23,750 matches
-
și le acoperim până a doua zi, după care le dăm la cămară. GOGOȘARI ÎN OȚET 10 kg gogoșari, 1 kg oțet, 1 kg zahăr, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, 50 g boabe de muștar, 200 g sare mare, frunze de țelină, 4-5 fire de hrean, foi de dafin Sunt foarte gustoși și ușor de făcut pentru că nu trebuie opăriți. Siropul se pune crud. Se spală gogoșarii și se curăță de cotor, apoi se taie în 4-5 bucățele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fierbem la Bain-Marie timp de 30 de minute. GOGOȘARI UMPLUȚI CU CONOPIDĂ 20 gogoșari, 2 conopide, 2 legături de țelină, 4 foi de dafin, 10 boabe de enibahar, 50 g boabe de muștar, 4 rădăcini de hrean, boabe de piper, sare după gust Se face un baiț dintr-un litru de oțet, 2 l de apă și 500 g miere de albine. Gogoșarii de curăță de cotor, apoi se undesc în baiț timp de cinci minute, după care se scot și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se lasă la răcit. Umplem gogoșarii cu conopidă și îi așezăm în borcane cu hrean și frunze de țelină printre ei. Punem în fiecare borcan boabe de piper, enibahar, muștar și foi de dafin. Gustăm oțetul și dacă trebuie, adăugăm sare și turnăm peste gogoșari. Legăm borcanele cu celofan și le dăm la beci. Baițul se pune la fiert timp de cinci minute, apoi adăugăm gogoșarii să dea un clocot. După ce s-au răcit, îi umplem cu buchețele de conopidă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
iar frunze de țelină și rădăcini de hrean. Deasupra punem boabe de muștar, frunze de țelină, hrean, bețișoare, apoi turnăm baițul fierbinte. Legăm borcanele și le dăm la beci. MURATURI ASORTATE 9 l de apă se fierb cu 300 g sare mare, 100 g zahăr, foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g boabe de muștar, 10 g piper, 10 g coriandru, foi de dafin Se taie varza fideluță și celelalte, toate, se taie julien, se pun în vase separate, se presară peste ele sare grunjoasă, după gust, și se lasă până a doua zi. Se scurge o parte din zeamă și se amestecă cu oțet și condimentele menționate. Se pune în borcane, se leagă cu celofan și se consumă după 60 de zile. SALATĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se îngroașă, apoi se adaugă 100 g unt și 200 g nucă măcinată. La final, se întinde pe blat și se rulează pe un celofan. RULADA ANDA Un pachet de margarină, 300 g făină, 600 g apă, 5 ouă și sare Se pune apa la fiert cu margarina, apoi se adaugă făina și la urmă ouăle, pe rând, după care se pune la copt în tavă tapetată cu făină. După ce s- a copt, compoziția se rulează ca rulada. Se poate face
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
hârtie până se răcește, apoi se dezlipește și, în final, se umple cu baghetă de cacao și cremă de lămâie. RULOURI 300 g făină, 150 g unt sau margarină, 1 ou, o linguriță de oțet, 2 linguri de lapte, puțină sare Totul se amestecă până se obține o cocă, apoi se întinde pe planșetă cu sucitorul și se taie fâșii de 1 cm - 1,5 cm grosime, apoi se rulează pe cornet. După ce s-au rulat toate, se ung cu ou
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nucă măcinată, zece linguri de cafea lichidă, un vârf de cuțit de praf de copt, 200 gr. de făină. Se freacă gălbenușurile cu zahăr spumă, adăugând pe rând câte o lingură de cafea concentrată, adăugăm nuca, praful de copt, făina, sare și la urmă albușurile bătute spumă. Punem în tavă la cuptor timp de 40 - 45 de minute, apoi scoatem și dăm la răcit. Când este rece, îl tăiem în trei felii. Crema - 300 gr. de unt, 300 gr. de zahăr
