20,995 matches
-
pantă depinde eroziunea torențială, deplasările de mase pe versanți, scurgerea apei de suprafață și modul de utilizare al terenurilor. Versanții cu declivități cuprinse între 20% și 50% ocupă cele mai mari suprafețe (peste 40%) din tot arealul și reprezintă toate bazinele depresionare subcarpatice. Pante peste 50% întâlnim pe abrupturile morfostructurale și la obârșiile bazinelor torențiale. Din acțiunea factorilor modelatori externi iese în evidență energia apelor curgătoare care au modelat fiecare bazin hidrografic în funcție de alcătuirea litologică. De-a lungul timpului, Subcarpații Argeșului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și modul de utilizare al terenurilor. Versanții cu declivități cuprinse între 20% și 50% ocupă cele mai mari suprafețe (peste 40%) din tot arealul și reprezintă toate bazinele depresionare subcarpatice. Pante peste 50% întâlnim pe abrupturile morfostructurale și la obârșiile bazinelor torențiale. Din acțiunea factorilor modelatori externi iese în evidență energia apelor curgătoare care au modelat fiecare bazin hidrografic în funcție de alcătuirea litologică. De-a lungul timpului, Subcarpații Argeșului au fost supuși mai multor sisteme morfoclimatice care au acționat asupra reliefului când
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
mari suprafețe (peste 40%) din tot arealul și reprezintă toate bazinele depresionare subcarpatice. Pante peste 50% întâlnim pe abrupturile morfostructurale și la obârșiile bazinelor torențiale. Din acțiunea factorilor modelatori externi iese în evidență energia apelor curgătoare care au modelat fiecare bazin hidrografic în funcție de alcătuirea litologică. De-a lungul timpului, Subcarpații Argeșului au fost supuși mai multor sisteme morfoclimatice care au acționat asupra reliefului când acesta era emers și s-au manifestat în principal prin eroziunea torențială și transportul materialelor pe versanți
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și prin distrugerea căilor de comunicație. De aceea inventarierea lor și aplicarea unor măsuri de stopare este necesară și pentru protejarea gospodăriilor sau a altor construcții (baraje, șosele, amenajări de albii etc.) Zone recunoscute pentru alunecările de teren sunt: -în bazinul Argeșului, pe Valea Danului la Vernești, Valea Calului și la Cicănești și mai în nord în bazinul Tulburei și pe valea Arefului. În bazinetul de la Valea Iașului, pe podurile de cueste cu depozite marnoase aproape de suprafață, se desfășoară deplasări active
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
necesară și pentru protejarea gospodăriilor sau a altor construcții (baraje, șosele, amenajări de albii etc.) Zone recunoscute pentru alunecările de teren sunt: -în bazinul Argeșului, pe Valea Danului la Vernești, Valea Calului și la Cicănești și mai în nord în bazinul Tulburei și pe valea Arefului. În bazinetul de la Valea Iașului, pe podurile de cueste cu depozite marnoase aproape de suprafață, se desfășoară deplasări active de tipul alunecărilor deplasive rotaționale sub formă de valuri, trepte de alunecare, cu râpe de desprindere secundare
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
mari (aproape 2m înălțime) au apărut pe marginea depresiunii și pe interfluviul dintre Râu Doamnei-Vâlsan; -la Godeni este semnalată o alunecare veche, activă pe valea Priboiului; -La Schitu Golești pe valea Pechii și la Câmpulung la Mărcești Alunecările active; - în bazinul Argeșelului apar monticuli și lacuri de glimee pe versanții cu depozite friabile de gresii și marne; -Mățăul, cu un substrat litologic de marne, șisturi marnoase, gresii, argile sau conglomerate este reprezentativ pentru deplasările în masă; -în bazinul Vâlsanului și al
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Alunecările active; - în bazinul Argeșelului apar monticuli și lacuri de glimee pe versanții cu depozite friabile de gresii și marne; -Mățăul, cu un substrat litologic de marne, șisturi marnoase, gresii, argile sau conglomerate este reprezentativ pentru deplasările în masă; -în bazinul Vâlsanului și al Bughei alunecările au antrenat depozite deluviale cu grosimi de peste cinci metri. Curgeri noroioase au fost semnalate pe Dealul Mățău și pe versantul drept al Văii Galeșului, dar se manifestă mai bine la contactul cu Piemontul Getic unde
