204,059 matches
-
ta... zi acum mai departe. - Fie în... - Fie în voia ta... zi odată de la început că iarăși ai uitat! - Tatăl nostru, carele ești în ceruri, vie împărăția ta, fie în! - Fie în voia ta!... Măi da ce bătut cu leuca!... Un cuvânt să nu-și poată învăța! Zi încă odată de la început și ține bine minte: fie în voia ta! - Tatăl nostru, carele ești în ceruri, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta, fie în... - N-a să mai țină minte! zi de
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
îi zise: - Ce spui?... - Ce spun?... d-apoi iaca cum și iaca cum, și începu a-i povesti toată istoria cum s-a întâmplat. - Ei, mișelul! zise Vodă mânios, de aceea mi-a spus el să mă iscălesc eu la cuvintele, ce nu le știa din Tatăl Nostru, ca să aibă cu acea iscălitură putere să te bată!... Așa-i treaba?...Lasă că mi ți-l voi învăța eu!... Ștefan-Vodă se făcu foc; porunci curtenilor să-l prindă pe Tolpa și să
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
de la inspirație, coacere, incubator, scris efectiv, până la deschiderea de principiu a orizontului componistic și interpretativ către posibilități la care nici nu s-a gândit încă. Din respect față de munca de creație mi-am dorit să aflu, prin comparație, în puține cuvinte sau mai multe..., cum gândesc și cum compun cei cărora le-am interpretat piesele, cât de mult poate să ne lege faptul că mi-au încredințat un lied nou-născut să-i insuflu viața, cum aș putea mai bine să le
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
pentru a spune povestea lui Gregor Samsa. Ne interesa să exprimăm prin muzică și gest epoca și cultura în care a trăit personajul și să explorăm viața lui personală, relațiile familiale. Cred că veți observa în spectacol că relația înte cuvintele japoneze și muzica europeană dă o valență nouă povești, o atmosferă deosebită. Am jucat mult acest spectacol în Japonia și am observat că publicul este ce mai mult atras de aspectele personale ale poveștii, de relațiile din familie, de povestea
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
zece ani după albumul “O pisică îndrăgostită”, Silvia Chifiriuc a revenit, așa cum am consemnat de altfel în paginile noastre, cu un nou album, “E voia ta” - o colaborare remarcabilă cu faimosul compozitor basarabean Ian Raiburg. Vă veți întreba, pe drept cuvânt, ce a făcut în acest deceniu de aparentă tăcere. Ei bine, firește, n-a încetat să cânte, dar în primul rând s-a dedicat studiilor, absolvind Facultatea de arte de la Universitatea “Ovidius” din Constanța și devenind licențiată în interpretare muzicală-
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
azi, în special la festivalul internațional “George Grigoriu” de la Brăila: “Doar băieții sînt de vină”, “Of, inimioară!”, “Ceva, ceva s-a întîmplat cu mine”, “Ia din viață ce-i frumos”, “Cîtă dragoste”, “Dacă nu iubești”, “Îndrăgostiții n-au nevoie de cuvinte”, “De ce?”... Luminița Dobrescu s-a născut la 5 iunie 1946, la București. Mama sa era casnică, o talentată croitoreasă, iar tatăl, fost militar, desenator tehnic la un institut de proiectări, este cel care i-a insuflat pasiunea pentru muzică. A
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
refer la cât de vastă, cât de sublimă și inovatoare poate fi forma de exprimare prin vocea umană, fapt ce ar pune meditatorul într-o discretă încurcătură. „UND GOTT SPRACH:” declamă GABRIEL în ariile sale din „Creațiunea” lui J. Haydn. Cuvântul, al cărui înțeles emană din însăși devenirea celestă, divină, atotcreatoare și atotstăpânitoare, se îndreaptă spre zămislirea tuturor celor ce ne înconjoară, a tot ceea ce este vietate, dar mai ales ființa umană. Undeva, în negura istoriei umane (zic „negură” la fel de confuză
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
însăși devenirea celestă, divină, atotcreatoare și atotstăpânitoare, se îndreaptă spre zămislirea tuturor celor ce ne înconjoară, a tot ceea ce este vietate, dar mai ales ființa umană. Undeva, în negura istoriei umane (zic „negură” la fel de confuză ca și când aș pronunța azi „viitor”), cuvântul, sunetul, relațiile sonore în articularea vorbită, par un dar prin care încet, încet, omul nostru, noi înșine ne identificăm cu natura, cu spațiul nostru de viață, de respirație, de conștientizare a propriei noastre existențe. <<”Rostesc ceva” spune, deopotrivă: enunț un
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
