21,120 matches
-
1919; H. Bergson, Filosofia franceză, București, [1923], Sufletul și corpul, București, 1924; E. Boutroux, Esența religiei, București, 1924; A. France, Gânduri de lumină, București, 1924, Spre timpuri mai bune, București, 1948; J. Jaurès, Pagini alese, București, [1924]; O. Lourié, Sociologi ruși, București, 1924; E. Renan, Omul și universul, București, [1924]; André Spire, Poeme evreiești, București, 1930; [A. von Humboldt, J. Mace ș.a.], în Minunile naturii, București, 1937; H. Heine, Viitorul Germaniei, București, 1944; E. I. Doroș, Noul secretar, București, 1951; B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
anilor ’70-’90 ai secolului al XX-lea a fost dominată de o filosofie agresivă a diferirii și a alterității, ilustrată, printre alții, de Michel Foucault, Jacques Lacan sau Jacques Derrida, de Hans Georg Gadamer și Jürgen Habermas, de formalismul rus, lingviștii praghezi și Mihail Bahtin - aceștia din urmă cu tentacule peste Ocean. Genul ei proxim este sistemul de valori agonic, cu sursele în cultura elenistică timpurie. În orizontul în care se plasează S. condiția definitorie a literaturii - derivată de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
învinge pe albi, va rezolva problema militară și de autoritate. Însă pentru a colora ideologic în roșu harta Rusiei, aveau nevoie de propagandă. Sarcina era deosebit de grea. Masele- țintă erau alcătuite în bună măsură din inși care nu cunoșteau limba rusă și/sau erau analfabeți. Mijloacele clasice de propagandă ale bolșevicilor, presa tipărită și viul grai, Iskra, Pravda, cuvântările în piețe, s-ar fi dovedit lente și puțin eficiente în fața marilor distanțe și a diversității receptorilor umani. Teatrul popular, presupunând depășite
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ucis pe tânărul țăran bolșevic Vassili pentru că a arat pământul călare pe boul de fier al viitorului. Tractorul „a spintecat brazdele milenare cu oțelul bolșevic”, revoluția comunistă are ca aliată revoluția tehnologică. Și chiaburimea are un aliat foarte puternic : biserica rusă. Tatăl eroului asasinat, Opanas, copleșit de durere și mânie, caută mai întâi să afle care dintre culaci e ucigașul, apoi își dă seama că n-are rost, e vorba de o întreagă clasă care îl urăște pe Vassili și ceea ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e altceva decât transpunerea în imagini a celebrului articol al lui Troțki din 1923 „Vodka, biserica și cinematograful”. Dezvoltând ideea lui Marx despre ritualul bisericesc ca „opiu al poporului” și legând- o de monopolul pe comerțul cu vodkă al țarilor ruși, ambele menite să mențină masele în stare de îndobitocire, alcoolică sau/și religioasă, Troțki vede cinematograful ca pe arma cea mai puternică a statului socialist în bătălia pentru a deschide ochii poporului. Or, Dziga Vertov exact asta încearcă să facă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a românilor, trebuia conservat mitul poporului care, de- a lungul veacurilor, n-a făcut decât să se apere cu vitejie, nu să atace. Și încă un argument, sub intertitlul „Peste Dunăre. Ruși respinși de turci”. Îi vedem pe anunțații soldați ruși, care se duseseră spre turci ca la nuntă, făcând stânga-mprejur și luându- și picioarele la spinare. Scena e ridicolă în sensul accentuării neputinței armatei ruse, incapabilă s- o scoată la capăt cu turcii fără ajutorul românilor. Regizorul filmului (Demetriade
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
argument, sub intertitlul „Peste Dunăre. Ruși respinși de turci”. Îi vedem pe anunțații soldați ruși, care se duseseră spre turci ca la nuntă, făcând stânga-mprejur și luându- și picioarele la spinare. Scena e ridicolă în sensul accentuării neputinței armatei ruse, incapabilă s- o scoată la capăt cu turcii fără ajutorul românilor. Regizorul filmului (Demetriade, Brezeanu, amândoi ?) reia și întărește în aceste scene de început, cu o tehnică propagandistică notabilă, motivul necesității juste a intrării României în război. Însă obiectivul propagandistic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
5 martie 1953 moare I.V. Stalin. Un an mai târziu, Lucrețiu Pătrășcanu, văzut ca un potențial rival, este executat din ordinul lui Dej. La sfârșitul anilor ’40, PMR începe o campanie de rusificare intensivă. Se înființează Editura Cartea Rusă, Librăria Rusă și Institutul de limbă rusă „Maxim Gorki”, menit să demonstreze superioritatea culturii și științei sovietice. Societăți mixte sovieto-române (Sovromuri) sunt înființate în toate ramurile economiei, în principal pentru exploatarea resurselor țării. Ele vor fi desființate în 1954-1955, după moartea lui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Stalin. Un an mai târziu, Lucrețiu Pătrășcanu, văzut ca un potențial rival, este executat din ordinul lui Dej. La sfârșitul anilor ’40, PMR începe o campanie de rusificare intensivă. Se înființează Editura Cartea Rusă, Librăria Rusă și Institutul de limbă rusă „Maxim Gorki”, menit să demonstreze superioritatea culturii și științei sovietice. Societăți mixte sovieto-române (Sovromuri) sunt înființate în toate ramurile economiei, în principal pentru exploatarea resurselor țării. Ele vor fi desființate în 1954-1955, după moartea lui Stalin, din ordinul lui Hrușciov