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se dă la cuptor. Când este gata, se pudrează cu zahăr pudră și se taie cubulețe. PRĂJITURĂ CU NUCĂ (2) 1 ou, 5 linguri 5 ulei, 5 linguri de lapte, o linguriță de amoniac stins cu lămâie, făină și sare Crema - o cană de 250 g smântână, o cană de zahăr și o cană de nuci măcinate. Se frământă toate ingredientele și se fac trei foi subțiri pe dosul tăvii, la foc potrivit. Smântâna se bate cu zahărul, apoi punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
care se ung cu ou și peste care se presară mac și secărică într-o cantitate de aproximativ 100g. COVRIGEI (2) 250 g margarină topită, 100 g ulei, 500 ml lapte cald, 30 g drojdie, 1 kg făină, o lingură sare Se face un aluat care se lasă la crescut timp de două ore, apoi se fac covrigei, care se ung cu ou și peste care se presară mac, secărică sau cașcaval ras. COVRIGEI (3) Primul aluat se face din 300
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cap la cap, apoi se rulează. Compoziția se ține la rece timp de 24 de ore. PESMETI CU NUCI 250 g făină, 250 g nuci, 250 g zahăr, 2 ouă întregi, 1 gălbenuș, ½ de linguriță vanilie, ½ de linguriță de bicarbonat, sare Se frământă un aluat care se lasă să stea o jumătate de oră, apoi se fac diferite figurine sau cornulețe, se coc la foc potrivit, apoi se dau prin zahăr pudră. PESMEȚI CU SCORȚIȘOARĂ O ceașcă de caimac, 2 ouă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
2 mm și se fac rozete cu paharul. Se umplu câte două cu cremă de lămâie sau șerbet frecat cu unt. SALEURI (1) 250 g untură, 400 g făină, 6 linguri de smântână, 2 ouă întregi, drojdie cât o nucă, sare după gust, 200 ml apă minerală, 3 linguri de oțet Se face un aluat din untură și 200 g făină, apoi, din celelalte ingrediente se face alt aluat cu făină cât cuprinde. După aceea, se întinde o foaie care se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la foc potrivit și se servesc la vin și bere. 9.7 PRĂJITURI DIVERSE BACLAVA 500 g făină - cât cuprinde, 500 g zahăr, 500 g unt, 8 gălbenușuri fierte și date prin sită, 2 ouă întregi, coajă de la o lămâie, sare Se frământă un aluat și se dă la rece timp de o oră, apoi se face o turtă cam de 2- 3 muchii de cuțit de groasă, după care se taie în felurite forme care se ung cu ou și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
3 prafuri de budincă și 100 g unt. La sfârșit când este rece, se ornează cu frișcă și se așează fructe pe ea. PRĂJITURĂ EXCELENT 10 ouă, 500 g zahăr, 2 căni de făină, 2 linguri de cacao, mirodenii și sare Se bat, pe rând, două foi de ruladă, de preferință cu cacao. Se adaugă o linguriță de bicarbonat stins cu zeamă de lămâie. Frișca se face din 800 g smântână, 200 g zahăr și vanilie. Timp de o oră, 30
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mere rase, trei ouă, o cană de iaurt, puțină sare, un praf de copt, 250 gr. de făină, 100 ml de ulei, coajă de portocală rasă. Batem ouăle, adăugăm merele, iaurtul, praful de copt, mirodenii, jumătate din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se adaugă grișul câte puțin, apoi se adaugă zeamă de lămâie. La final, se pune foaia neagră peste care se presară zahăr pudră. BUȘEURI (GOGOȘELE) ½ de cană de apă, 100 g ulei, 100 g făină, 4 ouă și puțină sare Apa, uleiul și sarea se pun la fiert. După ce dă în clocot, se adaugă făina, apoi se dă la o parte, se amestecă bine și se adaugă ouăle, pe rând, câte unul, după care se pun în tavă cu lingurița
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
infinitului (1925)34, nu-și conduce eroii dincolo de Marte 35, dar pune totși în scenă o iubire extraterestră din care este zămislit, fără a se trece la actul concepției, un ou conceput de o marțiană îndrăgostită și un francez care sărise în ajutorul marțienilor, în lupta dusă de aceștia împotriva creaturilor care le cotropeau teritoriul 36. Între imaginarul din acele pulps specifice Statelor Unite și cel din narațiunile franceze din aceeași perioadă diferența este mai mult decât evidentă. În plus, cu foarte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
