205,475 matches
-
Capșa și Lido din București. Toate aceste realizări ale lui Lutfi se caracterizează prin stilul modern, o judicioasă alegere a sistemelor constructive, o bună funcționalitate adaptată cerințelor programului și o integrare armonioasă în siturile existente. Clădirile amintite sunt reprezentative pentru orașele în care au fost edificate și continuă să-și mențină destinațiile inițiale răspunzînd exigențelor actuale. Lutfi Shechi Sait, in traditia marilor arhitecti (cum ar fi Le Corbusier, Frank Lloyd Wright) este preocupat de proiecte sub toate aspectele: funcțional, esthetic, intregare
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
arhitectură: unghiuri rotunjite la fațada într-o perioada a dominantei unghiului drept Unul din primele hoteluri construite pe litoralul Marii Negre la Mamia, urmă să devină o clădire emblem. Hotelul amplasat pe malul Dunării, constituie un cap de perspectiva al falezei orașului. Parterul și mezzaninul, crează o frumoasă baza pentru volumul cazării, preiau curbă falezei, avansând spre Dunăre accentuînd prin volumetrie orizontalitatea sitului. Parter + Mezzanin +6 Nivele, structura beton armat, stâlpi și cadre. Colaboratori: Ing.Guter Constantin "Proiect distins cu “Premiul C
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
volumul cazării, preiau curbă falezei, avansând spre Dunăre accentuînd prin volumetrie orizontalitatea sitului. Parter + Mezzanin +6 Nivele, structura beton armat, stâlpi și cadre. Colaboratori: Ing.Guter Constantin "Proiect distins cu “Premiul C S C A S” 1974" Primul hotel al orașului reprezentând un punct de interes în centrul civic. Subsol, parter +7 Nivele, structura beton armat, cadre și stâlpi. Colaboratori: Ing.Agape Sabina,Ing.Zidros H. Primul Magazin Universal din oraș, clădire care prin volumetrie și scară prezintă o interesantă perspectiva
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
Premiul C S C A S” 1974" Primul hotel al orașului reprezentând un punct de interes în centrul civic. Subsol, parter +7 Nivele, structura beton armat, cadre și stâlpi. Colaboratori: Ing.Agape Sabina,Ing.Zidros H. Primul Magazin Universal din oraș, clădire care prin volumetrie și scară prezintă o interesantă perspectiva pentru principala arteră comercială a orașului. Subsol, parter +3 Nivele, structura beton armat, stâlpi și cadre. Colaboratori: Arh.VladescuL, Ing.Guter C. Arhitectură modernă, spectaculoasă care ieșea din tiparele acelor
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
în centrul civic. Subsol, parter +7 Nivele, structura beton armat, cadre și stâlpi. Colaboratori: Ing.Agape Sabina,Ing.Zidros H. Primul Magazin Universal din oraș, clădire care prin volumetrie și scară prezintă o interesantă perspectiva pentru principala arteră comercială a orașului. Subsol, parter +3 Nivele, structura beton armat, stâlpi și cadre. Colaboratori: Arh.VladescuL, Ing.Guter C. Arhitectură modernă, spectaculoasă care ieșea din tiparele acelor vremuri. "Proiect distins cu « Premiul Uniunii Arhitecților din România » 1974." Notă: În urmă cu 40 de
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
modernă, spectaculoasă care ieșea din tiparele acelor vremuri. "Proiect distins cu « Premiul Uniunii Arhitecților din România » 1974." Notă: În urmă cu 40 de ani, pe 1 iulie 1973 în prezența președintelui Nicolae Ceaușescu la Constanța se inaugura primul mall din oraș. Acesta era desfășurat pe S+P+3E și beneficia de o arhitectură modernă, spectaculoasă care ieșea din tiparele acelor vremuri. În scurt timp "Magazinul Universal Tomis" a ajuns simbolul shopping-ului constănțean și a devenit clădirea care a definit stradă
