205,475 matches
-
Lexington este un oraș în comitatul Middlesex, Massachusetts, SUA. Populația era de 31394 de locuitori la recensământul din 2010, în aproape 11.100 de gospodării. Colonizat în 1641, el este sărbătorit ca locul unde s-au tras primele focuri în Războiul de Independență, în
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
parte din Cambridge, Massachusetts. Ceea ce este acum Lexington a fost apoi încorporat ca parohie, numită Cambridge Farms, în 1691. Acest lucru a permis așezării să aibă o biserică și un preot proprii, dar se afla încă sub jurisdicția administrativă a orașului Cambridge. Lexington fost încorporat ca oraș separat în 1713. Atunci a primit și numele de Lexington. De unde vine acest nume este încă subiect de controverse. Unii cred că a fost botezat în cinstea , un englez. Unii, pe de altă parte
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
acum Lexington a fost apoi încorporat ca parohie, numită Cambridge Farms, în 1691. Acest lucru a permis așezării să aibă o biserică și un preot proprii, dar se afla încă sub jurisdicția administrativă a orașului Cambridge. Lexington fost încorporat ca oraș separat în 1713. Atunci a primit și numele de Lexington. De unde vine acest nume este încă subiect de controverse. Unii cred că a fost botezat în cinstea , un englez. Unii, pe de altă parte, cred că a fost numit după
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
pe atunci se pronunța după cum se scrie astăzi, ) din Nottinghamshire, Anglia. În primele zile ale epocii coloniale, , pârâu care trece prin Lexington, Burlington, și Bedford, și apoi se varsă în râul Shawsheen, a fost centrul activității agricole și industriale din oraș. Acesta furniza energie mai multor tipuri de mori, și, în secolul al XX-lea, apă pentru irigații. Zeci de ani, Lexington a crescut modest, rămânând în mare măsură o comunitate de fermieri, care își desfăceau produsele în Boston. Lexington a
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
față de Boston, și de linia de cale ferată (inițial, , mai târziu, la ) care deservea cetățenii și întreprinderile, începând din 1846. Actualmente, traseul fostei căi ferate este ocupat de . Mulți ani, East Lexington a fost considerat un sat distinct de restul orașului, deși avea încă aceeași administrație și primărie. Cele mai multe dintre fermele de la Lexington au devenit proiecte imobiliare pe la sfârșitul anilor 1960. Lexington, precum și multe dintre orașele de-a lungul coridorului , a cunoscut un salt demografic în anii 1960 și '70, ca
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
este ocupat de . Mulți ani, East Lexington a fost considerat un sat distinct de restul orașului, deși avea încă aceeași administrație și primărie. Cele mai multe dintre fermele de la Lexington au devenit proiecte imobiliare pe la sfârșitul anilor 1960. Lexington, precum și multe dintre orașele de-a lungul coridorului , a cunoscut un salt demografic în anii 1960 și '70, ca urmare a exploziei high-tech. Valorile proprietăților din oraș au crescut, iar sistemul școlar a devenit recunoscut la nivel național pentru excelență. Orașul participă la programul
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
Cele mai multe dintre fermele de la Lexington au devenit proiecte imobiliare pe la sfârșitul anilor 1960. Lexington, precum și multe dintre orașele de-a lungul coridorului , a cunoscut un salt demografic în anii 1960 și '70, ca urmare a exploziei high-tech. Valorile proprietăților din oraș au crescut, iar sistemul școlar a devenit recunoscut la nivel național pentru excelență. Orașul participă la programul , care transportă cu autobuzele elevii minoritari din Boston în orașele suburbane pentru a le oferi oportunități educaționale mai bune decât cele disponibile pentru
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
precum și multe dintre orașele de-a lungul coridorului , a cunoscut un salt demografic în anii 1960 și '70, ca urmare a exploziei high-tech. Valorile proprietăților din oraș au crescut, iar sistemul școlar a devenit recunoscut la nivel național pentru excelență. Orașul participă la programul , care transportă cu autobuzele elevii minoritari din Boston în orașele suburbane pentru a le oferi oportunități educaționale mai bune decât cele disponibile pentru ei în școlile publice din Boston. La 19 aprilie 1775, ceea ce mulți consideră a
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
