205,475 matches
-
Kalai s-a născut în Lituania, ca fiu al lui Iosif și Pessia Strelitz. În 1924 familia s-a mutat în Palestina, unde a trăit pe Strada Herzl din Kfar Saba, iar tatăl său a devenit director de bancă în oraș. După izbucnirea Revoltei din Palestina din 1929, Kalai s-au alăturat organizației Haganah. El a fost, de asemenea, membru al mișcării Betar. În ultima noapte de Paște din 1933, membrii ai mișcării de tineret Betar au fost atacați în timp ce defilau
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
mai tradus "Flush: A Biography" de Virginia Woolf. Kalai a fost căsătorit cu pictorița și sculptorița Carmela Kalai. Fiul său este cunoscutul profesor Gil Kalai. Kalai a murit în 1979 și a fost îngropat pe Muntele Măslinilor din Ierusalim. Primăria orașului Ierusalim a numit în 1999 o stradă din cartierul Malha după numele lui.
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
este o moschee din orașul Alger, Algeria. Aceasta este una dintre cele mai importante atracții turistice ale orașului, făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Moscheea a fost construită în timpul dominației otomane din Algeria de către Hasan Pașa (1517-1572), fiul celebrului amiral Hayreddin Barbarossa (1478-1546). Cu toate
Moscheea Ketchaoua () [Corola-website/Science/336857_a_338186]
-
este o moschee din orașul Alger, Algeria. Aceasta este una dintre cele mai importante atracții turistice ale orașului, făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Moscheea a fost construită în timpul dominației otomane din Algeria de către Hasan Pașa (1517-1572), fiul celebrului amiral Hayreddin Barbarossa (1478-1546). Cu toate acestea, locașul a fost finalizat abia în anul 1612. În urma războiului cu Franța
Moscheea Ketchaoua () [Corola-website/Science/336857_a_338186]
-
fost finalizat abia în anul 1612. În urma războiului cu Franța izbucnit în 1830, Algeria a intrat sub stăpânirea Imperiului Colonial Francez. În anul 1838, francezii au convertit moscheea într-o catedrală romano-catolică cu hramul Sfântului Filip. În 1840, după cucerirea orașului algerian Constantin, mareșalul Sylvain Charles Valée a donat o cruce masivă pe care a așezat-o în vârful catedralei. În anul 1962, Algeria își declară independența față de Imperiul Francez, iar catedrala este transformată înapoi în moschee. Ceremonia de sfințire a
Moscheea Ketchaoua () [Corola-website/Science/336857_a_338186]
-
violent la abuzurile forțelor de ordine. Un an mai târziu, militanții gay din New York au organizat un marș pentru comemorarea evenimentului. Ulterior, fenomenul s-a generalizat, astfel că, în prezent, acest gen de manifestații sunt un fapt obișnuit în marile orașe din Uniunea Europeană și Statele Unite. Prima paradă LGBT din România a avut loc în 2005, pe străzile Bucureștiului, ca parte a festivalului GayFest. Parada a fost aproape blocată de primarul de atunci al Capitalei, Adriean Videanu, însă Monica Macovei, atunci ministru
Cultura LGBT () [Corola-website/Science/336861_a_338190]
-
în timpul torturii, iar Serghie a fost în cele din urmă decapitat. Cu toate acestea, din cauza anacronismelor istorice, hagiografia lor este considerat anistorică. au fost foarte populari în Antichitatea târzie, iar biserici în cinstea lor au fost construite în mai multe orașe, inclusiv la Constantinopol și la Roma. Prietenia strânsă dintre cei doi este evidențiată în hagiografii și tradiții, ceea ce-i face să fie considerați unul dintre cele mai faimoase exemple de perechi de sfinți. Această apropiere l-a determinat pe istoricul
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
un funcționar roman într-un templu păgân, împreună cu restul gărzii sale de corp. După ce au refuzat să aducă ofrande lui Jupiter în prezența lui Galerius, ei au fost umiliți public: au fost înlănțuiți, îmbrăcați în haine femeiești și purtați prin oraș. Galerius i-a trimis apoi la Barbalissos în Mesopotamia pentru a fi convinși să renunțe la creștinism de Antiochus, comandantul militar de acolo și un vechi prieten al lui Serghie. Antiochus nu a putut să-i convingă să renunțe la
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
527 și 536 AD (cu doar puțin timp înainte de construirea Catedralei Sfânta Sofia între 532 și 537), a fost una dintre primele activități ale domniei lui Iustinian I. Serghie a fost un sfânt foarte popular în Siria și Arabia. creștină. Orașul Resafa, care a devenit un sediu episcopal, a primit numele de Sergiopolis și a păstrat moaștele sfântului într-o bazilică fortificată. Resafa s-a dezvoltat în timpul împăratului Iustinian și a devenit unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj din
