204,613 matches
-
formată prin asociere în baza unei Convenții, încheiate între municipiului Satu Mare, cu localități limitrofe (orașe și comune), stabilindu-se relații de cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului, echipare tehnico-edilitară și protecție a mediului, fiecare păstrându-și autonomia administrativă. Satu Mare Carei Tășnad Ardud Livada Agriș Beltiug Cămin Cehal Culciu Doba Dorolț Foieni Gherța Mică Lazuri Odoreu Racșa Socond Turț Valea Vinului
Zona Metropolitană Satu Mare () [Corola-website/Science/330928_a_332257]
-
atunci de către asasini ismailiți (fida’i). Profitând de haosul creat de această campanie sinistră de asasinate la comandă, Hasan își consolidează definitv poziția în nord-vestul Persiei, ocupând majoritatea castelelor, orașelor și pasurilor montane din regiune, conectându-le printr-un sistem administrativ eficient, independent din toate punctele de vedere. Moartea califului Al-Mustansir, în 1094, a dus la o dispută ce a generat o schismă în sânul ismailiților, împărțindu-i în nizariți și mustaliți, de la numele reprezentanților celor două facțiuni rivale; pe marginea
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
succesor al lui Hasan Sabbah, pe numele său ’Ala Dhikri al-Salam) care vede în Sinan un individ promițător și îl trimite în Siria pentru a întări mișcarea ismailită ce la acel moment suferea de o serie de neajunsuri de ordin administrativ. Urmând drumul către Mosul și apoi către Raqqa (la granița dintre Siria și Iraq), Sinan ajunge în Alep, cândva în jurul lui 1162, deghizat într-un comerciant și ascunzându-și permanent identitatea, întrucât Alepul se afla sub controlul lui Nur al-Din
Rașid al-Din Sinan () [Corola-website/Science/330944_a_332273]
-
motivele care au stat în spatele succesului neașteptat pe care l-au avut armatele austriece pe câmpul de luptă otoman." Prin Ibrahim Müteferrika, conducerea otomană s-a bucurat nu numai de reformele de la nivel militar, ci și de înnoiri pe plan administrativ și cultural, prin înființarea primei [[tipografie|tipografii]] turce din Imperiul Otoman. Până la înființarea în anul [[1727]] a primei tipografii turcești din Imperiul Otoman, de către , în granițele statului funcționaseră 37 de tiparnițe, conduse de diverse minorități, încă de la sfârșitul [[secolul al
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
de la care venea Mihai Antonescu. Echipa redacțională a fost compusă din Șerban Comănescu, caricaturistul Cristian Avram-Malaxa, colaboratori ca poetul și caricaturistul Traian Furnea, Valentin Boeru, Th. Denis Dinulescu. Săptămânalul "Observator" capătă un profil de magazin. Confruntat cu dificultăți financiare și administrative, Octav Buruiană încearcă redresarea publicației printr-o asociere cu Lucian Cornescu-Ring și editura Grațielei Bîrlă. Proiectul nu devine concret și "Observator" își încetează apariția. Octav Buruiană a renunțat la orice activitate de presă și a devenit președintele "Asociației Naționale a
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
de ani. În timpul domniei sale, Florența a cumpărat insula Elba de la Republica Genova (în 1548), a cucerit Siena (în 1555) și a dezvoltat o bază navală bine echipată și puternică pe Elba. Cosimo a interzis, de asemenea, clerului să dețină funcții administrative și a promulgat legi ale libertății religioase, care erau necunoscute în timpul său. Cosimo a fost un susținător pe termen lung al Papei Pius al V-lea, care în lumina extinderii Florenței în august 1569 l-a declarat pe Cosimo Mare
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]
-
Asociației Naționale a Antreprenorilor din România. este căsătorită, fiind mamă a doi băieți. În 1997, a absolvit Facultatea de Finanțe, Bănci, Burse de Valori și Asigurări a Universității „Spiru Haret” din București, în anul 2003, Facultatea de Științe Juridice și Administrative a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a absolvit cursurile de specializare ale Colegiului Național de Apărare, studii postuniversitare de masterat în Managementul financiar al mediului, respectiv Dreptul afacerilor, iar din anul 2012 și până în prezent este doctorand al Institutului Național de
Cristina Chiriac () [Corola-website/Science/330996_a_332325]
-
Cojani este Nicolae Magheru. Deși se află în Gorj, este opera unor meșteri vâlceni, deoarece familia Magheru avea origini vâlcene. Ctitorii în Țara Românească proveneau din toate păturile sociale: târgoveți, mici negustori, meșteșugari, țărani liberi (moșneni), vătafi de plai (conducătorii administrativi ai zonelor împărțite în plaiuri). A ridica ctitorii constituia un act de afirmare socială, iar moșnenii olteni, deși proveneau dintr-o clasă inferioară boierilor, se socoteau egali cu boierii în ceea ce privește dreptul de ctitorire. Biserica păstrează frescele originare ce au fost