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu. Studii de caz Răsună valea (1950) sau Justiția robelor murdare N-a fost nici o problemă pentru regizorul Paul Călinescu să treacă de la România în lupta contra bolșevismului, documentar de propagandă realizat în 1942, la glorificarea lui „Stalin și poporul rus, Libertate ne-a adus”. Faptul nici nu părea prea grav din punct de vedere moral. Literatura română, de pildă, avea în 1950 un trecut glorios. Eminescu, Caragiale, Arghezi, Sadoveanu, Blaga, Bacovia, Barbu, Rebreanu ar fi putut să dea oricând un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
populare și, înainte de a fi ucis mișelește de o adunătură de străini (eteriștii lui Alexandru Ipsilanti), a fost abandonat și degradat de țarul Rusiei, care până la un moment dat îl sprijinise. Scena în care lui Tudor îi este retras ordinul rus „Sf. Vladimir” și gradul de porucic (locotenent) este explicită ; cu câțiva ani înainte ea n- ar fi fost cenzurată pentru că nici nu ajungea să fie turnată. Dar realizatorii nu s- au mulțumit cu „corectitudinea politică” utilă a lui Tudor, au
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe care îl exaltă cinicul personaj, contrapunându- l atât iubirii creștine, cât și iubirii de țară. Conducerea dejistă și apoi ceaușistă a României dorea desovietizarea, dar nu și desprinderea de socialism. Prin urmare, Gross, umbră tipică a revoluționarilor evrei bolșevici ruși, un Lenin, un Troțki, nu putea fi lăsat așa. El este supus de Titus Popovici unui adevărat proces de vivisecție. Nu va mai fi ofițer, va fi simplu soldat. Nu va mai fi evreu, căci simultan cu derusificarea are loc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
21.V.1924, Romăncăuți - Cernăuți), istoric literar și prozator. Este fiul Nadejdei și al lui Teodor Popovici. Învață la gimnaziul din Lipnic, apoi la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți. În 1951 a absolvit Facultatea de Filologie, secția limbă și literatură rusă, la Universitatea din Cernăuți, unde a urmat și doctorantura. Un timp este conferențiar la Institutul Pedagogic din același oraș, iar din 1955 lucrează la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Chișinău, în calitate de colaborator științific și șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
Doctor habilitat în filologie (1974), este profesor universitar (1988), membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1989), academician (1995). În 1991 devine director al Institutului Minorităților Naționale. Debutează cu monografia Motive sociale în poezia lui Eminescu (1963, în limba rusă). În centrul preocupărilor lui P. se află valorificarea literaturii clasice naționale și studierea relațiilor literare româno- ruso-ucrainene. Monografia Eminescu. Viața și opera (1974), culegerea Mihail Eminescu. Studii și articole (1966), albumul monografic M. Eminescu și opera lui în documente, mărturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
unor influențe, analiza variantelor particularizează exegeza lui P. Problema relațiilor literare constituie obiectul altor studii monografice, precum Ion Creangă și basmul est-slav (1967), Teatrul ucrainean la Chișinău în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX (1974, în limba rusă), precum și al culegerilor de articole Pagini de prietenie literară (1978) și Aprecieri și medalioane literare (1979). P. a coordonat lucrarea colectivă Relațiile literare moldo-ruso-ucrainene (I-II, 1978-1982, în limba rusă), fiind și unul dintre autori. Este, de asemenea, coautor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX (1974, în limba rusă), precum și al culegerilor de articole Pagini de prietenie literară (1978) și Aprecieri și medalioane literare (1979). P. a coordonat lucrarea colectivă Relațiile literare moldo-ruso-ucrainene (I-II, 1978-1982, în limba rusă), fiind și unul dintre autori. Este, de asemenea, coautor al lucrărilor Istoria literaturii moldovenești (1958), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), Istoria literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Colaborează la întocmirea unor enciclopedii și culegeri de folclor din Basarabia și Ucraina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
moldovenești (1958), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), Istoria literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Colaborează la întocmirea unor enciclopedii și culegeri de folclor din Basarabia și Ucraina. A scris și câteva romane, excesiv politizate: Nistru în flăcări (1977, în limba rusă), Zori în freamăt (1980, în limba rusă), Destine vitrege (1985), în care înfățișează conform comenzii politice soarta românilor din Bucovina și Basarabia în perioada bolșevică. Volumul Memoria anilor (1986) conține amintiri din timpul celui de-al doilea război mondial. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
