205,475 matches
-
Cartierul evreiesc din Orașul Vechi al Ierusalimului (în ebraică הרובע היהודי „Haròva Hayehudí”, în arabă:حارة اليهود „Harat al Yahud” ) se află în partea de sud-est a Orașului Vechi din Ierusalim și este unul din cele patru cartiere ale acestuia, alături de „Cartierul musulman”, „Cartierul
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Cartierul evreiesc din Orașul Vechi al Ierusalimului (în ebraică הרובע היהודי „Haròva Hayehudí”, în arabă:حارة اليهود „Harat al Yahud” ) se află în partea de sud-est a Orașului Vechi din Ierusalim și este unul din cele patru cartiere ale acestuia, alături de „Cartierul musulman”, „Cartierul creștin” și „Cartierul armean”. El se numește așa din secolul al XIX-lea. În cartierul evreiesc locuiesc circa 6000 locuitori, marea majoritate evrei evlavioși
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
evlavioși, și el cuprinde case de locuit, lăcașuri de cult evreiesc, situri arheologice, obiective de turism, magazine de suveniruri și de judaica, și restaurante. Cartierul se întinde pe o arie de 20 hectare și reprezintă circa o cincime din suprafața Orașului Vechi. El se învecinează cu Muntele Templului la est, cu Zidurile Orașului Vechi la sud, Cartierul armean la vest și bazarul de pe Strada David la nord. Din punct de vedere topografic cartierul este așezat pe partea superioară și pe povârnișurile
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
arheologice, obiective de turism, magazine de suveniruri și de judaica, și restaurante. Cartierul se întinde pe o arie de 20 hectare și reprezintă circa o cincime din suprafața Orașului Vechi. El se învecinează cu Muntele Templului la est, cu Zidurile Orașului Vechi la sud, Cartierul armean la vest și bazarul de pe Strada David la nord. Din punct de vedere topografic cartierul este așezat pe partea superioară și pe povârnișurile de răsărit al Muntelui Sion. Principalele lui străzi sunt Rehov Hayehudim (Strada
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
lui străzi sunt Rehov Hayehudim (Strada evreilor), Rehov Habad (Strada Habad) și Maale ( Urcușul) Rabi Yehuda Halevi După reprimarea de către romani a Marii revolte a evreilor și Distrugerea Templului de către romani în cursul anului 70 d.Hr. a început popularea orașului cu coloniști străini. În zonă a rămas o mică comunitate evreiască, care sălășluia pe marginile sudice ale Muntelui Sion. După răscoala lui Simon Bar Kokhba și înăbușirea ei în anul 135, evreii din Ierusalim au fost expulzați din localitate. Pe
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
a rămas o mică comunitate evreiască, care sălășluia pe marginile sudice ale Muntelui Sion. După răscoala lui Simon Bar Kokhba și înăbușirea ei în anul 135, evreii din Ierusalim au fost expulzați din localitate. Pe ruinele Ierusalimului s-a întemeiat orașul greco-roman Aelia Capitolina În timpul perioadei bizantine a continuat interdicția pentru evrei de a locui în oraș. Evreii au putut din nou să se stabilească la Ierusalim abia sub stăpânirea arabă musulmană care a început aici în anul 640 și s-
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
lui Simon Bar Kokhba și înăbușirea ei în anul 135, evreii din Ierusalim au fost expulzați din localitate. Pe ruinele Ierusalimului s-a întemeiat orașul greco-roman Aelia Capitolina În timpul perioadei bizantine a continuat interdicția pentru evrei de a locui în oraș. Evreii au putut din nou să se stabilească la Ierusalim abia sub stăpânirea arabă musulmană care a început aici în anul 640 și s-au concentrat în jurul Muntelui Sion. De fapt, vreme de sute de ani, Cartierul evreiesc s-a
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
povârnișurile lui estice, în apropierea așa numitului Mormânt al lui David și a Zidului de miazăzi. În anul 1033 un cutremur de pământ a distrus zidurile sudice ale Ierusalimului.Ca urmare a acestui dezastru traseul zidurilor s-a restrâns, sudul orașului a fost abandonat, iar evreii au fost nevoiți să-și mute locuințele în nordul cetății. Această constatare se bazează pe marturia cruciaților care au povestit cum în anul 1099 în cursul primei cruciade au străpuns zidurile orașului dinspre nord și
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
a restrâns, sudul orașului a fost abandonat, iar evreii au fost nevoiți să-și mute locuințele în nordul cetății. Această constatare se bazează pe marturia cruciaților care au povestit cum în anul 1099 în cursul primei cruciade au străpuns zidurile orașului dinspre nord și au trecut prin „Cartierul evreilor”. În timpul primei jumătăți a stăpânirii lor, cruciații au interzis evreilor să locuiască la Ierusalim. În 1170, la finele epocii cruciate, călătorul Beniamin din Tudela a găsit la Ierusalim o mică comunitate de
