204,059 matches
-
satisface curiozitatea noastră, dorința de a vedea lucrurile "din cealaltă direcție". Alt tip de interes îl prezintă prefața pe care am menționat-o deja: ea plasează dicționarul exact în miezul dezbaterilor puriste pe care le cunoaștem destul de bine; începe cu cuvintele "Auzim adesea zicîndu-se că în italiană sînt prea multe cuvinte străine" și se referă explicit la îngrijorările multora în privința actualei influențe engleze. Punctul de vedere al lingvistului e moderat și rațional: el subliniază faptul că, judecînd în ansamblu, cuvintele străine
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
direcție". Alt tip de interes îl prezintă prefața pe care am menționat-o deja: ea plasează dicționarul exact în miezul dezbaterilor puriste pe care le cunoaștem destul de bine; începe cu cuvintele "Auzim adesea zicîndu-se că în italiană sînt prea multe cuvinte străine" și se referă explicit la îngrijorările multora în privința actualei influențe engleze. Punctul de vedere al lingvistului e moderat și rațional: el subliniază faptul că, judecînd în ansamblu, cuvintele străine din italiană nu sînt atît de multe - și că majoritatea
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
cu cuvintele "Auzim adesea zicîndu-se că în italiană sînt prea multe cuvinte străine" și se referă explicit la îngrijorările multora în privința actualei influențe engleze. Punctul de vedere al lingvistului e moderat și rațional: el subliniază faptul că, judecînd în ansamblu, cuvintele străine din italiană nu sînt atît de multe - și că majoritatea sînt termeni de specialitate. Aduce, în plus, exemplul încurajator al altor două limbi care, în lunga lor istorie, nu s-au protejat puristic, ci au acceptat masive (și deloc
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
scriitori din capitală fuseseră convocați la primăria municipală vizavi de Cișmigiu. Eram în sala de festivități vreo 150 de inși. Prezidiul trona pe o tribună exagerat de înaltă față de restul sălii, - membrii ai C.C. Dumitru Popescu, primarul Pană ș.a. Luând cuvântul, Dumitru Popescu supranumit Dumnezeu, la un moment dat a spus cu trufie, textual: ...și să se curețe grajdurile la Uniune! - trimitere la legendarele grajduri ale lui Augias curățate de Hercule și o aluzie clară la o presupusă stare inconvenabilă a
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
dacă te aleseră, fă și tu ceva, ca să arăți măcar că nu s-au înșelat... Așa că m-am ridicat brusc în picioare de lângă Paler și pe cel mai politicos ton cu putință i-am cerut vorbitorului, temutului ideolog, să-și retragă cuvintele. În sală, tăcere totală! Numai Dinescu, prinzând curaj, se ridicase în picioare alăturându-mi-se. Să fi fost, pe atunci, o solidarizare în contul județului nostru comun, Ialomița?... Oricum, pe vremea aceea ne înțelegeam. După terminarea ședinței, toți activiștii de
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
a acestuia, descrisă de Corneliu Belciugățeanu cu aceeași lipsă de menajamente de care dăduse și poetul dovadă, când își simțise exploatată bunăvoința de moment a ascultării câtorva versuri. Prima constatare "cu stupoare" a lui Mihai Apostol în, ceea ce eu consider cuvânt înainte al volumului, este că "viața poetului nu este prea cunoscută". E adevărat că, exceptând monografia semnată de Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, apărută la "Cultura Românească" în 1937, alte studii extinse nu există. Dar despre om, despre
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
țării, este următoarea. Revizorul este venit de câteva zile, fiecare membru important al protipendadei orașului știe ce are de făcut pentru ca lucrurile să iasă bine, fiecare vine în casa primarului, se așează decent pe două rânduri, unul în spatele celuilalt, așteptând cuvântul primarului care tocmai se spală într-un lighean. Cineva îi toarnă apă dintr-o cană, îi oferă săpun, apoi un șervet, primarul se șterge, restituie șervetul, se întoarce către grupul de oameni (profesori, medici, funcționari ai poștei etc.) pe care
