21,186 matches
-
consumului de bunuri și servicii se schimbă În timp, ceea ce antrenează schimbări corespunzătoare și În structura bazei 263 TVA pe sectoare, cât și În structura pe tipuri de cote aplicate sau surse de aprovizionare. Însăși baza de aplicare a TVA, abordată În contextul echilibrului Resurse-Utilizări de bunuri și servicii, include cinci sectoare economice distincte, care nu pot să deducă TVA, și anume: consumul final al gospodăriilor; consumul intermediar al administrației publice și private; consumul intermediar al altor sectoare; formarea brută de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
derulării activității economice și realizării cifrei de afaceri, așa cum se Întâmplă În cazul consumurilor de Întreținere (apă, electricitate, salarii pentru personal administrativ, cheltuieli cu amortizarea, etc.). Este de menționat că gruparea cheltuielilor În cele două categorii este semnificativă când sunt abordate pe termen scurt sau mediu, deoarece pe termen lung toate cheltuielile sunt considerate variabile. Unele dintre aceste costuri, deși fac parte din grupa celor fixe (de exemplu salariile și cheltuielile administrative generale), pot varia Într-o anumită măsură și pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și asupra celor asociate operațiilor de finanțare, fapt care contribuie la dobândirea unui caracter hibrid al acesteia, chiar dacă, de regulă, impozitul pe profit se Înregistrează În cash-flow-ul de gestiune. Dar, această impozitare are un impact diferit asupra cashflow-ului, deoarece se abordează, atât În termenii unui flux de ieșire (cel mai adesea), cât și ca flux de intrare. Astfel, În cazul fluxurilor de trezorerie aferente portofoliului de active (active industriale, active comerciale, active financiare), impozitul (teoretic) diminuează excedentul de trezorerie al exploatării
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sinoadele diecezane pe care le-a organizat. A lansat el însuși cărți de ritual catolic și pastorale pentru preoți. În același timp are merite incontestabile în restructurarea învățământului de toate gradele, până la cel universitar, la Tyrnavia (Trnava) (1566), inițiativele sale abordând și studiile clasice, și educația estetică (muzica, declamația). Reformele profunde pe care le face se vor extinde în centrul Europei, ajungând până în Transilvania. După el au rămas și edificii culturale în stil renascentist baroc la Viena și Tyrnavia, unde a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
unui fenomen În contextul culturii interbelice. Cercetarea acestei culturi În spiritul noii istorii culturale trebuie să se desfășoare sub impactul sociologiei și antropologiei, astfel ca analiza să nu se mai concentreze exclusiv pe conținutul ideatic al operelor majore, ci să abordeze și modul de viață din perioada respectivă. Această manieră de cercetare ar implica nu atât detalierea structurilor obiective, cât mai ales descrierea comportamentul unor persoane, grupuri, organizații, descrierea modului de viață și de gândire al acestor grupuri. Aceasta Înseamnă determinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regulilor care domină În comunitățile științifice de aici. Alții au Încercat să redescopere și să impună tradiții autohtone din domeniul sociologiei. Până la urmă, domeniul ce s-a impus cel mai mult a fost cel mai ușor și mai ispititor de abordat, pentru că este predominant tehnic și singurul În care resursele financiare sunt relativ mari, anume sondajele de opinie și studiile de marketing. Iar partidele politice au dovedit o capacitate de adaptare deosebită, folosindu-se din plin de aceste sondaje cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prăbușirii comunismului. Domenii de cunoaștere sociologică aproape că au dispărut. Cine se mai preocupă azi de sociologia cunoașterii? De sociologia științei? Dar de sociologia educației, a sportului? De sociologia artei? S-a produs o Îngustare a câmpului cercetării sociologice, fiind abordate aproape exclusiv ,,problemele sociale”. Se uită că știința are ca scop principal producerea unor teorii. Mă refer la cercetarea academică, nu la cea departamentală. Dacă actuala orientare a cercetărilor sociologice va continua, ne putem aștepta ca decalajul teoretico-metodologic dintre sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda particularităților sistemelor socialist, respectiv capitalist, societățile complexe prezintă mult mai multe asemănări decât diferențe. Spre exemplu, Treiman susține că problematica prestigiului social al diferitelor ocupații și meserii poate fi abordată În termeni asemănători În cele două tipuri de societate, fără ca rezultatele unor astfel de investigații să prezinte mari diferențe. De asemenea, potrivit lui Connor, chiar sistemele de mobilitate socială, specifice celor două tipuri de organizare macrosocială, prezintă mari similitudini. Asemănarea treptată
