204,059 matches
-
să nu bage de seamă că povățuiesc fără folos, sînt chelăresele cumpănite ale unei garderobe cu costume. De-acolo, pe măsură ce vine vorba, ies ba Mica Sirenă, ba mincinosul mincinoșilor și alți cetățeni pe care-i fabrică, la minut, jocurile de cuvinte și zicătorile: armăsari care se fac din țînțari, Caută-ceartă-cu-lumînarea, Somnul-Apelor. Un basm de cuvinte, într-o noapte cu lumină alburie, ca trecută prin sticla de lapte pe care un copil năzdrăvan i-o duce unui pui de vulpe cuminte. O
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
garderobe cu costume. De-acolo, pe măsură ce vine vorba, ies ba Mica Sirenă, ba mincinosul mincinoșilor și alți cetățeni pe care-i fabrică, la minut, jocurile de cuvinte și zicătorile: armăsari care se fac din țînțari, Caută-ceartă-cu-lumînarea, Somnul-Apelor. Un basm de cuvinte, într-o noapte cu lumină alburie, ca trecută prin sticla de lapte pe care un copil năzdrăvan i-o duce unui pui de vulpe cuminte. O vulpe prefăcută, ca toate roșcatele poveștilor, ce crește și se îmblînzește, pînă dispare, într-
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
la întîmplare, pietrișul din terasamentul prozelor ,serioase", pe-acolo pe unde cîte-o grăunță mai lucioasă se face glob de cristal. Adică pun, practic, în discuție valabilitatea unui gen. Problematizante, ŕ leur maničre, și inserate, ca un borangic, pe ,situații" de cuvinte, poveștile pe care le scriu nu mai seamănă cu inocentele lor surate. Așa cum, la un moment dat, romanescul a înghițit romanul, ludicul înghite povestea. Rămîne, în urmă, o dîră cît Calea Lactee, poteca pierdută spre galaxii niciodată vizitate în stare de
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
pag. 138). Inventivitatea la nivelul structurii e adesea susținută de un stil pe măsură, dar suferind totuși de o lipsă de coeziune din cauza vocabularului. Din nefericire acest defect e evident în paginile de început ale romanului (8 - 11), ce conțin: cuvinte ce surprind cunoscătorii D.E.X.-ului (scărpinaci, beraliu), fraze pline de nonsens ("Lumina felinarului traforă arabescuri în felia reziduală de amirali cu filtru""), aglomerări sinonimice ("vântul" scurgând în perisabila-i trecere"") sau chiar antonimice ("apa caldă de un echivoc sigur
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
pornire al amplei cercetări pe care Ștefan Melancu (născut în 1958 în Albeni, Gorj) o dedică pamfletului lui Tudor Arghezi îl constituie constatarea că scriitorul, înainte de-a se impune "ca un poet de mare forță și certă originalitate", prin Cuvinte potrivite (1927), și-a șocat contemporaneitatea datorită prestației de pamfletar. După debutul "fulminant" din Facla (1911), își continuă discursul de specifică incisivitate în Cronica, Seara, Viața socială, Hiena, Cugetul românesc, Națiunea, Lumea, Țara noastră, Adevărul literar și artistic, seriile succesive
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
Tablete din Țara de Kuty, Cimitirul Buna-Vestire), cît și ca una lirică (Flori de mucigai și, chiar dacă sub un unghi conjunctural, 1907 - peizaje). Poate că prin-tr-o atare apreciere nu e chiar respinsă, cum crede Nicolae Balotă, semnatar al unui generos Cuvînt înainte, "tema preeminenței lirismului" în creația în chestiune, întrucît modul pamfletar nu e, în fond, altceva decît o expresie incendiară a eului, o paroxistică izbucnire a acestuia, lăsînd la o parte, în cazul în speță, lucrătura de orfevru a fiecărei
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
de "sclipiri poetice". E acel stil minuțios elaborat, prin excelență "scriptic", evidențiat anterior de Tudor Vianu. Stil ce nu exclude, ci, dimpotrivă, pare a favoriza, în chip imprevizibil, înverșunarea, intemperanța, un regim moral-acustic al "zgomotului și furiei", "o "nebunie" a cuvintelor ce-o iau razna" (N. Balotă), cu aerul de-a regenera "vigoarea sălbatică trasă parcă direct din limba de foc și năpîrci a profeților din Biblie" (I. Negoițescu). Care sînt resorturile unei atari creații "în răspăr", de-o stridentă dizarmonie
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
aspect sau altul al realului reprobabil, ci execrează întreaga societate, mai mult: întreaga constituție a lumii, în direcția unei rupturi globalizate, fidelă oglindă a eului liric turbulent în năzuința sa spre o "revoltă pură", analoagă "artei pure". Vom reveni. "Apocalipsa cuvîntului" (e titlul unei secțiuni a eseului lui Ștefan Melancu) constituie exercițiul acestei furori destructive, neîngrădite de nimic, în care negația corespunde afirmării de sine. O "construcție" a subiectului à rebours. Îndreptat spre "cuvintele adormite", pentru a trezi în ele "văpăile
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