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe versant ale solului sau a stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare a încărcării acestora cu apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii. Se manifestă pe majoritatea versanților despăduriți, fiind bine reprezentate pe glacisuri și în bazinele înalte cum ar fi pe versantul stâng al Argeșelului, Chicerei, Valea Iașului etc. Prăbușirile, surpările și rostogolirile apar frecvent în acest peisaj subcarpatic și însoțesc majoritatea văilor mari. Versanții abrupți sculptați în gresii sau conglomerate sunt întrerupți adesea de „râpe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sunt: Râpa Corbului la baza căreia sunt bolovani mari rostogoliți desprinși din perete, cuesta Mățăului înconjurată de grohotișuri cu bolovani de dimensiuni diferite etc. Pe lângă acestea surpările și prăbușirile de maluri au frecvență mare în tot arealul mai ales în bazinul Vâlsanului (pe valea Bârlogului și valea Bârnei), în bazinul Argeșelului (pe valea Păducelului, valea Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
rostogoliți desprinși din perete, cuesta Mățăului înconjurată de grohotișuri cu bolovani de dimensiuni diferite etc. Pe lângă acestea surpările și prăbușirile de maluri au frecvență mare în tot arealul mai ales în bazinul Vâlsanului (pe valea Bârlogului și valea Bârnei), în bazinul Argeșelului (pe valea Păducelului, valea Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile detritice sau pe soluri cu rezistență redusă. Impactul picăturilor
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de coastă pentru a explora cursul fluviului Orinoco. Călătoria, care a durat patru luni și a acoperit 2.776 km într-o regiune sălbatică și slab populată, a avut drept rezultat stabilirea existenței canalului Casiquiare (o cale de comunicare între bazinele fluviilor Orinoco și Amazon), precum și de documentare în legătură cu viața unor triburi indigene cum sunt, de pildă, Maypure și rivalii lor Ature (unele cuvinte din limba celui din urmă trib au fost învățate de Humboldt prin intermediul unui papagal). În jurul datei de
Ploaia de stele (roman) () [Corola-website/Science/327448_a_328777]
-
Weitsee", și "Inselsee", în sud-vest. Regiunea din jurul lacului Chiemsee este Chiemgau și este o celebră zonă de recreere. Chiemsee are un volum de 2.047.840.000 m³, o circumferință de 63,96 km (țărmul cu tot cu insule are 83 km). Bazinul lacului este de 1,398.56 km², din care 605 km² în Bavaria. Insulele de pe lac sunt Herreninsel (238 ha), Fraueninsel (15,5 ha) și Krautinsel (3,5 ha), care aparțin de comuna Chiemsee, precum și insulița Schalch (22 m²). Se
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
află că aceasta a fost trimisă la un curs de calificare. La câteva săptămâni, după finalizarea unei lucrări, Vive încearcă să însemneze un rezervor cu electrodul de la aparatul său de sudură și cade în gol de pe cupola rotundă a unui bazin imens. În camera de spital, el îi spune lui Fane că a căzut și că nu a intenționat să se sinucidă. Scenariul literar a fost scris de tânărul scriitor Constantin Stoiciu (n. 1939), pornind de la o proză scurtă. El a
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
din nisip și pietriș în amestec.De-a lungul orașului,începînd de la nord pînă la pelerinele Blanc-Nez și Gris-Nez. În vreme bună, vom vedea, uneori, stăncile din Anglia în fața.Solurile engleze și cele ale teritoriului Wimereux fac parte din acelaș bazin geologic. Marginea orașului se află mai sus pe dealurile care rezultă din formarea geologică a butonierei de Boulogne. Wimereux este un fluviu care își ia sursă din Colembert și trece prin comună înainte de a se varsă în Canalul Mânecii. În Wimereux
Wimereux () [Corola-website/Science/326974_a_328303]
-
sunt microdepresiuni semicirculare sau ovale (de ordinul a zeci sau sute de metri), situate pe suprafețele ușor înclinate, unde acumularea și stagnarea paturilor groase de zăpadă duc la tasarea și sufoziunea depozitelor deluviale și eluvio-deluviale. Semipalniile nivale se dezvoltă în bazinele de recepție torențiale, care pemit acumularea unei mari cantități de zăpadă, ce poate persistă uneori de la un an la altul. Se pot observa chiar începuturi de névé. Panțele accentuate, dispuse semicircular, permit desfășurarea intensă a avalanșelor, solifluxiunii, șiroirii (în sezonul