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În analiza celor o sută de ani de sociologie, Abbott pornește de la revizuirea istoriografiei dedicate Școlii de la Chicago. Este vorba despre sinteza unui bogat material bibliografic În vederea documentării tradiției, despre metaanaliza punctelor de vedere diferite prin care această tradiție este abordată. Din cele peste douăzeci de referințe, se desprind două orientări diferite ale istoriografiei: istoriografii explicite, convenționale (explicite history), care reconstituie istoria Școlii prin intermediul analizei istorice a strategiilor, metodelor sau personalităților din Școală, respectiv analize axate asupra conținutului intelectual al Școlii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
private, cât și din perspectiva interacțiunii vieții private și a celei publice sau, altfel spus, ca aspect al vieții sociale (Attias-Donfut et al., 2002, 211). După cum am menționat deja, domeniul de investigație Înglobează „trei generații adulte” ale căror raporturi sunt abordate din două unghiuri principale: a) ca transmiteri și schimburi culturale În relație cu schimbarea socială; b) ca forme de Întrajutorare ce interacționează cu sistemele publice de protecție socială. Din punct de vedere metodologic, a fost vizată observarea atât a raporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunitatea are puține șanse să continue să se dezvolte. Importanța școlii a făcut ca sintagma capital social să reapară ca un concept cu relevanță puternică pentru comunitatea educatorilor. Datorită nucleului său axiologic, În lumea școlii conceptul de capital social este abordat cu o prioritate egală cu capitalul financiar și uman. A fost depășită ideea populară că dacă o școală are finanțare adecvată și o conducere profesionistă este suficient. „Finanțați sistemul de Învățământ, apoi vom face școlile bune” reprezintă argumentul folosit să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la noi (cu menționarea unor deteriorări și chiar distrugeri deliberate ale infrastructurii agrare, cantonarea Într-o agricultură de subzistență ș.a.m.d.), reprezentările fotografice comparative fiind, de pildă, de-a dreptul șocante În sugestiile lor. Problematica antreprenoriatului rural a fost abordată de Ikka Alanen, de la Universitatea Jzvaskyla, Finlanda, Jouko Nikula și Leo Granberg, Universitatea din Helsinki, În comunicarea Rural Entreprises in Russia - The Period of Stabilization. Au fost aduse În discuție mai ales mutațiile produse În Karelia rusească, district aflat, până la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rare, explicația găsindu-se și În resursele și măsurile pe care le-a adus cu sine implementarea SAPARD. Tuuli Toomore, În comunicarea Community Building an Estonian Village, remarcând funcționarea comunităților sovietice drept comunități care ucideau ințiativa civică și individualitatea, a abordat comunitatea ca un spațiu al securității, pentru noi fiind extrem de interesante sublinierile cu privire la schimbările În plan identitar, dezvoltarea legăturilor cu orașul și activismul ONG-urilor În susținerea dezvoltării comunitare pe fondul problematicii complexe generate de legitimitate, autoritate și guvernarea locală
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunitatea ca un spațiu al securității, pentru noi fiind extrem de interesante sublinierile cu privire la schimbările În plan identitar, dezvoltarea legăturilor cu orașul și activismul ONG-urilor În susținerea dezvoltării comunitare pe fondul problematicii complexe generate de legitimitate, autoritate și guvernarea locală. Abordând problemele admnistrației locale În comunicarea Adaptation Strategies of Village Administrations: Qualitative Case Studies, Inna Kopoteva, de la Universitatea din Helsinki, remarca absența programelor concrete de dezvoltare locală la nivelul administrațiilor aflate În atenție (În Karelia rusească), precum și precaritatea infrastructurii din rural
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a ei În perspectiva (și sub presiunea) altui viitor decât trecutul care-a fost și prezentul ce-l avem. Constantin Cucoș Dumitru Batâr Instituționalizarea modelelor culturale, Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga”, 2004 (235 p.) Lucrarea de față Își propune să abordeze problema culturii, dar mai ales definirea, descrierea și instrumentalizarea conceptului de model cultural În anumite instituții sociale. În această lucrare autorul acordă o atenție deosebită modului de instrumentalizare a modelului cultural În familie, ca instituție socială; În acest context, familia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicit ne conduce la Înțelegerea acestuia ca: model de evoluție a culturii unei comunități; model de comportament al membrilor comunității, de conduită; răspuns al omului la condițiile de existență. ,,Modelul cultural - definire și Înțelegere sociologică” (capitolul al patrulea) precizează că, abordând problematica modelului cultural din perspectiva sociologică, putem să ne apropiem de aceasta prin studiul și interpretarea Încercărilor de definire a modelului cultural ca model explicit. Autorul realizează o prezentare a teoriilor și studiilor de definire și caracterizare a noțiunii de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