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
arhitectiilor paralelă cu meseria, confirmată de existența asociației “Ligne et Couleur” cu sediul principal la Paris, Franța. Cum mulți dintre arhitecți sunt și pictori sau graficieni, această asociație se adresează lor, si organizează anual expoziții la Paris și în diverse orașe europene unde sunt expuse opere de artă făcute de arhitecți. Lutfi pare să aibe în artă o predispoziție pentru acuarele cu subiecte arhitecturale, similară cu cea a arhitectului Gheorghe Simotta. “Simotta privește desenul și acuarela că fiind două discipline în
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
la Paris. S-a distins prin clădirile moderne industriale pe care le-a proiectat și construit în anii '70 în România. Este cunoscută în special pentru clădirile gărilor din Predeal și Tulcea, devenite „embleme” și puncte de interes turistic pentru orașele respective. Acestea reprezintă o arhitectură de tip internațional care a rupt linia clasicistă din perioada comunistă din România. Arhitectura Irinei Rosetti face parte din patrimoniul arhitectural al secolului XX din România, integrându-se în procesul de resincronizare și oficializare a
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
construcția Gării de pasageri Tulcea. Aceasta este realizată după planurile arhitectei Irina Rosetti. Special la Gara din Tulcea este planul ei trilobat, care preia direcțiile celor trei axe care duc spre clădire; firul fluviului, linia falezei și drumul dinspre centrul orașului. Clădirea cu aspect de ambarcațiune a fost concepută că o morișca formată din trei arce - trei jumătăți de bărci care da impresia călătorului de pe vapor că clădirea se rotește. Trei poze și un plan de situație cu Gara Tulcea (dar
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
concursuri de arhitectură. Spitalul Național de la St Maurice, clădiri de birouri, hoteluri și case de locuit la Port Royal,Paris. Spital la EPINAL Spitale (CHG - Centre Hospitalier General) la Dieppe,’Angers, spitalul Pontchaillou-“Centrul Cardio-Pneumatologic”, Clinică Europeană (regruparea clinicelor din orașul Rouen), Spitalul Americain din Paris, (restructurarea serviciilor), Policlinică din Flandra (regrouparea clinicilor din Dunquerque), Spitalul de la Argentan. Residente pentru bătrâni (CH) la Bayeux (233 paturi), la Aigle (78 paturi), la Aunnay sur Odon (100 paturi), la Aigle. Colegiul "Marie Curie
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
sur Marne; Case pentru bătrâni la Salon de Provence, Roubaix, Pougny-Douillancourt. Irina Rosetti este prezentă atât în catalogul „Arhitecți români în străinătate” (1992) cât si în cartea “Arhitecții și exilul” ( 2012) publicate de Adrian Mahu. Printr’o hotărâre a Primăriei orașului Cisnădie, Județul Sibiu, din 15 noiembrie 2015, o stradă a fost denumită "Irina Rosetti" în cartierul arhitecților din acel oraș, lângă Sibiu. Hotărârea aprobă 13 propuneri de denumiri de străzi cu nume de arhitecți: Mircea Alifanti, Ștefan Balș, Roger Bolorneu
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
în străinătate” (1992) cât si în cartea “Arhitecții și exilul” ( 2012) publicate de Adrian Mahu. Printr’o hotărâre a Primăriei orașului Cisnădie, Județul Sibiu, din 15 noiembrie 2015, o stradă a fost denumită "Irina Rosetti" în cartierul arhitecților din acel oraș, lângă Sibiu. Hotărârea aprobă 13 propuneri de denumiri de străzi cu nume de arhitecți: Mircea Alifanti, Ștefan Balș, Roger Bolorneu, State Ciortan, Ascanio Damian, Constantin Iotzu, Haralamb Georgescu, Alexandru Orăscu, Radu Patrulius, Irina Rosetti, Gheorghe Simotta, Tiberiu Ricci, Ion, D.