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
care în 1784 îndeplinea funcția de ispravnic, corespondentul funcției de prefect de astăzi, în Ialomița și al Enencăi Varipati." Prin testament, Varipati a lăsat primăriei Slatina moșia Sârbii Măgura și locuri în hotarul satului Sprâncenata, precum și toate avuțiile sale din oraș. Documentul autentificat de Tribunalul Olt la 17 noiembrie 1866 este redat în totalitate în cartea lui George Poboran, «Istoria orașului Slatina». Cu toată averea mea nemișcătoare ce se compune din moșia Sârbi Măgura din județul Teleorman, de un loc înfundat
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
testament, Varipati a lăsat primăriei Slatina moșia Sârbii Măgura și locuri în hotarul satului Sprâncenata, precum și toate avuțiile sale din oraș. Documentul autentificat de Tribunalul Olt la 17 noiembrie 1866 este redat în totalitate în cartea lui George Poboran, «Istoria orașului Slatina». Cu toată averea mea nemișcătoare ce se compune din moșia Sârbi Măgura din județul Teleorman, de un loc înfundat ce este în hotarul moșii Sprâncenata, precum și casele din acest orașiu cu grădina, curtea și toate nemestiile sale, să se
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
se compune din moșia Sârbi Măgura din județul Teleorman, de un loc înfundat ce este în hotarul moșii Sprâncenata, precum și casele din acest orașiu cu grădina, curtea și toate nemestiile sale, să se ție un stabiliment de școală aici în oraș, cu clasuri mai înalte decât acelea ce se învață în școalele publice și la caz de va prisosi din venit, să se trimeată la facultățile din străinătate copiii ce se vor osebi prin capacitate și inteligență. Iar stabilimentul să poarte
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
caz de va prisosi din venit, să se trimeată la facultățile din străinătate copiii ce se vor osebi prin capacitate și inteligență. Iar stabilimentul să poarte în veci numele meu de Varipati Să mi se facă la Schit din acest oraș, unde doresc să fiu înmormântat, un monument cu pisanie, pe care să fie înscris numele meu spre eterna pomenire Fiindcă sunt căsătorit și am trăit cu nevasta mea Casandra totdeauna viața cea mai de model și pentru că nu am făcut
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
Viteazu nr. 26 și 28 face parte din "Ansamblul urban „Bd. Mihai Viteazul”", monument istoric din LMI, cod TM-II-a-B-06110. După 2010 vila a generat numeroase controverse în care au fost implicate primăria și Consiliul Județean. Vila este situată aproape de centrul orașului, pe bd. Mihai Viteazu, la intersecția cu bd. Victor Babeș. Construită în secolul al XIX-lea, în jurul anilor 1866-1868, a fost cumpărată în 1878, împreună cu terenurile din jur, de florarul Wilhelm Mühle (1844-1908) și a aparținut apoi fiului său, arhitectul
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
de o demolare, s-au sesizat și au organizat proteste. Motivul este că locuitorii consideră că, prin cultivarea de către Wilhelm Mühle a peste 1400 de soiuri de trandafiri și crearea unor soiuri noi, familia Mühle a adus Timișoarei denumirea de „oraș al florilor”. Tot familia Mühle a donat orașului cele 8 hectare de teren pe care s-au construit clădirile Universității Politehnica Timișoara, teren care forma grădinile lor de flori, motive pentru care este văzută ca un simbol al orașului, iar
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
organizat proteste. Motivul este că locuitorii consideră că, prin cultivarea de către Wilhelm Mühle a peste 1400 de soiuri de trandafiri și crearea unor soiuri noi, familia Mühle a adus Timișoarei denumirea de „oraș al florilor”. Tot familia Mühle a donat orașului cele 8 hectare de teren pe care s-au construit clădirile Universității Politehnica Timișoara, teren care forma grădinile lor de flori, motive pentru care este văzută ca un simbol al orașului, iar locuitorii Timișoarei doresc să fie păstrată ca atare
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
de „oraș al florilor”. Tot familia Mühle a donat orașului cele 8 hectare de teren pe care s-au construit clădirile Universității Politehnica Timișoara, teren care forma grădinile lor de flori, motive pentru care este văzută ca un simbol al orașului, iar locuitorii Timișoarei doresc să fie păstrată ca atare. La proteste a participat și Comitetul civic pentru patrimoniul urban al Timișoarei, un grup informal, care a declarat că „unii proprietari cer autorizații pentru lucrări minore («mansardări», «consolidari» etc.) și, cu