A. Kideckel, Bianca E. Botea, Raluca Nahorniac, Vasile Șoflău), cosmopolitism și transmigrație la oamenii de afaceri italieni din România (Cristina Papa și Veronica Redini), implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate (M. Herzfeld, I. Bot), apoi reinterpretarea unora dintre lucrările clasice ale etnografiei și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
punându-i-se În față o asemenea carte, se vede nevoită să-și (re)cunoască ,,marginalitățile” (și, implicit, ,,marginalii”), primirea cuoașterii ce stă la baza cărții Cosimei Rughiniș este, desigur, de multe ori incomodă și pentru cercetătorul care decide să abordeze un asemenea subiect. ,,Exclușii” nu sunt, se știe, nici pe departe un segment social cosmetizat. Dimpotrivă. Și nu mulți sunt cercetătorii care, o dată ieșiți din subsolurile societății cu rapoartele redactate, se mai Îndură ca, stând la masa de scris, să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
defavorizate nu vor da satisfacție nici uneia dintre părți până la rezolvarea dilemei celor două delimitări. Darie Cristea Maria Constantinescu Competența socială și competența profesională, București, Editura Economică, 2004 (350 p.) Tema lucrării semnate de Maria Constantinescu a fost În mică măsură abordată de cercetarea românească actuală. Într-adevăr, peisajul literaturii românești este sărac În lucrări privind competența socială și profesională. Maria Constantinescu și-a propus un asemenea subiect având și marele avantaj că dispune de o Îndelungată și solidă experiență profesională ca
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pătrimi din volumul de ajutor necesar unei familii. Studiile efectuate de către sociologii francezi se concentrează, În special, asupra analizei circulației ajutoarelor, a identificării „donatorilor” și a „beneficiarilor”, a evidențierii consecințelor transferurilor economice asupra inegalităților interși intrageneraționale. Acestea din urmă sunt abordate dintr-o perspectivă macrosocială, la fel ca și interacțiunile dintre transferurile publice și cele private (Coenen-Huther, Kellerhals și Allemen, 1994). Anchetele sociologice Întreprinse de analiștii francezi arată că, prin variația parametrilor de frecvență a darurilor financiare și de valoare totală
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tehnica perspectivei inverse, specifică icoanei, bine cunoscută Occidentului încă din secolul al XV-lea. S-ar putea spune totuși că Nicolaus Cusanus nu răstoarnă doar termenii ecuației : mod uman de vedere a divinului mod divin de vedere. El încearcă să abordeze chestiunea de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, pentru a înainta spre acel stadiu în care perspectiva umană, transformată, ajunge să participe la cealaltă Privire. Cu ochii la imaginea atotvăzătoare, actorii umani ai experimentului iau act de calitatea privirii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
analizei acestui fenomen, între copertele cărții de față vin să dovedească, o dată în plus, că însăși teoria politică referitoare la democrație este obligată, în contemporaneitate, să-și redimensioneze capacitatea interpretativ-explicativă. Iar prezentul volum reușește acest lucru cu asupra de măsură, abordând relația dintre populism și democrație din perspectivă transregională și proiectând-o într-un context teoretic integrat, ceea ce permite o "vizualizare" a fenomenului nu doar la nivel național, prin intermediul studiilor de caz, ci și în plan internațional ori la nivel subnațional
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
academică a descris relația între populism și democrația (liberală). Plecând de la analiza critică a acestei literaturi academice și aplicând definiția noastră, vom preciza relația între aceste două elemente. În următoarele două secțiuni, vom discuta două întrebări de cercetare care sunt abordate în acest volum: (1) Care sunt efectele induse de actorii populiști asupra democrațiilor liberale? și (2) în ce circumstanțe populiștii se constituie drept un remediu sau o amenințare la adresa sistemului democratic liberal? Este important să se înțeleagă că principala noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
majoritatea votanților aveau alte priorități 5. În 2002, campania FPÖ s-a concentrat mai mult pe probleme sociale și pe euroscepticism, mai puțin pe imigrație (Müller, 2004: 349). Totuși tema euroscepticismului poate fi privită și ca o încercare de a aborda o chestiune care să reflecte atitudinile publicului larg. Conform studiului Eurobarometrului desfășurat în toamna anului 2002 (Comisia Europeană, 2003: 32), doar 46% dintre austrieci au considerat apartenența la UE un "lucru bun", în comparație cu 55% când Austria făcea parte din UE-15
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
parte din mișcarea venezueliană a muncii organizate, care a rămas legată de partidele tradiționale, precum Acțiunea Democrată (AD) -, el avea totuși o pronunțată înclinație spre clasele de jos, spre popor. În al treilea rând, și cel mai important pentru temele abordate în acest volum, chavismul a tradus în termeni neobișnuit de duri diversele tensiuni dintre populism și democrația liberală din America Latină. La fel ca predecesorii populiști precum Fujimori, Chávez este bine cunoscut pentru puterea pe care a concentrat-o în ramura
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]