în anii 1960 și '70, ca urmare a exploziei high-tech. Valorile proprietăților din oraș au crescut, iar sistemul școlar a devenit recunoscut la nivel național pentru excelență. Orașul participă la programul , care transportă cu autobuzele elevii minoritari din Boston în orașele suburbane pentru a le oferi oportunități educaționale mai bune decât cele disponibile pentru ei în școlile publice din Boston. La 19 aprilie 1775, ceea ce mulți consideră a fi prima bătălie din Războiul de Independență a fost bătălia de la Lexington. După ce
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
ajuns în iulie 1955 pentru dezvoltarea unei „rețele naționale de apărare” computerizate (în anii 1960 s-a dezvoltat și denumită „Lexington Discrimination System” pentru detecția focoaselor ICBM) Lexington este situat la (42.444345, -71.226928). Potrivit United States Census Bureau, orașul are o suprafață totală de 42,8 km², dintre care 42,5 km² este uscat și 0,4 km², sau 0,85%, este apă. Lexington se învecinează cu următoarele localități: , , Winchester, , , , Lincoln, și . Are o suprafață mai mare decât toate
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
mare decât toate celelalte unități administrative cu care se învecinează. Conform recensământului din 2010, populația a ajuns la 31.394 de locuitori. La recensământul din 2010, erau 31.394 de locuitori, 11.530 de gospodării, și 8807 de familii în oraș. Densitatea populației era de 714,6 locuitori pe kilometru pătrat. Erau 12.019 unități de locuințe la o densitate medie de 266,8/km². Structura rasială a orașului era de 75,5% , 19,9% asiatici (8,6% , 4,8% , 3
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
394 de locuitori, 11.530 de gospodării, și 8807 de familii în oraș. Densitatea populației era de 714,6 locuitori pe kilometru pătrat. Erau 12.019 unități de locuințe la o densitate medie de 266,8/km². Structura rasială a orașului era de 75,5% , 19,9% asiatici (8,6% , 4,8% , 3.2% ), 1,5% negri sau afro-americani, 0,1% amerindieni 0,5% de alte rase, și 2,6%, persoane de mai multe rase. Hispanicii sau latino-americanii de orice rasă
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
bărbați. În 2013, media prețurilor caselor separate era de 852.953 de dolari, și prețul mediu al unei case sau al unui apartament era de 718.300 de dolari. În conformitate cu o estimare din 2012, venitul mediu pentru o familie din oraș era de 191.350 dolari, și venitul mediu pentru o familie de 218.890. Bărbații aveau un venit mediu de 101.334 față de 77.923 de dolari pentru femei. Venitul pe cap de locuitor în oraș era de 70.132
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
pentru o familie din oraș era de 191.350 dolari, și venitul mediu pentru o familie de 218.890. Bărbații aveau un venit mediu de 101.334 față de 77.923 de dolari pentru femei. Venitul pe cap de locuitor în oraș era de 70.132 de dolari. Aproximativ 1,8% din familii și 3,4% din populație trăiau sub , inclusiv 3,2% dintre cei cu vârsta sub 18 ani și 3,4% din cei cu vârsta de 65 ani sau peste
Lexington, Massachusetts () [Corola-website/Science/337164_a_338493]
-
în calitate de protagoniști un eșalon de voluntari ardeleni sosiți de la Kiev - pregătiți de luptă și forțe militare bolșevice din capitala Basarabiei ale „Front-Otdel” - filială a RUMCEROD -ului din Odesa. Rezultatul a fost reprezentat de neutralizarea (dezarmarea) unității de voluntari în gara orașului, precum și de stoparea avansului și retragerea forțele române de sprijin care ar fi urmat să contribuie la preluarea Chișinăului, trimise din Regat de către Marele Cartier General. Contextul politic și strategic al acțiunii a fost reprezentat de două elemente pricipale. Primul
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Meteș și Ioan Vescan și ulterior alți 20 de ofițeri ardeleni - pentru a pregăti sosirea eșalonului, pregătire care s-a făcut în strâns contact cu Dimitrie Bogos - șeful de Stat Major al trupelor basarabene. Ofițerii au fost cazați în împrejurimile orașului Chișinău în comuna Lozova cu concursul deputatului Ion Codreanu, care a convins țăranii să-i găzduiască deși unii instigatori au încercat să-i facă pe țărani să le refuze primirea. La curent despre această operațiune au fost înafară de Bogos
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
cel mai apropiat spital, aflat în clădirea Liceului Eparhial de fete. Soldații și ofițerii ardeleni arestați cu acest prilej au fost eliberați grație implicării trupelor moldovenești de abia pe 9 ianuarie, după ce au fost bătuți, batjocoriți și scuipați pe străzile orașului. Scopul unității de voluntari fiind acela de a se pune la dispoziția conducătorilor Republicii Democratice Moldovenești pentru a asigura ordinea, dezarmarea încă de la debarcare a acesteia a făcut ca misiunea în cauză să eșueze lamentabil. Câțiva deputați ai Sfatului Țării