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
interzis evreilor să locuiască la Ierusalim. În 1170, la finele epocii cruciate, călătorul Beniamin din Tudela a găsit la Ierusalim o mică comunitate de 200 de persoane, concentrată în jurul Turnului lui David, aceasta fiind singura mărturie a prezenței evreilor în oraș în acea perioadă. Cucerirea Ierusalimului de către musulmanii conduși de Saladin (Salah ad-DIn) în 1187 și căderea Regatului cruciat al Ierusalimului a permis accesul liber al evreilor în cetate. Comunitatea lor a revenit atunci pe Muntele Sion. La jumătatea secolului al
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
accesul liber al evreilor în cetate. Comunitatea lor a revenit atunci pe Muntele Sion. La jumătatea secolului al XV-lea a izbucnit o dispută între evrei și călugării franciscani în jurul posesiunii Mormântului lui David pe Muntele Sion. Stăpânitorii mameluci ai orașului au pus capăt litigiului, izgonind amândouă părțile implicate din zonă și transformând locul în moschee. Creștinii au trebuit să se stabilească în Cartierul creștin, iar evreii s-au așezat într-o zonă relativ nelocuită, între Cartierul armean și Muntele Templului
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
că așezarea evreilor se concentra în jurul zonei Sinagogii Ramban.Aceasta este considerată cea mai veche dintre sinagogile din cartier, dar nu are vreo legătură directă cu Ramban însuși. Acesta a vizitat Ierusalimul și a contribuit la întărirea așezării evreilor în oraș încă în secolul al XIII-lea, în vremea când ei trăiau pe Muntele Sion. Se crede ca obștea sinagogii pe care Ramban a renovat-o pe Muntele Sion, s-a mutat în noul cartier, și odată cu ea s-a transferat
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
așkenazi să mai locuiască în cetate. În cartierul evreiesc au ramas, drept urmare, numai celelalte obști evreiești, casele de rugăciune ale așkenazilor au fost închise și doar o mica minoritate dintre ei, îmbrăcându-se ca sefarzii, au izbutit să rămână în oraș. Locuitorii cartierului evreiesc au fost vreme de câteva secole foarte săraci. Majoritatea se întrețineau din banii donațiilor numite „Haluká” trimise de evreii din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de așezare a Țării Sfinte. Comunitatea sefarda
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
măsura cu dificultățile financiare.În aceste împrejurări cartierul era supraaglomerat, murdar și neglijat, iar casele lui de rugăciuni erau dărăpănate. La începutul secolului al XIX-lea număra populația evreiască în cartier circa 2000 de suflete, adică un sfert din populația orașului. Străini care au vizitat orașul în acea vreme au descris conditiile precare și mizerabile din cartier, murdăria din ulițele sale.Abatorul orașului, care se afla în cartierul evreiesc, era el însuși un factor însemnat de poluare. Bazarul evreilor era mizer
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
aceste împrejurări cartierul era supraaglomerat, murdar și neglijat, iar casele lui de rugăciuni erau dărăpănate. La începutul secolului al XIX-lea număra populația evreiască în cartier circa 2000 de suflete, adică un sfert din populația orașului. Străini care au vizitat orașul în acea vreme au descris conditiile precare și mizerabile din cartier, murdăria din ulițele sale.Abatorul orașului, care se afla în cartierul evreiesc, era el însuși un factor însemnat de poluare. Bazarul evreilor era mizer, în comparație cu cele ale musulmanilor și
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
secolului al XIX-lea număra populația evreiască în cartier circa 2000 de suflete, adică un sfert din populația orașului. Străini care au vizitat orașul în acea vreme au descris conditiile precare și mizerabile din cartier, murdăria din ulițele sale.Abatorul orașului, care se afla în cartierul evreiesc, era el însuși un factor însemnat de poluare. Bazarul evreilor era mizer, în comparație cu cele ale musulmanilor și creștinilor. În 1837 un cutremur de pământ a distrus cartierul evreiesc din Safed (Tzfat),ceea ce i-a
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
el însuși un factor însemnat de poluare. Bazarul evreilor era mizer, în comparație cu cele ale musulmanilor și creștinilor. În 1837 un cutremur de pământ a distrus cartierul evreiesc din Safed (Tzfat),ceea ce i-a silit pe cei mai mulți din evreii din acel oraș să se mute la Ierusalim și să îngroașe numărul locuitorilor din cartierul evreiesc de aici.Aceasta s-a petrecut în timpul revoltei stăpânitorilor Egiptului, Muhammad Ali și fiul său, Ibrahim pașa, contra dominației otomane. Răsculații egipteni au cucerit Palestina și au