pură", analoagă "artei pure". Vom reveni. "Apocalipsa cuvîntului" (e titlul unei secțiuni a eseului lui Ștefan Melancu) constituie exercițiul acestei furori destructive, neîngrădite de nimic, în care negația corespunde afirmării de sine. O "construcție" a subiectului à rebours. Îndreptat spre "cuvintele adormite", pentru a trezi în ele "văpăile avîntate", poetul se mărturisește peremptoriu: "Stilizată, violența se prezintă, în artă și literatură, ca piatră constructivă". Violența argheziană are și un vector "tehnic", pe care exegetul îl relevă prin prisma unei lucrări a
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
are rigorile ei - și a crede că scrii suprarealist sau dadaist punând pe hârtie tot ce-ți trece prin căpșor e o dovadă certă de naivitate artistică. Atât ,dicteul automat", cât și modalitatea de compunere ,aleatorie" a unui poem, scoțând cuvinte dintr-un săculeț, sunt în fapt subtil controlate, dacă nu minuțios aranjate. E falsă ideea conform căreia versul extrem-modernist are o mai mare toleranță la nonsens decât cel tradiționalist. Ambele caută să construiască și să impună semnificații, fie acestea cu
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
Rodica Zafiu În plină dezbatere asupra legilor limbii și ale Parlamentului, ar putea fi utilă o mică schimbare a punctului de vedere: abandonînd temporar preocuparea pentru cuvintele intrate în română, putem încerca să verificăm și cum a funcționat mișcarea în sens opus. Mai exact, ce cuvinte românești au intrat, în calitate de "cuvinte străine", în alte limbi și în alte dicționare. Acolo unde nu e vorba de un contact
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
asupra legilor limbii și ale Parlamentului, ar putea fi utilă o mică schimbare a punctului de vedere: abandonînd temporar preocuparea pentru cuvintele intrate în română, putem încerca să verificăm și cum a funcționat mișcarea în sens opus. Mai exact, ce cuvinte românești au intrat, în calitate de "cuvinte străine", în alte limbi și în alte dicționare. Acolo unde nu e vorba de un contact direct (ca în cazul bulgarei, al maghiarei etc.), ci de o întîmplătoare preluare pe cale culturală, exemplele sînt desigur cam
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
Parlamentului, ar putea fi utilă o mică schimbare a punctului de vedere: abandonînd temporar preocuparea pentru cuvintele intrate în română, putem încerca să verificăm și cum a funcționat mișcarea în sens opus. Mai exact, ce cuvinte românești au intrat, în calitate de "cuvinte străine", în alte limbi și în alte dicționare. Acolo unde nu e vorba de un contact direct (ca în cazul bulgarei, al maghiarei etc.), ci de o întîmplătoare preluare pe cale culturală, exemplele sînt desigur cam dezamăgitoare. Am mai citat
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
nu e vorba de un contact direct (ca în cazul bulgarei, al maghiarei etc.), ci de o întîmplătoare preluare pe cale culturală, exemplele sînt desigur cam dezamăgitoare. Am mai citat în această rubrică unii termeni cuprinși în dicționarele italienești de cuvinte recente din anii '80 - aslavital și gerovital - , sau de la începutul anilor '90 - conducător și securitate. în genere, asemenea dicționare se bazează pe surse jurnalistice, înregistrînd cuvinte folosite mai mult sau mai puțin întîmplător de reporteri, din dorința de a produce
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
măgitoare. Am mai citat în această rubrică unii termeni cuprinși în dicționarele italienești de cuvinte recente din anii '80 - aslavital și gerovital - , sau de la începutul anilor '90 - conducător și securitate. în genere, asemenea dicționare se bazează pe surse jurnalistice, înregistrînd cuvinte folosite mai mult sau mai puțin întîmplător de reporteri, din dorința de a produce efecte de pitoresc, de "specific local", sugestii de autenticitate etnografico-turistică. într-un dicționar al cuvintelor străine din limba italiană (Dizionario delle parole straniere nella lingua italiana
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
securitate. în genere, asemenea dicționare se bazează pe surse jurnalistice, înregistrînd cuvinte folosite mai mult sau mai puțin întîmplător de reporteri, din dorința de a produce efecte de pitoresc, de "specific local", sugestii de autenticitate etnografico-turistică. într-un dicționar al cuvintelor străine din limba italiană (Dizionario delle parole straniere nella lingua italiana), apărut recent sub coordonarea lui Tullio De Mauro și Marco Mancini (Garzanti, 2001), cuvintele românești înregistrate sînt aromuno, ban, braga, caciula, cot, doina, domn, domnitor, glod, hora, leu, Securitate
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
produce efecte de pitoresc, de "specific local", sugestii de autenticitate etnografico-turistică. într-un dicționar al cuvintelor străine din limba italiană (Dizionario delle parole straniere nella lingua italiana), apărut recent sub coordonarea lui Tullio De Mauro și Marco Mancini (Garzanti, 2001), cuvintele românești înregistrate sînt aromuno, ban, braga, caciula, cot, doina, domn, domnitor, glod, hora, leu, Securitate și vodă. Li se adaugă, într-o notă, cîteva considerate ca fiind adaptate (diferențierea e discutabilă, dacă avem în vedere că de o anume adaptare
