în care se afirma că au fost omorâți 225.000
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
citat dintr-o stenogramă o conversație pe care am avut-o cu d-l Alexianu 2-3 luni mai târziu, pentru evacuarea evreilor din Odessa. Conversația a avut loc în noiembrie 1941, când Sevastopolul nu căzuse și întreaga flotă de război rusă și de transport erau acolo. Informațiuni date de germani și de serviciile noastre de spionaj ne avertizau că rușii pregăteau o debarcare la Odessa. Nu aveam acolo decât 20.000 de soldați răspândiți pe o mare lungime în lungul coastei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
era să fii aproape de fruntea coloanei și, cel mai sigur, să fii aproape de una din escorte. Unii ostași se distrau, în pofida ordinelor Armatei Roșii, trăgând la nimereală în coloana de prizonieri, tot așa cum soldații germani trăseseră în coloanele de prizonieri ruși în 1941. Foamea, observa dr. Dibold, “a schimbat psihologia și caracterul, modificare vizibilă în modelele de comportament și invizibilă la nivelul gândurilor oamenilor.” Soldații germani și cei români au recurs la canibalism, pentru a rămâne în viață. Felii subțiri de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
diminuării controlului frontalier și al autorității statului în general. Desființarea unor institute de cercetare a deversat pe piața muncii specialiști de înaltă clasă care au fost imediat racolați de statele interesate. Astfel în China lucrează astăzi peste 2000 de cercetători ruși dintre care peste 300 în domeniul nuclear. Coreea de Nord a racolat un număr de 36 de specialiști iar alții au luat drumul companiilor din India, Iran, Irak sau Africa de Sud. Dar în afară de utilizarea de tehnologii moderne în practica teroristă, cum ar fi
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
creștere, numărul statelor care doresc să dețină arme nucleare este tot mai mare. State cum ar fi China, Coreea de Nord, Iranul, Pakistanul, India, dau mai mare atenție dezvoltării nucleare. Deși înțelegeri internaționale reglementează și limitează acțiunile în domeniu, 300 de cercetători ruși în domeniul nuclear au fost angajați în China, iar 36 în Coreea de Nord, după dezmembrarea URSS. Cu toate măsurile frontaliere, materiale nucleare sunt traficate ilegal pe o piață subterană necontrolată și deosebit de periculoasă. În contextul dezvoltării umane, nu putem ignora nici
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
afirmare a națiunilor. Calea sinuoasă spre modernizare și integrare în circuitul economic și politic european urmată de societatea românească, amplu prezentată în istoriografia noastră 1, a fost în strânsă corelație cu evoluția chestiunii orientale, în care Imperiul habsburgic și Imperiul rus, mai ales, s-au înscris în competiția pentru moștenirea omului bolnav al Europei, cum i se spunea Imperiului otoman, aflat pe panta ireversibilă a declinului general. În confruntarea dintre Imperiul rus și Imperiul otoman, Principatele Române s1 Gheorghe Platon, Istoria
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
evoluția chestiunii orientale, în care Imperiul habsburgic și Imperiul rus, mai ales, s-au înscris în competiția pentru moștenirea omului bolnav al Europei, cum i se spunea Imperiului otoman, aflat pe panta ireversibilă a declinului general. În confruntarea dintre Imperiul rus și Imperiul otoman, Principatele Române s1 Gheorghe Platon, Istoria modernă a României, București, 1985. Accente istoriografice 26 au aflat, în mod constant, în centrul evenimentelor, întrucât, prin poziția lor geografică, au devenit principalul culoar de trecere a armatelor țariste spre
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și Țării Românești, nevoite să suporte aprovizionarea și încartiruirea armatelor străine, iar teritoriul lor - devenit adeseori teatru de operațiuni militare - a suferit inevitabilele distrugeri provocate de beligeranți, sau au constituit moneda de schimb pentru învingători. Deosebit de activ în regiune, Imperiul rus a promovat o politică abilă, reușind prin campanii militare victorioase să-și îngenuncheze adversarul și să-și consolideze poziția în Principatele Române, instituind, prin pacea de la Kuciuk Kainardji ( 1774), protectoratul de facto asupra acestora, iar ulterior a obținut recunoașterea, din partea
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ortodocși din partea europeană a Turciei, a devenit tot mai clară pentru cele două țări românești, mai ales după răpirea teritoriului Moldovei dintre Prut și Nistru, în anul 1812, denumit ulterior, impropriu, de noii stăpâni, Basarabia. În contrast cu politica belicoasă a Imperiului rus de a tranșa în interes propriu problema moștenirii otomane, reacția celorlalte puteri europene, care invocau menținerea echilibrului european, prin recunoașterea integrității teritoriale a Imperiului otoman, se regăsește în prevederile tratatului de pace de la Adrianopol, încheiat în urma războiului ruso turc din
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
puteri, de a pune bazele primei modernizări a Principatelor prin Regulamentele organice, elaborate sub atenta supraveghere a generalului Pavel Kiselev. Deși în promovarea noii legislații bunele intenții nu au lipsit, nu se poate să nu observăm că atât imixtiunea Imperiului rus în problemele interne, cât și interesul marii boierimi de a deține controlul asupra puterii politice și de a-și consolida dreptul de proprietate asupra pământului, a agravat situația lăcuitorilor săteni și a întârziat procesul de modernizare a societății românești. În
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de imaginea scenica a actorului. În fond, sistemul lui Stanislavski este o tentativă, după Paradoxul comediantului lui Diderot, de a edifica o mitologie a imaginii scenice prin prezența și interpretarea actorului. Spre deosebire de reformatorii europeni Adolphe Appia și Gordon Craig, regizorii ruși dau un sens nou ideii de cultură a actului teatral, fundamentând căi ale creativității în domeniul teatrului. Dacă Meyerhold și Tairov sunt acaparați de ideea organizării spațiului scenic, în care actorului îi este destinat rolul de a-l simboliză, pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
eșecul culturii este un "eșec sfânt" necesar depășirii actualului nivel existențial al omului și înaintării lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă, C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eu numesc, urmând o sugestie a lui Erving Goffman, stigmat etnic este central în majoritatea culturilor neoccidentale și reprezintă o imagine elitistă și negativă a propriei identități, răspândită în rândul diverselor categorii sociale și atingând proporții de masă. În cultura rusă, cazul relevant cel mai bine documentat este Ceaadaev. Ura de sine evreiască este un alt caz, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, în zonele germanofone. Vezi capitolul meu despre Cioran și stigmatul etnic
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Chicago, 1991. Aparatul critic (îngrijirea ediției, prefața, introducerea) este dat de straussienii Victor Gourevitch și Michael S. Roth, care au adăugat și un important schimb de articole și scrisori între Strauss și prietenul-rivalul său Alexandre Kojève, controversatul personaj de origine rusă devenit consilier politic și funcționar internațional, pe care-l întâlnise în perioada sa pariziană și de care a rămas apropiat până la moarte. Strauss ținea partea lui Platon, pe când Kojève îl susținea pe Hegel. Introducerea lui Kojève la lectura lui Hegel
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
SMOCHINĂ, Nichita P. (14.III.1894, Mahala, j. Chișinău - 14.XII.1980, București), gazetar și etnograf. Este fiul Agafiei și al lui Parfenie Smochină. Urmează școala primară, pe cea parohială și liceul, cu predare în limba rusă, la Dubăsari. Recrutat în armata țaristă, în 1914-1917 luptă pe front, ajungând la gradul de căpitan și fiind grav rănit. Întors din război, e ales în 1918 președinte al zemstvei, prefect la Tiraspol și deputat în rada ucraineană. Activitatea sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]