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
(în , "Plateía Omonoías", , „Piața Concordiei”, menționată de multe ori pur și simplu ca "Omónia" ) este o piață centrală din Atena. Ea se află în colțul de nord al zonei centrale definite de planurile orașului din secolul al XIX-lea și este unul dintre principalele noduri rutiere ale orașului. Aici se află stația de metrou Omonia. este una dintre cele mai vechi piețe ale orașului Atena și o importantă zonă comercială. Ea se află în
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
multe ori pur și simplu ca "Omónia" ) este o piață centrală din Atena. Ea se află în colțul de nord al zonei centrale definite de planurile orașului din secolul al XIX-lea și este unul dintre principalele noduri rutiere ale orașului. Aici se află stația de metrou Omonia. este una dintre cele mai vechi piețe ale orașului Atena și o importantă zonă comercială. Ea se află în centrul orașului, la intersecția a șase străzi principale: Panepistimiou, Stadiou, Athinas, Peiraios, Agiou Konstantinou
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
în colțul de nord al zonei centrale definite de planurile orașului din secolul al XIX-lea și este unul dintre principalele noduri rutiere ale orașului. Aici se află stația de metrou Omonia. este una dintre cele mai vechi piețe ale orașului Atena și o importantă zonă comercială. Ea se află în centrul orașului, la intersecția a șase străzi principale: Panepistimiou, Stadiou, Athinas, Peiraios, Agiou Konstantinou și 3 Septemvriou. Piața a fost construită în 1846 și numele său original a fost „Plateia
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
secolul al XIX-lea și este unul dintre principalele noduri rutiere ale orașului. Aici se află stația de metrou Omonia. este una dintre cele mai vechi piețe ale orașului Atena și o importantă zonă comercială. Ea se află în centrul orașului, la intersecția a șase străzi principale: Panepistimiou, Stadiou, Athinas, Peiraios, Agiou Konstantinou și 3 Septemvriou. Piața a fost construită în 1846 și numele său original a fost „Plateia Anaktoron” (Piața Palatului), deoarece, potrivit planului urbanistic inițial al Atenei din 1834
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
suferit mai multe modificări ale aspectului. O platformă poligonală a fost amplasată în centrul pieței, au fost plantați copaci de-a lungul pieței și a fost instalat un sistem de iluminat. Piața Omonia era centrul vieții sociale și culturale a orașului Atena, deoarece aici se afla punctul de pornire al căii ferate și existau numeroase hoteluri în apropiere. Construirea căii ferate subterane între Pireu și Atena în perioada 1925-1930 a necesitat reproiectarea pieței. Piața Omonia a dobândit o formă circulară și
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
Pireu și Atena în perioada 1925-1930 a necesitat reproiectarea pieței. Piața Omonia a dobândit o formă circulară și au fost amplasate coloane de marmură la intrările în stația de metrou. Piața a început să semene cu piețele centrale ale marilor orașe europene și a dobândit un rol comercial important. Ca urmare a existenței căii ferate subterane a fost necesar să fie instalat un sistem de ventilație subterană și, în 1931, primarul Spiros Merkouris a propus amplasarea a opt sculpturi reprezentând muzele
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
mitologice pentru a acoperi gurile de aerisire ale metroului atenian. Deși problema a fost rezolvată, rezultatul nu a satisfăcut așteptările estetice ale atenienilor și statuile au fost înlăturate în scurtă vreme. Anii '50 au reprezentat o epocă de modernizare a orașului Atena și și-au pus amprenta, prin urmare, asupra mai multor spații publice. În 1954, în zona de metrou Piața Omonia, s-au amenajat bănci, magazine și un oficiu poștal. În 1958 Ministerul Transporturilor și Lucrărilor Publice a organizat un concurs
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]
-
a inclus un sistem acvatic circular central în mijlocul căreia urma să fie amplasată un ansamblu statuar dedicat lui Poseidon. Piața a fost reproiectată în cele din urmă fără amplasarea sculpturii. Fântânile din piața Omonia au devenit un faimos reper al orașului și piața a apărut de multe ori în filmele grecești din acea perioadă. Sub piață se află stația de metrou Omonia, un important nod de transport cu un trafic de pasageri egal cu cel al stației de metrou Syntagma. În
Piața Omonia () [Corola-website/Science/336890_a_338219]