21,727 matches
-
vede pe unul din ei, Don Fernando murind de febră tifoidă. El însuși moare câteva zile mai târziu, iar după o lună cade victimă aceleiași boli al doilea frate, Don Joîo. Regina, Dona Ștefania de Hohenzollern Sigmaringen, cu care se căsătorise în 1858, murise un an după nuntă, fără moștenitori. Seria aceasta de nenorociri, care încercase pe tânărul Don Pedro și care sfârșise curând prin a-l doborî, a creat în jurul lui o atmosferă de mistică iubire populară. I se spune
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de albastru, care șerpuiește printre stânci ude; căci a părăsit curând marina, n’ayant pas le pied marin (după cum se exprimă vărul meu Serghei Sergheevici, care mi-a dat informații despre el) și a trecut În garda moscovită. S-a căsătorit cu Ana Aleksandrovna Nazimov (sora cunoscutului decembrist). Nu știu nimic despre cariera lui militară; oricum ar fi fost, n-ar fi putut concura cu fratele lui, Ivan Aleksandrovici Nabokov (1787-1852), unul dintre eroii războaielor antinapoleoniene și, la bătrânețe, comandant al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la bătrânețe, comandant al fortăreței Petru și Pavel din St. Petersburg, unde (În 1849) a fost Întemnițat scriitorul Dostoievski, autorul romanului Dublul, etc. și căruia amabilul general Îi Împrumuta cărți. Mult mai interesant este Însă faptul că el a fost căsătorit cu Ekaterina Pușcin, sora lui Ivan Pușcin, colegul de școală și cel mai bun prieten al lui Pușkin. Atenție, tipografi: sunt doi „cin“ și un „kin“. Nepotul de frate al lui Ivan și fiul lui Nikolai era bunicul meu patern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lui Pușkin. Atenție, tipografi: sunt doi „cin“ și un „kin“. Nepotul de frate al lui Ivan și fiul lui Nikolai era bunicul meu patern Dmitri Nabokov (1827-1904), ministru al Justiției timp de opt ani, sub doi țari. El s-a căsătorit (la 24 septembrie 1859) cu Maria, fiica În vârstă de șaptesprezece ani a baronului Ferdinand Nicolaus Victor von Korff (1805-1869), general german În armata rusă. În familiile vechi menținute cu tenacitate, anumite trăsături faciale se repetă, purtând amprenta Întemeietorului lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
douăzeci și cinci de veri ai mei, sora mea mai mică și fiul meu Dmitri le-au moștenit În diverse stadii de intensitate, ca niște copii mai mult sau mai puțin reușite ale aceluiași tipar. Străbunicul meu german, baronul Ferdinand von Korff, căsătorit cu Nina Aleksandrovna Șișkov (1819-1895), s-a născut la Königsberg În 1805 și, după o carieră militară Încununată de succes, a murit În 1869, pe moșia de lângă Volga a soției lui, În apropiere de Saratov. Era nepotul lui Wilhelm Carl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
era fiica reginei, născută Hartung (1732-1805), fiica lui Johann Heinrich Hartung (1699-1765), patronul unei renumite edituri din Königsberg. Elisabeth era considerată drept o mare frumusețe. După ce a divorțat În 1795 de primul ei soț, Justizrat Graun, fiul compozitorului, s-a căsătorit cu un poet minor, Christian August von Stägemann, și a fost „prietenul ca o adevărată mamă“, după cum notează sursa mea germană, al unui scriitor mult mai cunoscut, Heinrich von Kleist (1777-1811), care, la treizeci și trei de ani, s-a Îndrăgostit pătimaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Franței), după cum relata Henrys În rubrica „Gazette du Palais“ a revistei Illustration, 1859, p. 251). Aceasta era Nina, baroneasă von Korff, pe care am menționat-o deja; cea mai mare dintre cele cinci fiice ale sale, Maria (1842-1926), se va căsători În luna septembrie a aceluiași an, 1859, cu Dmitri Nikolaevici Nabokov (1827-1904), un prieten al familiei, aflat și el la Paris În acea perioadă. Doamna a comandat pentru Maria și Olga, În vederea balului, costume de florărese, la două sute douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Dmitri, care a dobândit dreptul de primo progenitură al Nabokovilor În ceea ce era pe atunci regatul Poloniei; prima sa soție a fost Lidia Eduardovna Falz-Fein, cea de-a doua, Marie Redlich; apoi urma Serghei, guvernator la Mitau, care s-a căsătorit cu Daria Nikolaevna Tucikov, stră-strănepoata feldmareșalului Kutuzov, prinț de Smolensk și apoi urma tata. Cel mai mic era Constantin, celibatar Învederat. Surorile lui erau: Natalia, soția lui Ivan de Peterson, consul rus la Haga; Vera, soția lui Ivan PÎhacev, sportiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Constantin, celibatar Învederat. Surorile