Irina Rosetti () [Corola-website/Science/337046_a_338375]
-
are o lungime de 93 km și a fost construită în perioada 1910-1912, fiind inaugurată oficial pe 20 iunie 1912. Principalele localități deservite sunt Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Roșia Montană și Abrud. Traseul liniei începe din zona industrială a orașului Turda, în apropiere de fabrica de sticlă. De la Turda până la Câmpeni, calea ferată merge paralel cu Arieșul, dar și cu șoseaua DN75 Turda-Câmpeni pe care o traversează prin 22 de treceri la nivel cu sau fără barieră. În localitatea Câmpeni
Calea ferată îngustă Turda-Abrud () [Corola-website/Science/337063_a_338392]
-
care o traversează prin 22 de treceri la nivel cu sau fără barieră. În localitatea Câmpeni, calea ferată părăsește valea Arieșului și șoseaua, intrând pe valea Abrudului și mergând paralel cu DN74A Câmpeni-Abrud. Traseul liniei se încheie la intrarea în orașul Abrud. Linia a fost folosită atât pentru transportul călătorilor cât și pentru transportul de marfă, cum ar fi lemnul exploatat în Munții Apuseni. Traficul pe acest tronson a fost închis în anul 1997 din cauza nerentabilității iar o parte din calea
Calea ferată îngustă Turda-Abrud () [Corola-website/Science/337063_a_338392]
-
Valea Elá sau Emek Haelá, în românește cunoscută din Biblie ca „Valea Stejarului” (în ebraică:עמק האלה - Valea Terebintului, în arabă:وادي السنط - Wadi as-Sunt) este o mică vale îngustă în regiunea Shfela din Israel, la sud de orașul Beit Shemesh care leagă această regiune cu Munții Iudeei. Este menționată în Biblie, în Cartea Samuel I (pentru creștinii ortodocși Cartea I a Regilor) 17,2, care localizează în această zonă o tabără unde s-au cantonat israeliții în timpul luptei
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
vale drumuri însemnate. Datorită lor și pământului rodnic s-au dezvoltat aici în antichitate localități importante precum Azeka și Adulam. Valea a avut dintotdeauna o poziție strategică, fiind un punct de trecere între câmpia coastei mediteraniene și înalțimile Iudeei, cu orașele Ierusalim, Beit Lehem și Hebron, asemănător cu rolul văilor Sorek și Ayalon. Din această cauză ea a fost teatrul mai multor bătălii, de pildă, cele dintre israeliții antici și filisteni. În tradiția biblică a rămas legendară înfruntarea între flăcăul David
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
înfruntarea între flăcăul David înarmat cu o praștie și uriașul Goliat, o căpetenie filisteană de temut. În epoca Primului Templu, adică a regatului Israel unit și apoi a regatului antic Iudeea în preajma Văii Elá au fost semnalate de textul biblic orașele Adulam, Soho și Azeka. Se pare că prin această vale au trecut și oștile babiloniene în vremea invaziei Iudeei și a Ierusalimului de către regele Nabucodonosor al II-lea al Babilonului. În epoca celui de-al Doilea Templu în estul văii
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
și Brad. Începând cu anul 2010, traficul de călători pe acest tronson este asigurat de compania Regiotrans. Clădirea gării din Brad a fost declarată monument istoric, având codul LMIHD-II-m-B-03-265. Arhitectura gării este unică în țară, o construcție asemănătoare existând în orașul Tirol din Austria. În prezent, gara se află într-o stare avansată de degradare, dar în anul 2016 CFR a anunțat demararea licitației pentru restaurarea clădirii. Din stația Brad, calea ferată continua spre localitatea Mintia prin calea ferată Mintia-Brad. Lucrările
Calea ferată Sântana-Brad () [Corola-website/Science/337073_a_338402]
-
guvernului egiptean la tribunalul de arbitraj în disputa cu Israelul asupra teritoriului Taba. În anii 2008-2011 Elaraby a condus centrul internațional regional de arbitraj de la Cairo și a fost consilier juridic al guvernului Sudanului în negocierile cu insurgenții asupra statutului orașului Abyei.În timpul tulburărilor din Egipt de dupa 2011 el a participat la tratativele dintre opoziție și guvernul egiptean.