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
benefic asupra întregii colectivități evreiesti - Ishuv - din Palestina. În urma ameliorării atitudinii și legislației adoptate față de supușii evrei aflați sub protecția puterilor europene, au putut și evreii așkenazi să revină la Ierusalim și să-și reglementeze datoriile față de creditorii musulmani din oraș. Au ajutat la aceasta un număr de filantropi, între care mai ales baronul Edmon James de Rothschild, care a plătit tot restul datoriei ce rămăsese neachitată. În acest fel la mijlocul secolului așkenazii au reușit să reclădească Sinagoga Hurvá, al carei
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Acestea erau ultimul spațiu locativ construit în cartier, după el nerămănând nici un teren fără case. În acea vreme cartierul a fost populat de peste 10000 evrei, jumătate sefarzi și jumătate așkenazi. După estimări, la sfârșitul secolului al XIX-lea locuiau în Orașul Vechi circa 20000 evrei. Abatorul Ierusalimului se afla în partea de vest a Cartierului evreiesc, lângă sinagogile sefarde. El răspândea în jur o duhoare greu de suportat. Și un călător străin a remarcat în anul 1806 că acesta „răspândește mirosuri
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
dintâi cartier evreiesc dinafara zidurilor Ierusalimului. Evreii din Cartierul evreiesc din cetate nu s-au grăbit să-și părăsească cartierul și procesul de ieșire din acest perimetru a durat decenii. După recensământul din anul 1880, în acel an locuiau în Orașul vechi circa 15000 evrei, iar 2000 locuiau în afara zidurilor, în orașul cel nou. În cursul anilor tendința s-a schimbat, și până la Primul Război Mondial tot mai mulți evrei au abandonat cartierul cel vechi, pentru a trece în zona nouă
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cetate nu s-au grăbit să-și părăsească cartierul și procesul de ieșire din acest perimetru a durat decenii. După recensământul din anul 1880, în acel an locuiau în Orașul vechi circa 15000 evrei, iar 2000 locuiau în afara zidurilor, în orașul cel nou. În cursul anilor tendința s-a schimbat, și până la Primul Război Mondial tot mai mulți evrei au abandonat cartierul cel vechi, pentru a trece în zona nouă. Repartizarea demografică a evreilor din Orașul vechi între sfârșitul secolului al-XIX
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
2000 locuiau în afara zidurilor, în orașul cel nou. În cursul anilor tendința s-a schimbat, și până la Primul Război Mondial tot mai mulți evrei au abandonat cartierul cel vechi, pentru a trece în zona nouă. Repartizarea demografică a evreilor din Orașul vechi între sfârșitul secolului al-XIX și până la Războiul arabo-evreiesc din 1948-1949 (în mii): după Rami Izreel, pe situl Centrului israelian de tehnologie pedagogică Matah La începutul secolului al XX-lea trăiau in Orașul Vechi 20000 evrei, din care o treime
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
zona nouă. Repartizarea demografică a evreilor din Orașul vechi între sfârșitul secolului al-XIX și până la Războiul arabo-evreiesc din 1948-1949 (în mii): după Rami Izreel, pe situl Centrului israelian de tehnologie pedagogică Matah La începutul secolului al XX-lea trăiau in Orașul Vechi 20000 evrei, din care o treime în Cartierul musulman. Densitatea ridicată. sărăcia și fanatismul religios au împins numeroși locuitori sa părăsească Cartierul evreiesc și să se mute treptat înafara zidurilor. Până la urmă în cartier au rămas cei mai săraci
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
întreg Ierusalimul, dar locuitorii Cartierului evreiesc, care erau cei mai săraci dintre toți, au ajuns la sapă de lemn. Scriitorul Itzhak Rab, și el locuitor al Ierusalimului, a descris așa cartierul în acele zile: „Nu era un singur ungher în oraș, unde să nu vezi copii îmbrăcați în zdrențe tărându-se ca niște schelete, întinzând mîinile și cerșind cu ochii o bucată de pâine. Și nu trecea o zi și nici un ceas fără înmormântarea unui mort, și purtătorii sicrielor alergau cu repeziciune
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
izbucnirea răzmerițelor arabe din anii 1920. Oamenii batalioanelor ebraice și apoi ai organizației de apărare Hagana au ajuns și în Cartierul evreiesc și îi apărau pe locuitori. Atacurile arabe i-au silit pe mulți dintre locuitorii cartierului să fugă din Orașul Vechi, iar cei rămași s-au concentrat mai cu seamă în zona sinagogilor din inima cartierului.În zilele Marii revolte arabe din anii 1936-1939 autoritățile britanice au apărat Cartierul înconjurându-l cu un gard de sârmă ghimpată, dar cu toate
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]