lui erau: Natalia, soția lui Ivan de Peterson, consul rus la Haga; Vera, soția lui Ivan PÎhacev, sportiv și moșier; Nina, care a divorțat de baronul Rausch von Traubenberg, guvernator militar al Varșoviei, pentru a se căsători cu amiralul Nikolai Kolomeițev, erou În războiul cu Japonia; Elisaveta, căsătorită cu Henri, prinț de San-Wittgenstein-Berleburg și, după moartea lui, cu Roman Leikmann, fostul preceptor al fiilor ei; și Nadejda, soția lui Dmitri Vonliarliarski, de care a divorțat ulterior. Unchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Peterson, consul rus la Haga; Vera, soția lui Ivan PÎhacev, sportiv și moșier; Nina, care a divorțat de baronul Rausch von Traubenberg, guvernator militar al Varșoviei, pentru a se căsători cu amiralul Nikolai Kolomeițev, erou În războiul cu Japonia; Elisaveta, căsătorită cu Henri, prinț de San-Wittgenstein-Berleburg și, după moartea lui, cu Roman Leikmann, fostul preceptor al fiilor ei; și Nadejda, soția lui Dmitri Vonliarliarski, de care a divorțat ulterior. Unchiul Constantin lucra În serviciul diplomatic și, În ultima etapă a carierei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de un an Înaintea morții lui Pușkin. Își amintea de asemenea trăsătura de penel adăugată de natură - pata albă lăsată de o pasăre pe jobenul gri al pictorului. Mătușa Praskovia, care mergea lângă ea, era sora mamei ei, care se căsătorise cu celebrul sifilisolog, V.M. Tarnovski (1839-1906), ea Însăși medic, autoarea unor lucrări de psihiatrie, antropologie și asistență socială. Într-o seară, la vila lui Aivazovski de lângă Feodosia, mătușa Praskovia l-a cunoscut la cină pe doctorul Anton Cehov, pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
un traducător erudit al poemelor romantice rusești - altarul la care mă Închinasem cu fervoare În adolescență: și că modestul meu maestru de desen, a cărui vârstă o sincronizam cu cea a străunchilor mei și a bătrânilor servitori ai familiei, se căsătorise cu o tânără estoniană cam În aceeași perioadă când m-am căsătorit eu. Când am aflat aceste evoluții ulterioare, am suferit un șoc ciudat; parcă viața mi-ar fi știrbit drepturile creatoare, furișându-se dincolo de limitele subiective stabilite foarte elegant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cu fervoare În adolescență: și că modestul meu maestru de desen, a cărui vârstă o sincronizam cu cea a străunchilor mei și a bătrânilor servitori ai familiei, se căsătorise cu o tânără estoniană cam În aceeași perioadă când m-am căsătorit eu. Când am aflat aceste evoluții ulterioare, am suferit un șoc ciudat; parcă viața mi-ar fi știrbit drepturile creatoare, furișându-se dincolo de limitele subiective stabilite foarte elegant și economic de amintirile din copilărie pe care le credeam semnate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
care le devenise străin. Prietena de suflet a Mademoisellei era acum mumificata Mlle Golay, fosta guvernantă a mamei, Încă pedantă și pesimistă la cei optzeci și cinci de ani ai ei; rămăsese În familia noastră, mult timp după ce mama se căsătorise și se Întorsese În Elveția, doar cu doi ani Înaintea Mademoisellei, cu care nu era În termeni buni când trăiau amândouă sub același acoperiș. Întotdeauna te simți În trecut mai În largul tău, fapt care explică În parte iubirea postumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
trabuc, din Schenellzug-urile care se clătinau și miroseau a smoală. În orașele străine, ca și În St. Petersburg, rămânea Încremenit În fața magazinelor, minunându-se de niște produse care pe noi ne lăsau total indiferenți. Era pe punctul de a se căsători, nu avea altă avere decât salariul și Își plănuia viitoarea gospodărie cu cea mai mare grijă și seriozitate. Din când În când impulsuri pripite Îi dezechilibrau bugetul. Observând Într-o zi o babă jegoasă căreia i se scurgeau ochii după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
era Împăiat, Lenski a fost dus la universitate, a rămas acolo până seara, s-a Întors cu sania printre nămeți, prin viscol, și s-a urcat disperat și tăcut În camera lui. Spre sfârșitul șederii lui la noi, s-a căsătorit și a plecat În voiaj de nuntă În Caucaz, În munții lui Lermontov, și apoi s-a Întors să mai petreacă o iarnă la noi. În absența lui, În vara anului 1913, i-a luat locul un preceptor elvețian, Monsieur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
