21,846 matches
-
și târgurilor este mai mică, cu cât ne coborâm pe scara ierarhiei urbane, cu atât greutatea specifică a elementelor sociale specific orășenești este mai redusă, iar diviziunea socială a muncii mai puțin avansată. Problema pământului, a locului de hrană, în târguri și orașele mai mici constituia o chestiune de importanță capitală, chiar în târgurile cu activitate industrială mai avansată, ca de pildă Tg. Ocna și Piatra, fără să mai vorbim de micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu atât greutatea specifică a elementelor sociale specific orășenești este mai redusă, iar diviziunea socială a muncii mai puțin avansată. Problema pământului, a locului de hrană, în târguri și orașele mai mici constituia o chestiune de importanță capitală, chiar în târgurile cu activitate industrială mai avansată, ca de pildă Tg. Ocna și Piatra, fără să mai vorbim de micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii clăcași, care se ocupau cu agricultura, și unde trona atotputernicia monopolurilor și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avansată. Problema pământului, a locului de hrană, în târguri și orașele mai mici constituia o chestiune de importanță capitală, chiar în târgurile cu activitate industrială mai avansată, ca de pildă Tg. Ocna și Piatra, fără să mai vorbim de micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii clăcași, care se ocupau cu agricultura, și unde trona atotputernicia monopolurilor și a privilegiilor proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al târgului și nu de târgoveți. În Tg. Ocna, numărul familiilor birnice la 1845 depășea aproape de două ori numărul familiilor de meșteșugari și negustori și era aproximativ egal cu cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni, al familiilor de rit mozaic și al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
egal cu cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni, al familiilor de rit mozaic și al celor sudite luate la un loc (vezi tabelul II). În Moinești, numărul birnicilor depășea pe cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni. Ceea ce caracterizează aceste două târguri este numărul mare al nevolnicilor (infirmilor) și al văduvelor în raport cu totalul populației (233 și respectiv 203); aceasta ca urmare a condițiilor inumane în care munceau lucrătorii salinelor. La mijlocul secolului XIX, Tg. Ocna arăta ca „o mahala îndestul de întinsă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doar câteva case bine zidite. La 1849, în Tg. Piatra, situat într-o zonă unde materialul de construcții se putea obține cu ușurință, se aflau numai 20 case de piatră, iar restul - 220 - erau din lemn și 800 de lut. Târgurile erau, înainte de toate, centre de schimb, mai mari sau mai mici; aceasta explică și rămânerea lor în urmă sub raportul evoluției economice și sociale în condițiile stăpânirii lor de către feudali dar, totodată, și premisele favorabile ale dezvoltării lor urbanistice, căci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din toată inima, cu credință, pentru totdeauna...". La rândul său, Maud pierduse și ea lupta. "Acum că planurile de căsătorie dăduseră greș, ce avea să se aleagă de ea? Era sortită hazardului, incertitudinii, mediocrității unui viitor odios". Tânăra încheie un târg sordid cu un bancher evreu care îi trezește repulsia: îi va deveni metresă, iar el o va întreține. Astfel, Maud, care avusese aspirații atât de înalte, ajunge pe treapta cea mai de jos a ierarhiei sociale, dedându-se unei forme
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
poilu. Viața socială a mediilor înstărite suferă modificări drastice. "Ceaiurile dansante", unde între două dansuri toată lumea flirta, este înlocuit de "ceaiurile-șezători", unde fiecare își aduce lucrul de mână, iar dezbaterile au drept subiect șosetele. Femeile se reunesc la spitale, la târgurile caritabile, la sutele de manifestări de la cele ale Crucii Roșii la cele ale micului comitet local a căror preocupare exclusivă devine în scurt timp războiul. La acest elan de solidaritate participă oameni de toate vârstele: mame, bunici, chiar și fetițele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iubea nespus poezia, patronul cinic și veros al unui club de dans, fiind pe deasupra și proxenet. Altul, François jucat de Raimu fusese nevoit să-și coboare mult așteptările. El, care se visa președinte al Republicii, nu