1967), Istoria literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Colaborează la întocmirea unor enciclopedii și culegeri de folclor din Basarabia și Ucraina. A scris și câteva romane, excesiv politizate: Nistru în flăcări (1977, în limba rusă), Zori în freamăt (1980, în limba rusă), Destine vitrege (1985), în care înfățișează conform comenzii politice soarta românilor din Bucovina și Basarabia în perioada bolșevică. Volumul Memoria anilor (1986) conține amintiri din timpul celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Mihail Eminescu. Studii și articole, Chișinău, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
sub genericul “diaspora ortodoxă română” unde situația avea să fie mult mai dramatică. De pildă în Basarabia au fost desființate peste 800 de biserici. Cu excepția unei mănăstiri toate celelalte au fost desființate. Conducerea vieții pastorale a fost exercitată de ierarhi ruși, numeroși clerici au fost deportați, iar formarea clerului a fost preluată de seminariile rusești. Prin dezorganizarea vieții religioase și mai ales prin ofensiva bisericii ruse s-a ajuns în situația ca pe teritoriul Basarabiei să funcționeze două biserici ortodoxe paralele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unei mănăstiri toate celelalte au fost desființate. Conducerea vieții pastorale a fost exercitată de ierarhi ruși, numeroși clerici au fost deportați, iar formarea clerului a fost preluată de seminariile rusești. Prin dezorganizarea vieții religioase și mai ales prin ofensiva bisericii ruse s-a ajuns în situația ca pe teritoriul Basarabiei să funcționeze două biserici ortodoxe paralele, situație care a devenit evidentă după 18, fiecare biserică cu propria subordonare (patriarhia Moscovei și respectiv Patriarhia Română), nu rareori aflate într-o concurență neloială
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Europei, judecătorii sunt declarați inamovibili prin Constituție. Armata și aparatul birocratic al ministerelor nu s-au mișcat. În guvernul provizoriu din 1990, toți miniștrii, cu excepția învățământului, culturii și afacerilor externe, sunt foștii miniștri adjuncți dinainte de Revoluție. Un interpret de limbă rusă, apropiat al lui Nicolae Ceaușescu, va face o frumoasă carieră de ambasador, un militar de carieră, asistent al unuia dintre frații lui Ceaușescu, va deveni un adept pasionat al adeziunii la NATO și al atlantismului la modă la începutul secolului
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de cât limbajul și viziunea, și cu atât mai puțin să le difuzeze, așa că primii ani ai noului regim au fost marcați de importul masiv al discursului stalinist de bază, cu o avalanșă de cuvinte noi calchiate strident din limba rusă și care copiau până și cadența rusofonă a vorbirii stăpânilor. O frazeologie imuabilă, imediat ritualizată, devine idiolectul unei nomenclaturi care trecea direct de la alfabetizare la filozofia clasei muncitoare, deschizând o adevărată prăpastie între vorbirea naturală, privată, și idiomul "de ședință
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
temelor, ci și a vocabularului și modalităților oficiale de expresie: începând cu "Tezele din aprilie" (documentul plenarei CC a PRM, care, în aprilie 1964, oficializa distanțarea echipei Dej-Maurer de linia dură sovietică în relațiile cu China), neologismele importate din limba rusă de lemn, tipice pentru ședințele de tip sovietic din primul deceniu, scad vertiginos, concomitent cu afirmarea unei noi generații de lideri autohtoni, mai educați, cu reformarea școlilor de partid, începând cu Academia "Ștefan Gheorghiu", și cu o temporară deschidere către
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să profite de victoria occidentală pentru a instala la Pristina trupe care să-i asigure o prezență militară semnificativă în fosta Iugoslavie, România s-a opus cu succes acestui plan. La sfârșitul lui aprilie 1999, când se încheiau bombardamentele, Federația Rusă transferase în grabă trupele sale din Bosnia în Kosovo, ajungând astfel înaintea celorlalte state participante la forța de menținere a păcii la Pristina, unde exista pericolul fraternizării cu armata sârbă. Imediat după asta, Rusia a încercat și să devanseze orarul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sârbă. Imediat după asta, Rusia a încercat și să devanseze orarul convenit cu NATO pentru transferul de trupe suplimentare către Pristina. În acest moment, președintele României a dat ordinul de ridicare de la sol a avioanelor românești, care au escortat avioanele ruse, obligându-le să facă cale întoarsă și să respecte orarul convenit. Două luni mai târziu, la Salzburg, unde avea loc o reuniune internațională, primul ministru rus de atunci, Serghei Stepașin, a solicitat în mod special o întrevedere președintelui Constantinescu pentru
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]