alegoriei: poezia se oferă ca "tehnologie" de producere a unei continuități în ordinea lumii (dacă.., atunci...). Mai mult decât subiectul amoros, poemul transmite o formă a gestului, maniera în care și noi putem mai departe, în propria noastră existență, să "sărim" de la un lucru la altul. Resortul pe care îl vedem aici la lucru e "paralelismul", acea calitate a poeziei, binecunoscută atât etnologiei, cât și filologiei biblice, de a pune în serie două imagini, două structuri sintactice, două figuri morfologice etc.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inspirând o viziune a forțelor creatoare. Și în acest sens, temele arheologiei au funcționat ca o resursă de reflecție și de reprezentare, oferindu-se pentru utilizări și extrapolări în afara câmpului strict disciplinar. 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele Ceea ce sare imediat în ochi în textele critice din jurul anilor 1860-1870 e frecvența cu care se invocă metafore ale lumii materiale pentru reprezentarea obectelor literare. Imaginația minerală domină discursul critic. Pietrele și metalele, prețioase sau nu, uzate sau cioplite, transparente sau opace
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nici pădurile. Încă și mai curios, solurile, a căror îngrijire și menținere sunt indispensabile definirii însăși a unui teritoriu, nu au reprezentanți oficiali, astfel încât le putem omite, ca și cum nu ele ar forma soclul Europei, Chinei sau al Etiopiei. În fond, sărind din 2016 înapoi la 1830, ceea ce ne învață oamenii începutului de drum e să punem aceeași întrebare și în fața literaturii. Pe cine sau ce reprezintă literatura? Ce din corpul social, din climă, din natură, din relief devine vizibil - reprezentat - în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
roșu, purtând niște mustăți mari: "A stat de vorbă cu mine și după aceea, ce crezi bre!? A luat un ciocan și a început să mă ciocănească: când pe la schinare, când pe la chicioare și când îmi dădea pe la genunchi, îmi sărea genunchiul în sus. Și dacă am văzut că așa stau treburile, am sărit de pe scaun și i-am zis ăluia cu mustăți: bre, te văd om serios dar când ți-oi șterge una, te pierd de mușteriu! Ce mă tot
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aceea, ce crezi bre!? A luat un ciocan și a început să mă ciocănească: când pe la schinare, când pe la chicioare și când îmi dădea pe la genunchi, îmi sărea genunchiul în sus. Și dacă am văzut că așa stau treburile, am sărit de pe scaun și i-am zis ăluia cu mustăți: bre, te văd om serios dar când ți-oi șterge una, te pierd de mușteriu! Ce mă tot ciocănești? Și s-o liniștit, s-o liniștit pentru că nu-l iertam!" Atunci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu repulsie, dar cu intenția de a curma orice fel de discuție cu el. Împingându-l, acela s-a enervat, a devenit agresiv și m-a luat de bărbie. A fost ghinionul lui. Ne-am luat la bătaie zdravăn, au sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lui. Ne-am luat la bătaie zdravăn, au sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși, gata să sărim unul pe celălalt -, gardianul care a venit a decis izolarea. Era un sergent major căruia noi, deținuții politici, îi spuneam "Biserică", pentru că nu cunoștea nimeni numele lui și pentru că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși, gata să sărim unul pe celălalt -, gardianul care a venit a decis izolarea. Era un sergent major căruia noi, deținuții politici, îi spuneam "Biserică", pentru că nu cunoștea nimeni numele lui și pentru că atunci când se enerva înjura de biserică: "mă, f...-ți biserica mă-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]