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
lui curate (că doar se spălase, nu?) și aruncă lăturile peste fețele înmărmurite care îl așteptau de câteva minute! Atât și nimic mai mult! Nici aici regizorul nu s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un cuvânt, n-a scos nici un cuvânt. Toată scena aceasta este mută, nimeni nu scoate nici un cuvânt în tot timpul desfășurării ei. Numai publicul extaziat, fermecat, fericit, aplaudă și scoate sunete de bucurie deplină. Această scenă mi s-a părut încă de
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
spălase, nu?) și aruncă lăturile peste fețele înmărmurite care îl așteptau de câteva minute! Atât și nimic mai mult! Nici aici regizorul nu s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un cuvânt, n-a scos nici un cuvânt. Toată scena aceasta este mută, nimeni nu scoate nici un cuvânt în tot timpul desfășurării ei. Numai publicul extaziat, fermecat, fericit, aplaudă și scoate sunete de bucurie deplină. Această scenă mi s-a părut încă de atunci extraordinară, cu o forță
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
așteptau de câteva minute! Atât și nimic mai mult! Nici aici regizorul nu s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un cuvânt, n-a scos nici un cuvânt. Toată scena aceasta este mută, nimeni nu scoate nici un cuvânt în tot timpul desfășurării ei. Numai publicul extaziat, fermecat, fericit, aplaudă și scoate sunete de bucurie deplină. Această scenă mi s-a părut încă de atunci extraordinară, cu o forță de expresie uluitoare și care, iată, peste treizeci de ani
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
personaje de esență existențială complet diferită. David Pop se apără de tulburări și neliniști prin cele mai la îndemînă locuri comune. Ajuns pe front, pune totul pe seama necesității de a-și face datoria: datoria - și numai datoria - e pentru el cuvîntul miraculos și salvator. Prima lui misiune e pe frontul sîrbesc și, la foarte scurtă vreme după această schimbare radicală a vieții lui, își recapătă placiditatea care l-a caracterizat dintotdeauna. Merită să transcriem două paragrafe din secvența a treia a
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Îmi voi face datoria"... Nu îndrăznea, poate nici nu era în stare, să-și dea seama ce s-a petrecut în sufletul său. Nici prin gînd nu i-a trecut să se întrebe ce-i datoria. S-a agățat de cuvîntul acesta, și era mulțumit că într-însul a găsit un sprijin destul de puternic. Poate că, încercînd să se dumirească, n-ar fi avut liniștea și stăpînirea de sine. Poate că, dacă ar fi vrut să afle, i s-ar fi
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
sînt întrupate în cei doi prieteni ai săi: Alexa Candale susținînd că singura soluție e dezertarea, iar Emil Oprișor susținînd că trădarea te face ticălos și e inacceptabilă, indiferent de motiv: Gîndindu-se la vorbele reci ale lui Oprișor își aminti cuvintele lui Candale și mai ales privirea lui fierbinte hotărîtă. Îl usturau creierii șovăind între amîndoi. Dacă ei ar fi vorbit la fel, poate că s-ar fi hotărît și dînsul. Astfel însă vedea că argumentele tăioase ale lui Oprișor sunt
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore ale nuvelei ar putea fi insensibilitatea unei victime la teroarea istoriei. Scriitorul subliniază de repetate ori ideea de "viață tihnită
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
fapt performanța grafică a Grai-ului se naște tocmai din această glosare infinită pe marginea existenței Poetului, a întrupării sale în viziunea Sculptorului și a lumii pe care amîndoi o generează și o dezvăluie. Dar cum la început a fost Cuvîntul, iar Ioan Alexandru și-a făcut din Logos o obsesie a creației și un partener absolut în ordine spirituală, traseul pămîntesc al poetului și ritmurile creației sale mișcă întregul mecanism al mesajului și al arhitecturii revistei. Centru absolut al acestei