când, pe cu totul alt plan, știința de astăzi vine să vorbească despre un „cod genetic”, un limbaj al vieții care dă varietatea controlată a organismelor, poți încă vorbi în termeni de rostire, în sens de rostuire genetică.>> Constantin Noica, “Cuvânt împreună despre rostirea românească”, Ed. Eminesccu, 1987, București, p. 25-26 De la “rostirea” lui Noica, la meditația dedicată rostului și rostuirii, regăsim prin similitudine și context, drumul în sens invers al omului, spre originile sale. Cuvântul are sens, desemnează, definește, apreciază
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
de rostuire genetică.>> Constantin Noica, “Cuvânt împreună despre rostirea românească”, Ed. Eminesccu, 1987, București, p. 25-26 De la “rostirea” lui Noica, la meditația dedicată rostului și rostuirii, regăsim prin similitudine și context, drumul în sens invers al omului, spre originile sale. Cuvântul are sens, desemnează, definește, apreciază, sensibilizează, condamnă, vindecă, oblăduiește, ucide, salvează, provoacă, induce stări de tot felul, toate (și câte altele vor mai putea fi spuse) în culorile sunetelor pe care el însuși le poartă, ca o mantie a strălucirii
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
oblăduiește, ucide, salvează, provoacă, induce stări de tot felul, toate (și câte altele vor mai putea fi spuse) în culorile sunetelor pe care el însuși le poartă, ca o mantie a strălucirii ierarhice sau ca o zdreanță a neputinței supraviețuirii. Cuvântul este sunet, este șiragul de sunete care îl fac pe om să fie om, să fie mesager, filosof, creator, imitator, dar în orice caz, să fie auzit. Zeii olimpieni, ale căror preocupări treceau cu ușurință de la statutul de stăpâni la
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
îl fac pe om să fie om, să fie mesager, filosof, creator, imitator, dar în orice caz, să fie auzit. Zeii olimpieni, ale căror preocupări treceau cu ușurință de la statutul de stăpâni la cel de victime, purtau în izbânzile lor cuvântul profund sonor, artele la brâu și săgețile pe spate, cântecul amăgitor și șuieratul crunt al furtunii pe mări și oceane, atunci când își încordau privirile “în jos”, la omul de rând. Asemeni lor, oamenii voiau să fie zei, să cânte, să
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și de incantații. Citesc și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost mai bine orânduite și niciunde “cântecul” lor, asemeni ademenirii zeițelor mărilor, nu au copleșit, nu au deturnat muritorul de rând, mai puternic, mai narcotic, decât în spațiul inegalabilei arte grecești. Când vocea umană însă, devine egală instrumentelor
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
Ed. Humanitas, București, 1998, Versiunea Românească, p. 294, 296. Așa și prin multe alte feluri încerc să-mi explic, să mă justific de ce cred numai în forța divină a lucrurilor, de ce argumentez ideea și din ea sursa teoriei conform căreia cuvântul și muzica lui ne sunt date prin har, prin grija și necesitatea demiurgică a ordinii de drept divin, celest, necunoscut și de nepătruns mie, semenilor, cutezătorilor. Departe de a fi un cercetător al domeniilor vaste ale artei, sunt un musician
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
și mai mult nedumerirea că pot face din sunete emoții, că pot trece de la mine (spiritual vorbind), la ceilalți stări profunde, lacrimi, furie, deznădejde și iubire, fără să-i cunosc, fără să mă cunoască, fără să ne mai întâlnim vreodată. Cuvântul este Vocea și Vocea aduce Cuvântul. Când Vocea nu rostește, Cuvântul rămâne neștiut, tânguit, neînțeles. Când Vocea minte, Cuvântul înșeală. Când Cuvântul minte, Vocea trădează. Există comori ce pot fi stăpânite prin cuvinte și prin voci, nesecate; cu cât iei
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
face din sunete emoții, că pot trece de la mine (spiritual vorbind), la ceilalți stări profunde, lacrimi, furie, deznădejde și iubire, fără să-i cunosc, fără să mă cunoască, fără să ne mai întâlnim vreodată. Cuvântul este Vocea și Vocea aduce Cuvântul. Când Vocea nu rostește, Cuvântul rămâne neștiut, tânguit, neînțeles. Când Vocea minte, Cuvântul înșeală. Când Cuvântul minte, Vocea trădează. Există comori ce pot fi stăpânite prin cuvinte și prin voci, nesecate; cu cât iei mai mult din ele, cu atât
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