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
Monitorul Oficial nr. 65 din 16 aprilie 1997, fiind definită ca „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public” și pedepsită cu 10-120 de zile-amendă. Dispozițiile acestui articol au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal pe motiv că ar afecta în mod
Calomnie () [Corola-website/Science/334898_a_336227]
-
Facultății de limba și literatura română, Universitatea București, 1969, al Facultății de jurnalism (curs post-universitar), 1981 și al Facultății de regie teatru, 1994 (ambele, în București). Ocupația de bază - gazetăria (ante și post-decembristă); ocupații colaterale: profesor, bibliotecar, funcționar cultural și administrativ etc.; câte doi ani șomer - atât înainte cât și după 1989. A înființat și condus cel dintâi ziar particular din România ("Dimineața," Drobeta Turnu Severin; primul număr oficial: 19 ianuarie 1990). Între 2009 și 2011, secretar general de redacție și
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
lupte de poziții. Acestea au constat predominent în deplasări de trupe pe căile principale de acces, pentru învăluirea inamicului și ocuparea prin lupte de durată scurtă a liniilor de teren, a căilor de comunicații și a localităților cu roluri strategice, administrative și logistice semnificative în ducerea războiului. Dinamica operațiunilor, a făcut ca teritoriul său să fie pierdut sau reocupat de către armatele combatante de 3 ori în intervalul 1914-1918. În apropierea Primului Război Mondial, datorită colonizărilor și imigrărilor populația Bucovinei ajunsese un mozaic etnic
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
să aibă un rol secundar. Armata rusă - deși cu un număr mare de soldați, suferea la capitolul înzestrare tehnică. În compensație armata austriacă avea deficiențe la nivel de comandament în ceea ce privește pregătirea strategică. La începutul toamnei 1914 sub presiunea rusă, aparatul administrativ s-a mutat la Vatra Dornei. Defecțiunea Rusă apărută ca urmare a evenimentelor revoluționare, a generat probleme noi prin afirmarea pretențiilor ucrainene asupra unei părți din Bucovina. Părăsirea frontului de către armată imperială rusă, intrată în degringoladă, a permis reocupare integrală
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
un stat național evreiesc, în interiorul unor granițe sigure și recunoscute și crearea unor mecanisme și aranjamente pentru asigurarea securității Israelului. Potrivit Acordului de la Oslo - Oslo II dintre Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei, au fost create în Cisiordania trei zone administrative temporare distincte A, B, și C, până la stbilirea unui acord final între Israel și conducerea arabă palestiniană. Aceste arii nu au continuitate, și sunt mai degraba fragmentate, după diferite criterii geografice -demografice și după cerințele militare, impuse de necesitățile de
Teritoriile palestiniene ocupate () [Corola-website/Science/334982_a_336311]
-
politicianului cetățenia de onoare. Pe 7 iulie 1874 a fost numit de către împăratul Franz Joseph I guvernator al ducatului Bucovinei, funcție pe care a început-o pe 18 octombrie al anului, întreținut-o până la moartea sa. Pe lângă domeniul de activitate administrativă, Alesani s-a angajat și ca politician pentru interesele Bucovinei. Astfel el a fost votat membru al Consiliului imperial (Reichsrat) din Viena pentru județului Cozmeni (1874-1879). După ordinul de retragere, hotărât de prim-ministrul Eduard conte de Taaffe, Alesani a
Girolamo de Alesani () [Corola-website/Science/335382_a_336711]
-
Constantinopolului, a permis ca aceștia să se instaleze la Caffa, Cetatea Albă, Chilia și Vicina. Prima consemnare a unor negustori occidentali apare astfel la Vicina în anul 1281. Odată cu revenirea Imperiului Bizantin cu hotarul la Dunăre, orașul a avut funcții administrative și militare în cadrul organizării imperiale. Structura urbană s-a format sub ocrotirea unei instituții superioare bisericești, reprezentată în faza inițială de o episcopie. În secolul al XII-lea, deja despre marea bogăție a Vicinei (post avansat al imperiului bizantin pe
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
050 de oameni la concerte și 5.218 la evenimente sportive. Sala a fost inaugurată pe 10 martie 2007, după doar nouă luni de construcție, și se află în apropierea Sportpaleis. Lotto Arena este situată în districtul Merksem, la granița administrativă cu districtul Deurne, dincolo de autostrada de centură a Antwerpenului. Echipa de baschet Antwerp Giants folosește sala pentru meciurile desfășurate pe teren propriu.