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Primele 2 eșaloane au debarcat la Ghidighici în ziua de 6 ianuarie începând cu ora 11. În raport cu direcția de înaintare spre Chișinău, Batalionul III Grăniceri a fost dispus în aripa dreaptă și a avut ca obiectiv partea de sud-vest a orașului, Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 27 Infanterie a fost dispus în centru - pe șosea și calea ferată având ca obiectiv gara orașului, iar Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 19 infanterie în aripa stângă având cu obiectiv partea de
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
III Grăniceri a fost dispus în aripa dreaptă și a avut ca obiectiv partea de sud-vest a orașului, Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 27 Infanterie a fost dispus în centru - pe șosea și calea ferată având ca obiectiv gara orașului, iar Batalionul de voluntari ardeleni din Regimentul 19 infanterie în aripa stângă având cu obiectiv partea de nord-vest a capitalei. La 6 seara trupele s-au pus în mișcare spre Chișinău, dar s-au angajat în luptă cu trupe rusești
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
franceze - generalul Henri Mathias Berthelot, au avansat peste Prut în data de 10 ianuarie 1918 în baza unei înțelegeri între Aliați. Pe data de 13 ianuarie Divizia 11 Infanterie a generalului Ernest Broșteanu a intrat în Chișinău, ultimii jefuitori părăsind orașul pe 16 ianuarie. Gherman Pântea - adjunct al titularului Directoratului General de Război și Marină din Basarabia (dar cel care de fapt a exercitat de facto autoritatea postului, dat fiind că directorul Cojocaru era bolnav), a fost acuzat în ziarul „Epoca
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
fie ignorate atât realitatea declanșării reale a atacului românesc cu o zi înainte la Ungheni, cât și existența unor operațiuni limitate ale armatei române în zona unor sate din stânga Prutului în decembrie 1917, zonă unde temporar în acea perioadă, actualul oraș de frontieră Leova a fost în mâna trupelor române. În mod similar, data de 6 ianuarie 1918 a fost propusă de istorici moldovenești drept dată de început a Intervenției Aliate în Războiul Civil Rus. Cu toate acestea, istoricii din Moscova
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
datorează, în principal, următoarelor cauze: Acest fenomen a participat la un amplul proces de "aculturație" și de omogenizare culturală, deoarece tot mai mulți au fost în măsură să acceseze aceleași informații. În plus, această perioadă din secolul XIX, în timpul căreia orașele au crescut considerabil, a scos în evidență necesitatea de a le face mai interesante, mai vii. Trebuiau "acoperite" străzile, festivalurile, târgurile, viața de pe marile bulevarde în care atracțiile au devenit vârful de lance comercial al atractivității orașelor. Acest pas înainte
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
XIX, în timpul căreia orașele au crescut considerabil, a scos în evidență necesitatea de a le face mai interesante, mai vii. Trebuiau "acoperite" străzile, festivalurile, târgurile, viața de pe marile bulevarde în care atracțiile au devenit vârful de lance comercial al atractivității orașelor. Acest pas înainte în industria spectacolului a permis apoi să se poată atrage, dincolo de diferențele sociale, cel mai larg public. Rămân, cu toate acestea, diferențele geografice; exemplul Parisului ne arată la est Bois de Vincennes și bojdeucile de pe malul Marnei
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
Bois de Vincennes și bojdeucile de pe malul Marnei pentru muncitori, angajați ... iar la vest Bois de Boulogne pentru înalta burghezie. Apoi centrul afacerilor (Bursa), al politicii, cartierele comerciale cu dezvoltarea de mari magazine. Nici astăzi cele mai importante evenimente din orașe nu atrag în mod necesar publicul periferiei. În secolele XIX și XX, cultura de masă a evoluat considerabil, mai întâi în Occident, apoi în lumea întreagă, odată cu dezvoltarea presei scrise, a înregistrării sonore, a apariției cinematografiei, a radioului și în
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
cărțile de buzunar ... Pentru a-și proba puterea modelului economic, crearea de expoziții universale rămâne un exemplu emblematică exemplu de acest fel de "popularizare" a practicilor culturale. Vulgarizând știința, și suscitând curiozitatea privitorului prin manifestații majore în care populația de la orașe și sate este invitată și astfel, s-au putut asocia progresul industrial și progresul social. Dacă vorbim de cultura populară, este pentru că uneltele folosite sunt utilizabile de către toți, fără deosebire de clasă socială sau de origine geografică. Într-adevăr, cultura
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]