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
acestea-s umbră vană. D: De amăgire mintea ți-e ticsită, Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul o distruge, Zadarnic preț mai pui pe chintesență. Dușman ți-a fost cuvântul, ia aminte: De vină-i el că nu știi să trăiești. D: Mă -nvinuiești că preamăresc cuvântul. Sminteala cine-n suflet mi-a sădit-o? Amara poftă de-a preface gestul În zvon și-a pune-n locul faptei verbul
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul o distruge, Zadarnic preț mai pui pe chintesență. Dușman ți-a fost cuvântul, ia aminte: De vină-i el că nu știi să trăiești. D: Mă -nvinuiești că preamăresc cuvântul. Sminteala cine-n suflet mi-a sădit-o? Amara poftă de-a preface gestul În zvon și-a pune-n locul faptei verbul Țel neclintit a fost vieții mele. Iar glasul meu, neascultat și fără Ecou, va răsuna și după
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
ce se deschide dintr-odată, ca o promisiune, o speranță, "trebuie - spune o voce - să reconstruim o nouă arcă a lui Noe, pentru a salva din nou lumea și animalele". Să revenim la titlu, A șaptea Kafana, care e un cuvînt bosniac, balcanic... M.F.: Balcanic. Nici nu mai știu care e etimologia. Cred totuși că e de origine turcă. M.N.-P.: Și care în românește ar fi dat cafenea, ceea ce e mult mai inocent ca accepție; revenind la acest titlu, este
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
a unei fete vîndută de opt ori. Cea de a șaptea kafana a fost pentru ea kafanaua tragică unde era cît pe ce să moară. Și în momentul cînd am ajuns să caut un titlu, mi-am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din alfabetul rus sau
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
de opt ori. Cea de a șaptea kafana a fost pentru ea kafanaua tragică unde era cît pe ce să moară. Și în momentul cînd am ajuns să caut un titlu, mi-am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din alfabetul rus sau german, popoare cu care
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
cîteva nopți sau cîteva săptămîni în-tr-un azil de noapte. M.F.: Da, așa este. Școala din Est, nu pot să-i spun numai rusă, pentru că de fapt la fel e și în școala românească, ambele au dimensiunea interiorității, a trăirii (cuvîntul nu-mi prea place), să-i zicem a autenticului. Și acest reper a fost extrem de important. în ceea ce privește scenariul, cred că am fost atras de școala anglo-saxonă, de școala scenariului american, pentru că de fapt l-am scris ca pe un scenariu
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
dorință până în anul 3 de studiu. Asta înseamnă că în primii doi ani tinerii nu știu ce vor să facă: medicină, biologie, chimie, orice, iar după ce se decid le rămâne prea puțin timp de studiu ca să devină profesioniști în adevăratul sens al cuvântului. Noi, în Rusia, avem un singur profesor, un maestru. Maestrul meu a fost Lev Dodin, eu l-am ales, m-am zbătut să devin elevul lui și lui îi datorez totul. În S.U.A. studenții nu au un maestru care să
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
ori pe minut. Cetățeni de diverse vîrste și ocupații îi aduceau prinos de recunoștință pentru traiul bun. Voci firave de copii înregimentați și ei în odiseea comunismului îi mulțumeau smerit soției dictatorului, mama națiunii, pentru copilăria fericită. Se foloseau aceleași cuvinte, formule, sloganuri, încît un dicționar al limbii putea fi editat în două-trei pagini și ne-am fi înțeles perfect între noi." - "Toți, de fapt, trăiam în trecut, prezentul era doar o consecință nefericită, iar viitor nu aveam nici unul". Hazul de
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă, cît comunistă la origine). Nu există deci cuvinte de prisos, totul este fixat în fraze de o teribilă claritate, și destine întregi șînt construite în numai cîteva zeci de pagini. O carte, deci, prea puțin înscrisă în "tradiția literară românească". Ceea ce, în cazul Farsei, se dovedește a nu
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]