ajunsese decât primarul unui târg prăpădit. Tot el, care visa să aibă un șir de servitori care să-l slujească, ajunsese să se însoare cu dădaca. Thierry, în sfârșit, avusese parte de degringolada cea mai sordidă. Împărțea un apartament jegos cu o harpie isterică și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prevedea că depozitarul poate să oprească depozitul până la plata integrală cuvenită lui prin cauza depozitului; în sfârșit, art. 1910 din Codul civil de la 1864, arăta că "dacă posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpărat la bâlci sau târg, sau la o vindere publică, sau de la un neguțător care vinde asemenea lucruri, proprietarul originar nu poate să ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului prețul ce l-a costat." 89 L. Ghinea, Unele probleme referitoare la dreptul de retenție, în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
3% din populația Principatelor unite. Numărul evreilor a crescut în tot cursul secolului al XVIII-lea, apoi în anii Regulamentului Organic, pînă în 1878. Prinții Moldovei i-au chemat pe evrei pentru popularea provinciei, îndemnîndu-i pe noii veniți să creeze tîrguri sau să repopuleze unele sate. Dezvoltarea comerțului în anii 1820-1830 provoacă o migrație a populațiilor străine către Principate. Acest aflux va fi denunțat de publiciștii aflați în serviciul cauzei antisemite. Într-un text semnat de Verax, în 1903, se poate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
opinie, el este o pasiune în care se întîlnesc oameni politici din toate partidele, reprezentanți ai ortodoxiei și, se mai poate adăuga, toți țăranii moldoveni și valahi", mărturisește ministrul Franței în august 1900. Fenomenul unei populații care abandonează satele și tîrgurile este legat de o criză agrară și financiară care lovește România anilor 1899-1901. Necesitatea de a se recurge la piețele străine, unde se exercită influența bancherilor israeliți, este unul din factorii crizei. CAPITOLUL VII Sfîrșit de secol: eșec și reușită
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prezență remarcabilă în spațiul nostru cultural și prin efervescența sa inepuizabilă, locvacitatea contagioasă și abilitatea de a face din literatură un spectacol dinamic, accesibil unui public foarte vast. Vizitele în școli, întâlnirile cu elevi și studenți, prezența în mass-media, la tîrgurile de carte și în diverse spații conexe bibliotecii sau amfiteatrului sunt cardinale într-o viață culturală vie și autentică. Cât despre pasiunea confesiunii - nucleul incandescent al acestui volum -, Dan C. Mihăilescu recunoaște: "mă-nnebunesc de plăcere pe chestia asta". Mai
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acutizată în gama înaltă a subiectivității, de unde și aspectul de jurnal sau autoficțiune. Bizara aventură de a fi om" Văzându-și chipul într-o fotografie dintr-un bâlci, protagonistul Întâmplărilor are senzația copleșitoare că, în timp ce el a trăit într-un târg uitat de provincie, persoana sa adevărată a călătorit în jurul lumii, fără să știe. Fluiditatea identitară îi conferă abilitatea de a traversa granița realității, clivajul eului tinzând mereu spre în afara membranei fragile a "persoanei". Tendința de a deveni "personaj" nu e
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
un paradis al esențelor vizuale. Cărțile cu Apolodor sunt, în această colaborare de excepție, nu doar literatură pentru copii, ci artă adevărată. Prima Carte cu Apolodor, cea mai reușită literar, este poemul epic al aventurilor unui pinguin de la Circul din Târgul Moșilor, din București. Tenor admirabil la cor, "grăsuț, curat, atrăgător,/ în fracul lui strălucitor", bun prieten cu animalele antropomorfizate ale menajeriei circului, Apolodor nu are în comun cu suprarealismul decât orientarea artistică fermă a creatorului său. Naum a scris o
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în locul ce-i potolește dorința căutării, în adevăratul acasă. Tenorul Apolodor nu-și găsește rostul printre aisberguri si pinguini, ci acolo unde este unic și apreciat pentru arta sa, așa că ajunge, după o călătorie neconsemnată în "manuscris", din nou în Târgul Moșilor, apoi se mută la Circul de Stat. Cetățean al lumii, Apolodor... [...] ar avea nevoie cât mai curând de un pașaport internațional - o mai bună promovare l-ar așeza, poate, lângă Poveștile lui Ionesco în librării și biblioteci străine. În