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
parcul natural este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma; precum și magmatite
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Săritoarea Bohodeiului, Sistemul Carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, Vârful Biserica Moțului, Vârful Cârligați (versantul sudic), în județul Bihor și Molhașul Mare de la Izbuc, arie naturală aflată pe teritoriul administrativ al județului Cluj. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale râurilor: În suprafața parcului, în partea nordică a munților Apuseni se află Lacul Beliș-Fântânele, lac artificial de acumulare din Munții Gilău, amenajat între anii 1970-1974. Clima este continental-moderată, în general umedă și rece în zonele înalte, cu interferențe
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Ghețarii, ca factor modelator al suprafeței terestre, își imprimă și astăzi, ca și în trecutul geologic, amprenta în trăsăturile și formele reliefului din regiunile reci ale Globului. Ghețarii situați în zonele marilor latitudini, ajungând până la nivelul bazinelor oceanice și marine, constituie în ansamblul lor ghețarii de calotă sau caontinentali. Masele de gheață cantonate pe vârfurile munților înalți formează ghețarii montani. Cele două calote de gheață polare, ale Groenlandei și Antarticii, însumează 97% din volumul gheții de pe Glob
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
această masă revine ghețarilor montani. Ghețarii montani apar în general pe suprafețe restrânse, ajungând până în regiunile ecuatoriale, unde stau instalați pe cele mai semețe vârfuri; sunt izolați în părțile superioare ale diferitelor masive muntoase și ocupă cuvetele suspendate, obârșiile unor bazine hidrografice ori platouri înalte și vălurite. Acolo unde temperatura medie anuală este sub 0 șC, există posibilitatea formării ghețarilor; aceasta este limita zăpezilor persistente. Limita zăpezilor persistente prezintă variații de la ecuator spre poli. În regiunile ecuatoriale această limita se află
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
deplasarea gheții, cât mai ales datorită imensei presiuni cauzata de grosimea foarte mare. După aspectul exterior se deosebesc mai multe tipuri de ghețari montani: Ghețarul alpin sau de vale este bine reprezentat pe vârfurile înalte ale Alpilor. Se compune din: bazin de alimentare cu zăpada, circul cu gheață și o limba bine dezvoltată, care coboară mult sub limita zăpezilor. Zona de alimentare este acoperită de o zăpada mai densă, grăunțoasă, numită firn sau névé. Zona névé-ului este permanentă începând în medie
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
local devin supraglaciare. Tipul islandez ocupă parțial insula islandeză și are caracter discontinuu datorită erupțiilor vulcanice și gheizerelor. Ghețarii sunt mărunți și împrăștiați pe întreaga suprafață a insulei. Erupțiile subglaciare duc la topirea masivă a gheții și la formarea unor bazine acvatice sub sau inglaciare. Când drenarea acestor ape de către râurile subglaciare sau inglaciare se face brusc, au loc inundații catastrofale. Tipul Spitzberg este alcătuit din ghețari alpini pe văile din munți și ghețari de platou la exterior. Ghețarii de calotă
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
loc puternice dezagregări; la ploile torențiale, eroziunea fluviatila devine puternică. Afară de condițiile principale amintite, mai pot fi adăugate altele două, secundare (Posea, 1959). Prima se referă la necesitatea că spațiul muntos să fie extins, ca lățime, pentru a se forma bazine mari de eroziune, care să clădească piemonturi; a doua este posibilitatea că nivelul de bază local să fie relativ închis. Ultima condiție privește mai ales regiunile cu climat temperat sau periglaciar, unde evacuarea aluviunilor se face în mod obișnuit până la
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în cea mai mare parte fosilizând câmpia anterioară. Panțele sale sunt foarte reduse, adesea sub 0.5‰. Stadiul de piemont sau de câmpie piemontana, în care râurile răspândesc cantități imense de pietrișuri fine, argile și nisipuri, se poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]