pot trece de la mine (spiritual vorbind), la ceilalți stări profunde, lacrimi, furie, deznădejde și iubire, fără să-i cunosc, fără să mă cunoască, fără să ne mai întâlnim vreodată. Cuvântul este Vocea și Vocea aduce Cuvântul. Când Vocea nu rostește, Cuvântul rămâne neștiut, tânguit, neînțeles. Când Vocea minte, Cuvântul înșeală. Când Cuvântul minte, Vocea trădează. Există comori ce pot fi stăpânite prin cuvinte și prin voci, nesecate; cu cât iei mai mult din ele, cu atât mai mult sporesc. Cu cât
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
stări profunde, lacrimi, furie, deznădejde și iubire, fără să-i cunosc, fără să mă cunoască, fără să ne mai întâlnim vreodată. Cuvântul este Vocea și Vocea aduce Cuvântul. Când Vocea nu rostește, Cuvântul rămâne neștiut, tânguit, neînțeles. Când Vocea minte, Cuvântul înșeală. Când Cuvântul minte, Vocea trădează. Există comori ce pot fi stăpânite prin cuvinte și prin voci, nesecate; cu cât iei mai mult din ele, cu atât mai mult sporesc. Cu cât le ții mai adânc închise, cu atât se
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
furie, deznădejde și iubire, fără să-i cunosc, fără să mă cunoască, fără să ne mai întâlnim vreodată. Cuvântul este Vocea și Vocea aduce Cuvântul. Când Vocea nu rostește, Cuvântul rămâne neștiut, tânguit, neînțeles. Când Vocea minte, Cuvântul înșeală. Când Cuvântul minte, Vocea trădează. Există comori ce pot fi stăpânite prin cuvinte și prin voci, nesecate; cu cât iei mai mult din ele, cu atât mai mult sporesc. Cu cât le ții mai adânc închise, cu atât se împuținează, se pierd
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
cunoască, fără să ne mai întâlnim vreodată. Cuvântul este Vocea și Vocea aduce Cuvântul. Când Vocea nu rostește, Cuvântul rămâne neștiut, tânguit, neînțeles. Când Vocea minte, Cuvântul înșeală. Când Cuvântul minte, Vocea trădează. Există comori ce pot fi stăpânite prin cuvinte și prin voci, nesecate; cu cât iei mai mult din ele, cu atât mai mult sporesc. Cu cât le ții mai adânc închise, cu atât se împuținează, se pierd. “Aceea ce ține lumea este Pronia lui Dumnezeu. Și nu se
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
mult din ele, cu atât mai mult sporesc. Cu cât le ții mai adânc închise, cu atât se împuținează, se pierd. “Aceea ce ține lumea este Pronia lui Dumnezeu. Și nu se află loc lipsit de pronie. Iar Pronia este cuvântul desăvârșit al lui Dumnezeu, care dă chip materiei ce vine în lume, și e ziditorul și meșterul tuturor celor ce se fac. Nici materia nu poate fi pusă în rânduială fără puterea cuvântului care deosebește lucrurile. Iar cuvântul este chipul
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
loc lipsit de pronie. Iar Pronia este cuvântul desăvârșit al lui Dumnezeu, care dă chip materiei ce vine în lume, și e ziditorul și meșterul tuturor celor ce se fac. Nici materia nu poate fi pusă în rânduială fără puterea cuvântului care deosebește lucrurile. Iar cuvântul este chipul și mintea, înțelepciunea și pronia lui Dumnezeu”. Sfântul Antonie cel Mare - Învățături despre viața morală Filocalia, Ed. Hmanitas, București, 1998, 2004, p.34 Când cuvânt, cânt. Când cânt, mă rog. Florența Nicoleta MARINESCU
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
Pronia este cuvântul desăvârșit al lui Dumnezeu, care dă chip materiei ce vine în lume, și e ziditorul și meșterul tuturor celor ce se fac. Nici materia nu poate fi pusă în rânduială fără puterea cuvântului care deosebește lucrurile. Iar cuvântul este chipul și mintea, înțelepciunea și pronia lui Dumnezeu”. Sfântul Antonie cel Mare - Învățături despre viața morală Filocalia, Ed. Hmanitas, București, 1998, 2004, p.34 Când cuvânt, cânt. Când cânt, mă rog. Florența Nicoleta MARINESCU
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
nu poate fi pusă în rânduială fără puterea cuvântului care deosebește lucrurile. Iar cuvântul este chipul și mintea, înțelepciunea și pronia lui Dumnezeu”. Sfântul Antonie cel Mare - Învățături despre viața morală Filocalia, Ed. Hmanitas, București, 1998, 2004, p.34 Când cuvânt, cânt. Când cânt, mă rog. Florența Nicoleta MARINESCU
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
așa de tare-i bătea inima. Celălalt zise: - Am venit să v-aduc biruință, ca întotdeauna; de câte ori mă vei zări în luptă lângă regele tău, să știi că nu i se va întâmpla nimic și veți birui! - și cu aceste cuvinte Ștefan se făcu nevăzut în cortul regelui. Stan rămase pe loc, și trecutul trecea pe dinaintea ochilor săi, se gândea la toate acele strașnice războaie ale lui Ștefan cel Mare, cum în 50 de ani s-a luptat și mai
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]