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fapt, absența. Cultura victoriană a morții, atât de marcată în veacul ei nemilos de schimbările esențiale ce au impus lumea modernă, a cultivat atent impenetrabilul și incertitudinea. Numeroși pasionați de ciudățenii, posesori ai unor colecții de fotografie veche, invită vizitatorii târgurilor vintage online la jocuri detectivistice aproape perverse, având în vedere bizara plăcere implicată. Fotografii de secol XIX, înfățișând copii și tineri palizi, cu priviri fixe, având în spatele picioarelor, abia vizibil, suportul ce-i susține drepți și nemișcați, sunt supuse interogației
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
se prefigurează trăsăturile distincte ale întregii sale creații pentru cei mici: spontaneitatea discursului, simplu în aparență, dar sugestiv și antrenant. Și celelalte cărți destinate copiilor - Corăbioare (1972), Pălăria lui Cipolino (1981), Unchiul meu Păcală (1982) și, în chip deosebit, La târgul din Prostănaci (1987) - denotă capacitatea lui C. de a se copilări frumos, de a capta atenția prin istorisiri ingenioase și sugestive, unele, în manieră folclorică. A publicat și versuri pentru adulți. Motivele legate de locurile natale sunt exprimate într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
1975; Arme în iarbă, Chișinău, 1976; Sus la codru, Chișinău, 1978; Umbrela cosmonautului, Chișinău, 1979; Luni, marți, miercuri..., Chișinău, 1981; Pălăria lui Cipolino, Chișinău, 1981; Unchiul meu Păcală, Chișinău, 1982; Vânt cu ochelari, Chișinău, 1984; Iarna dragostei, Chișinău, 1984; La târgul din Prostănaci, Chișinău, 1987; Înflorite ramuri, Chișinău, 1988; Ploaie desculță, Chișinău, 1990; Iubind, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 43-68. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
într-o măsură după modelul lui I. S. Turgheniev, din scrierile căruia și traduce în „Tribuna” - să lase în urmă făgașul prozei anecdotice, didacticiste, încercând un registru narativ axat pe atmosferă: Logofătul Matei (1887), Niță dragă (1888), Schițe (1893), La târg (1895). Acest ardelean, care poate extrage zolist „documente” din viața periferiei brașovene (Țica lui Coderiște), se simte în largul lui și când scrie despre satele și oamenii din Ialomița. Lirismul discret, narațiunea lentă, întârziată prin exploatarea unor stări dramatice neostentative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
apărute în preajma anului 1900, sunt apropiate ca tonalitate de proza autorului brașovean. În schimb, în Liniștea casei (1890) eșuează o tentativă de roman. SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
proza autorului brașovean. În schimb, în Liniștea casei (1890) eșuează o tentativă de roman. SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu, Studii, II, 144, 145, 148-149; Cărturari brașoveni, 176-177; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
și-i bună de lapte. Ce mai la deal, la vale; bună, ne-bună, na-ți carul și dămi-o![...] „Bun, zise Prepeleac. Ia pe ista cu capra știu încaltea că bine l-am boit...” [...] „De-aș ajunge mai degrabă în târg - zise Prepeleac - să scap de râia asta.” [...] Bun întâlnișul, om bun, zise Dănilă. Cu binesă dea Dumnezeu! Nu vrei să facem schimb, să-ți dau capra asta și să-mi dai gâsca? N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
reiese și din convorbirea celor doi bătrâni din Povestea porcului care discută despre împărăție ca despre ceva foarte apropiat. Ei „pomenesc de împărăție cu familiaritate, ca și când ea ar fi pe aceeași linie de existență”: „ Ei, moșnege, ce mai știi de pe la târg? Ce să știu, măi babă? Ia nu prea bune vești: împăratul vrea să-și mărite fata. Și asta-i veste rea, moșnege?[...] Of! Moșnege of! boala împăraților e ca sănătatea noastră! Numai despre feții de împărat ce mi-ai spus
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
maiștrilor, a calfelor și a ucenicilor, personaje care îi vor popula proza. Cea dintâi nuvelă apărută în presă se intitulează Din lume (1890), ultima - După un an de jale (1893), iar în acest interval apar Un sfârșit jalnic (1891), De la târg, În lume (1893). Unele nuvele sunt subminate de accente melodramatice și de procedee naturaliste. Ca toate scrierile sale în proză, nuvela În lume - cea mai reușită - își ia subiectul tot din viața meseriașilor. În genere, intriga este sumară, interesul îndreptându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]