Lotto Arena (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335438_a_336767]
-
a fost unul dintre ținuturile Principatului Moldova, făcând parte din Țara de Jos și având centrul administrativ la Bârlad. El se învecina la vest cu Ținutul Tecuciului, la nord-vest cu Ținutul Romanului, la nord cu Ținutul Vasluiului, la est cu Ținutul Fălciu și la sud cu Ținutul Covurluiului. a existat de la începutul secolului al XV-lea și
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
sub 200 de metri (la est), pe văile afluenților Bârladului. Teritoriul ținutului a variat în diferite perioade, cuprinzând orașul Bârlad și târgurile Ghidigeni, Murgeni și Puiești. Toponimul ținutului Tutova este de origine slavă și înseamnă „ținutul murelor”. Existența unei unități administrative cu centrul la Bârlad este destul de veche, un anume Negrea (Negru) de la Bârlad fiind menționat într-un document din 1 septembrie 1400 ca membru în sfatul domnesc. El va apărea în documentele ulterioare cu titlul de vornic. Prima atestare documentară
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Tutova a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Potrivit lui Dimitrie Cantemir, orașul Bârlad, centrul administrativ al ținutului, era „odinioară (...) foarte mare; acum este însă pustiit și i s-au răpit toate frumusețile. El este scaunul vornicului de Țara de Jos, care poruncește în Moldova de Jos, dar slujba lui o împlinesc doi vornici mai mici
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
vreun izvod din care să se poată afla cu siguranță de cine a fost zidită. N-au mai rămas în picioare decât ziduri de pământ; bănuiesc că au fost ridicate odinioară de către locuitorii țării pentru a stăvili năvălirile tătărăști”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
au fost ridicate odinioară de către locuitorii țării pentru a stăvili năvălirile tătărăști”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor a variat de la o perioadă la alta. Astfel, potrivit unei statistici din anul 1774 și a condicii „liuzilor” din 1802, ținutul Tutova era împărțit în patru ocoale: Corod, Pereschev
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
din 1802, ținutul Tutova era împărțit în patru ocoale: Corod, Pereschev, Simila și Tutova. În unele perioade a mai aparținut ținutului și ocolul Racova, ce aparținea normal de ținutul Vaslui. Ținutul Tutova a fost desființat în anul 1864, în urma reformei administrative a Principatelor Române prin care s-au desființat toate ținuturile și s-au înființate județele. Teritoriul ținutului Tecuci a fost inclus în nou-înființatul județ Tutova.
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
sunt cele nouă subunități administrative care compun comuna belgiană Antwerpen. Foste municipalități (în ), ele au primit statutul de district după fuziunea cu orașul. Fiecare district este controlat de un colegiu districtual (în ), iar cetățenii sunt reprezentați de consiliul districtual (în ). sunt întrucâtva similare cu entitățile
Districtele Antwerpenului () [Corola-website/Science/335468_a_336797]
-
care compun comuna belgiană Antwerpen. Foste municipalități (în ), ele au primit statutul de district după fuziunea cu orașul. Fiecare district este controlat de un colegiu districtual (în ), iar cetățenii sunt reprezentați de consiliul districtual (în ). sunt întrucâtva similare cu entitățile administrative care compun orașele olandeze Amsterdam și Rotterdam. Cele mai multe din actualele comune belgiene au fost alcătuite prin fuziunea mai multor foste municipalități, după 1 ianuarie 1977, cu excepția aglomerărilor Bruxelles și Antwerpen. Articolul 41 din Constituția Belgiei prevede posibilitatea de implementare a
Districtele Antwerpenului () [Corola-website/Science/335468_a_336797]
-
pe 30 decembrie 1975, au intrat în efect abia pe 1 ianuarie 1983. Fostele municipalități din jurul Antwerpenului au fost denumite districte și au primit un rol consultativ neoficial în administrarea orașului. Începând din 1 ianuarie 2001, ele au primit funcții administrative sporite. Fostul district Antwerpen 4, format în 1958 după fuziunea fostelor municipalități Berendrecht, Zandvliet și Lillo, a fost deconectat de Districtul Antwerpen și, sub numele de Berendrecht-Zandvliet-Lillo, a primit același statut ca celelalte opt districte. Alte foste districte precum Antwerpen
Districtele Antwerpenului () [Corola-website/Science/335468_a_336797]