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
avem în vedere că de o anume adaptare se poate vorbi și în seria citată, mai ales în cazul lui aromuno): ditroite, mioritico, rumeno, securista, zigaia și zurcana. într-o scurtă prefață, lingvistul De Mauro explică principiile și sursele selecției: "cuvintele străine" sînt cele pe care vorbitorii le percep ca atare și care au rămas în bună masură neadaptate - din punct de vedere fonetic, grafic și/sau morfologic. Cele mai multe sînt culese dintr-un dicționar anterior coordonat tot de De Mauro (Grande
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
variantă redusă, în-tr-un singur volum); li se adaugă termeni identificați ulterior în presa recentă. Una dintre inovațiile acestei serii de dicționare e indicarea constantă a mărcilor de uz: scurte etichete care explică frecvența și domeniile de folosire a termenilor. Cuvintele românești citate sînt considerate, aproape în totalitate, ca aparținînd categoriei terminologiilor tehnico-științifice (din care fac parte de altfel cele mai multe din cele peste 10.000 de cuvinte ale dicționarului): etnologie, istorie, literatură, muzică etc. Prima impresie pe care ne-o creează
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
mărcilor de uz: scurte etichete care explică frecvența și domeniile de folosire a termenilor. Cuvintele românești citate sînt considerate, aproape în totalitate, ca aparținînd categoriei terminologiilor tehnico-științifice (din care fac parte de altfel cele mai multe din cele peste 10.000 de cuvinte ale dicționarului): etnologie, istorie, literatură, muzică etc. Prima impresie pe care ne-o creează mica listă românească e de caracter tradițional - destul de banalizat -, de "specific național". Aproape că ne-am lamenta pentru selecție; deși, din anumite puncte de vedere, nu
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
pe care ne-o creează mica listă românească e de caracter tradițional - destul de banalizat -, de "specific național". Aproape că ne-am lamenta pentru selecție; deși, din anumite puncte de vedere, nu se poate nega caracterul cu adevărat reprezentativ al unor cuvinte ca doina și mioritico, Securitate și securista. E normal să apară în listă unități monetare și de măsură (leu, ban, cot), dar pare destul de surprinzătoare prezența lui glod (specific și el pentru realitățile românești, la urma urmei; deși dicționarul italienesc
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
listă unități monetare și de măsură (leu, ban, cot), dar pare destul de surprinzătoare prezența lui glod (specific și el pentru realitățile românești, la urma urmei; deși dicționarul italienesc îl include doar ca termen geologic, ca și pe ditroite "rocă eruptivă", cuvînt derivat de la toponimul Ditrău). Nu ne-am fi așteptat poate nici la zigaia (= țigaie) și zurcana (țurcană) - care însă, am putea zice, ilustrează latura tehnică a specificului mioritico. Cuvintele românești sînt prezentate cu acuratețe, mai ales în ceea privește indicarea
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
include doar ca termen geologic, ca și pe ditroite "rocă eruptivă", cuvînt derivat de la toponimul Ditrău). Nu ne-am fi așteptat poate nici la zigaia (= țigaie) și zurcana (țurcană) - care însă, am putea zice, ilustrează latura tehnică a specificului mioritico. Cuvintele românești sînt prezentate cu acuratețe, mai ales în ceea privește indicarea ortografiei și a pronunției originare. în italiană ele apar ca invariabile, cu excepția lui cot, la care e indicat un plural coti. Faptul că braga e considerat cuvînt "de uz
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
specificului mioritico. Cuvintele românești sînt prezentate cu acuratețe, mai ales în ceea privește indicarea ortografiei și a pronunției originare. în italiană ele apar ca invariabile, cu excepția lui cot, la care e indicat un plural coti. Faptul că braga e considerat cuvînt "de uz comun" poate fi o eroare. La majoritatea termenilor găsim și o datare a pătrunderii în italiană a cuvintelor (respectiv a atestării lor în vreun text sau a acceptării în glosare): ban și cot sînt cele mai vechi (1892
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
italiană ele apar ca invariabile, cu excepția lui cot, la care e indicat un plural coti. Faptul că braga e considerat cuvînt "de uz comun" poate fi o eroare. La majoritatea termenilor găsim și o datare a pătrunderii în italiană a cuvintelor (respectiv a atestării lor în vreun text sau a acceptării în glosare): ban și cot sînt cele mai vechi (1892); de la începutul secolului al XX-lea datează aromuno (cu varianta mai logică aromeno) și braga (1913); caciula are o plasare
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]