visător, catifelat, fără a folosi absolut nici o expresie vulgară) despre amicii și „puicuțele“ lui, dar și despre diverse rude de-ale noastre, și cu una dintre ele, o doamnă mondenă, aproape de două ori mai În vârstă decât el, s-a căsătorit curând după aceea, pentru a scăpa de ea - În perioada carierei lui ulterioare În administrația lui Lenin - expediind-o Într-un lagăr de muncă, unde și-a aflat sfârșitul. Cu cât mă gândesc mai mult la omul acela, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
el atunci și pe a cărui primă pagină scrisese: „Perla fără de pereche a literaturii franceze“ - o evaluare valabilă și astăzi. Pe 14 noiembrie (dată celebrată În fiecare an cu scrupulozitate În familia noastră care respecta toate aniversările) 1897, s-a căsătorit cu Elena Ivanovna Rukavișnikov, fiica În vârstă de douăzeci și unu de ani a unui vecin de la țară și a avut cu ea șase copii (primul era băiat și s-a născut mort). În 1895, a fost numit membru junior al Camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
aparțineau unei alte categorii de făpturi decât frumoasele adolescente și vampele cu pălării mari după care tânjeam noi cu adevărat. După ce m-a obligat să pecetluiesc cu sânge un jurământ de păstrare a tainei, Iuri mi-a povestit despre doamna căsătorită din Varșovia de care a fost Îndrăgostit În secret la doisprezece sau treisprezece ani și cu care a făcut dragoste doi ani mai târziu. Mă temeam că prin comparație ar fi părut lipsit de interes să-i povestesc despre tovarășele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
extaziau, dar nu știu cum se făcea că, În loc să-mi dezvăluie mai bine persoana ei, ele tindeau să formeze un văl sclipitor În care nu mă Încurcam ori de câte ori Încercam să aflu mai multe despre ea. Când Îi spuneam mereu că ne vom căsători În ultimele zile ale anului 1917, imediat după ce vom termina școala, ea Îmi spunea calm că sunt un prost. Mi-o imaginam acasă, dar foarte vag. Prenumele și numele mamei ei (era tot ce știam despre această femeie) trimiteau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
1919-1940 și după aceea deloc, până la următoarea mea vizită În Europa, În 1960, când a urmat o scurtă perioadă de Întâlniri foarte vesele și prietenoase. Kirill a urmat școala la Londra, Berlin și Praga și colegiul la Louvin. S-a căsătorit cu Gilberte Barbanson, belgiancă, a condus (cu umor, dar și cu succes) o agenție de voiaj la Bruxelles și a murit de infarct la München. Îi plăceau stațiunile de pe litoral și mâncarea bună. Detesta, ca și mine, luptele cu tauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
căminului, să stau uneori lângă tine sau în spatele tău, seara, la televizorul din hol, să te întâlnesc prin cantină, pe aleile dintre blocuri, să te închipui în tot restul zilei și să-mi pară rău că te-ai măritat. — Mă căsătorisem atunci? Am dat din cap, aprobând-o. Atunci îl cunoscusem și pe soțul ei. Era un fel de trepăduș pe la studențime. Se tot agita să ajungă prin prezidii de tot felul. Doar pentru a se foi urzicat pe scaunul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
trei sau patru de facultate, când mă invitaseră la Clubul Medicinei, un subsol undeva pe lângă Palatul Telefoanelor, în coasta Teatrului Mic, să prezint câteva poezii ale unui nepot de-al său. Fălcuțanu era atunci lector, răspundea de studenți. Îl știam căsătorit cu Anabela G., din grupa noastră, care de altfel mă și rugase să-l ajut să-și promoveze nepotul. S-au așezat la două mese în fața mea, tot lângă fereastră. Ester stătea cu spatele la mine. Îi vedeam doar fața lui Fălcuțanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
creola Îl căută din nou, Îi spuse că Îl iubea și că avea nevoie de el, Îl asigură că nu se Întîmplase nimic Între ea și contele de Rioseco și că era hotărîtă să accepte propunerea lui de a se căsători, dacă mai era valabilă. Totul se Întoarse la normal și redeveni frumos și pasional, norii cei negri din trecut fură dați uitării, pînă cînd, cu cincisprezece zile Înainte de nuntă, ea Îl anunță, pe neașteptate, că fusese invitată de către conte Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
evocînd chipurile bărbaților pe care-i iubise și Întorcîndu-se la zilele fericite din hacienda de lîngă Cotopaxi sau la frumoasa călătorie pe care o făcuse cu Germán de Arriaga În primăvara cînd căutau capela ascunsă În care voiau să se căsătorească. Toată acea fericire rămăsese pentru totdeauna În umbră și ea știa asta, dar Încă nu era În stare să-și explice de ce. Aproape un an mai tîrziu muri tatăl ei, iar la Înmormîntare Îl cunoscu pe Diego Ojeda, care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]