Nabil Elaraby () [Corola-website/Science/337068_a_338397]
-
pentru a construi astfel de fortificații. Arhitecții militari de la sfârșitul secolului al XVII-lea Menno van Coehoorn, și în special Vauban, în slujba lui Ludovic al XIV-lea au dus logica acestor fortificații la extrem. Fortificațiile bastionare au influențat forma orașelor din Renaștere, apărând conceptul de "oraș ideal". În strategiile militare ale secolului al XV-lea, la apariția tunurilor de asalt răspunsul inginerilor militari a fost mascarea zidurilor prin taluzuri de pământ situate în fața șanțurilor, ca să nu poată fi lovite de
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
Arhitecții militari de la sfârșitul secolului al XVII-lea Menno van Coehoorn, și în special Vauban, în slujba lui Ludovic al XIV-lea au dus logica acestor fortificații la extrem. Fortificațiile bastionare au influențat forma orașelor din Renaștere, apărând conceptul de "oraș ideal". În strategiile militare ale secolului al XV-lea, la apariția tunurilor de asalt răspunsul inginerilor militari a fost mascarea zidurilor prin taluzuri de pământ situate în fața șanțurilor, ca să nu poată fi lovite de focul direct, și acoperirea lor cu
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
să se întoarcă în Franța. În secolul al XIX-lea dezvoltarea muniției explozive și a unei artilerii mai puternice au condus la înlocuirea fortificațiilor bastionare cu , mai rezistente, sau, considerate ineficiente, au fost complet demolate pentru a face loc dezvoltării orașelor. În secolul al XX-lea apariția tancurilor și a forțelor aeriene a redus mult din eficiența fortificațiilor.
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
cu tinerii arheologi Theodore Woolsey Heermance, Herbert F. De Cou, Joseph Clark Hoppin și Eugene Plumb Andrews. În cazul săpăturilor din Corint, care au fost începute în 1896 de directorul ASCSA Rufus B. Richardson, Babbitt a descoperit teatrul antic al orașului. El a publicat în 1897 în "American Journal of Archaelogy" un raport detaliat al cercetărilor efectuate. Notele sale de călătorie au ajuns în 1987, împreună cu alte documente, în patrimoniul de documente al ASCSA. După întoarcerea sa în Statele Unite ale Americii
Frank Cole Babbitt () [Corola-website/Science/337084_a_338413]
-
a expus câteva acuarele cu peisaje râmnicene, urbane și rurale desenate de arhitectul Gheorghe Simotta pe la mijlocul celui din urmă veac (în 1957). Interesant este că artistul și-a îndreptat mai mult atenția asupra unor edificii muncitorești, nou apărute în geografia orașului, inca neindustrializat deși vechiul târg de la marginea Țării Românești păstra la acea dată suficiente repere de arhitectură veche. Să fi primit o comandă în acest sens?
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
antică.Ulterior a scris mai multe articole despre diverse aspecte legate de cultura asiriană în săpăturile de la Ayelet Hashahar, Tell Abu Salima, Beit Tzur, Tel Jemme, Ramat Rahel, Meghido, Hatzor și Buseira. Participarea sa la săpăturile din Cartierul evreiesc din Orașul Vechi al Ierusalimului efectuate între anii 1969-1978 sub conducerea lui Nahman Avigad au dus în acea vreme la o cotitură a interesului său științific de la Epoca de Fier la cea Romană timpurie. În anul 1990 el si-a terminat teza
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]