221,754 matches
-
conflictul care i-a pus față în față și să plece împăcat acasă. Trevize nu este convins că a făcut alegerea cea mai bună, așa încât pleacă în căutarea adevăratului Pământ, alături de Pelorat și de gaiana Bliss. După îndelungate căutări, ei ajung pe planetele Spațiene Aurora, apoi pe Melpomenia și, în cele din urmă, pe Solaria. De aici reușesc să găsească coordonatele Pământului, pe al cărui satelit îl găsesc pe robotul R. Daneel Olivaw. Acesta a supraviețuit 20.000 de ani înlocuindu
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
locul. În scrisoare este descrisă problema, sunt date exemple de soluții și este trimisă cu cel puțin două zile în avans, astfel încât participanții să se poată gândi la metode de rezolvare. Memo-ul este folosit și în cursul discuțiilor, în caz că se ajunge la impas sau se deviază de la subiect. Directorul elaborează planul brainstorming-ului, alege participanții și moderatorul, zece sau mai puțini membri fiind, în general, mai productivi decât grupurile mari. Uneori creativitatea grupului poate scădea, în astfel de momente este recomandat
Brainstorming () [Corola-website/Science/314148_a_315477]
-
fi aplicată într-o serie de domenii în care este utilă colectarea și evaluarea ideilor. Tehnica nu dă rezultate în grupurile în care membrii trebuie să interacționeze și să comunice permanent pentru rezolvarea unei sarcini. Un studiu din 1958 a ajuns la concluzia că o persoană care caută singură soluții va prezenta în medie de două ori mai multe idei decât un grup de brainstorming. Și, în plus, ideile acestei persoane singure se pot aplica mai bine în practică. Wolfgang Stroebe
Brainstorming () [Corola-website/Science/314148_a_315477]
-
Problema cea mai mare este că membrii grupului se blochează reciproc. Stroebe crede că aceasta se întâmplă „pentru că la un moment dat, poate lua cuvântul un singur membru al grupului”. Rainer Holm-Hadulla, cercetător în domeniul creativității la Universitatea Heidelberg, a ajuns la următoarea concluzie: „Activitatea de brainstorming prost înțeleasă, fără competență profesională în domeniu, poate bloca creativitatea în loc să o stimuleze”.
Brainstorming () [Corola-website/Science/314148_a_315477]
-
din aceeași perioadă istorică (secolele al XIV-lea și al XV-lea). Loturile au axa perpendiculară pe latura pieței, cu case de locuit ocupând toată lățimea parcelei spre stradă. Accesul se realizează printr-un gang ce traversează clădirea etajată și ajunge în curtea interioară. Unul dintre imobilele cuprinse în proiectul „Centrul de Afaceri Millennium III” este fostul Han „Vulturul Negru” (construit înainte de 1790). În 1920 devine sediul primăriei, iar din 1950 până în 1999 clădirea e ocupată de Judecătorie și Oficiul de
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
în Zeelanda până la 17 mai. Germania Nazistă a ocupat în întregime teritoriul olandez. a fost unul dintre primele conflicte în timpul căreia s-au folosit parașutiștii pe scară largă pentru ocuparea unor puncte de importanță majoră, mai înainte ca infanteria să ajungă în zonă. "Luftwaffe" a folosit pe parașutiștii pentru cucerirea unor aeroporturi importante din Olanda din orașe precum Rotterdam sau Haga. Capitularea Olandei a survenit la scurtă timp după devastatorul bombardament executat de Luftwaffe asupra orașului Rotterdam și după amenințarea că
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
urmau să devină o bază de acțiune împotriva Regatului Unit. Acest atac avea și rolul de dejucare unui atac-preventiv al aliaților occidentali asupra Ruhrului. Olandezii nu erau bine pregătiți să reziste unui atac de amploare al germanilor. După ce Hitler a ajuns la putere, olandezii au reînceput să se înarmeze, dar într-un ritm mai scăzut decât francezii și belgienii. Bugetul destinat apărării a început să crească treptat doar cu anul fiscal 1936. Guvernele olandeze care s-au succedat la conducerea țării
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
plan internațional, bugetul alocat forțelor armate a fost puternic limitat. În deceniul al treilea au fost alocați doar 1,5 milioane de guldeni pe an pentru cheltuielile cu echipamentele militare. Mai apoi, în 1931 și 1933, comisii special numite au ajuns la concluzia că nu se mai pot face tăieri din bugetul armatei, mai mult chiar, au recomandat creșterea de urgență a cheltuielilor militare. O schimbare în acest domeniu a apărut doar în 1936, când a fost aprobată cheltuirea a 53
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
două divizii din Zealand, francezii mobilizau șapte divizii acestei operațiuni. Deși trupele franceze aveau un grad de mecanizare mai mare decât al adversarilor lor germani, dat fiind distanțele pe care trebuiau să le străbată, ele nu aveau nicio șansă să ajungă în sectoarele desemnate în marș mai înaintea germanilor. Singura șansă să își atingă obiectivele la timp era să folosească transportul pe calea ferată. Aceasta implica un grad înalt de vulnerabilitate în faza de concentrare a forțelor din regiunea Breda. Francezii
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Abwehr"), a început în martie 1939 să transmită informații secrete prietenului său, atașatul militar olandez la Berlin, maiorul Gijsbertus J. Sas. Printre aceste informații se afla și data la care urma să fie declanșat atacul "Fall Gelb". Aceste informații au ajuns la dispoziția serviciilor aliaților occidentali tot prin intermediul atașaților militari. Guvernul olandez nu a luat în serios aceste informații datorită unei serii de alarme false - data de declanșare a atacului a fost modificată de mai multe ori în așteptarea unor condiții
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
începerea ostilităților. În timpul nopții, Luftwaffe violase spațiul aerian olandez. Escadrila de bombardiere"Kampfgeschwader 4" (KG 4) a traversat spațiul aerian olandez și s-a îndreptat spre vest, dându-le impresia apărătorilor că era vorba de o acțiune împotriva Angliei. Odată ajunși deasupra Mării Nordului, aviatorii germani și-au întors aparatele de zbor spre est pentru atacul-surpriză asupra aerodromurilor olandeze. KG 4 de sub comanda colonelului Martin Fiebig a atacat aerodromul forțelor navale de la De Kooy, distrugând 35 de avioane. Aparatul de zbor al
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
față de data planificată. Militarii ei s-au deplasat pe biciclete traversând podurile de peste Maas și Waal. De aici, divizia s-a îndreptat spre Alblasserwaard, unde a primit ordinul să atace forțele germane aeropurtate care debarcaseră pe IJsselmonde. Divizia olandeză a ajuns seara în dreptul cursului râului Noord, care separa Alblasserwaard de IJsselmonde. Olandezii au descoperit că sectorul din apropierea singurului pod din regiune, care fusese construit în 1939, nu era ocupat de forțe germane puternice. Germanii nici nu știau de existența podului, deoarece
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
au făcut nicio încercare să cucerească un cap de pod. Între timp, în dimineața zilei de 10 mai, în jurul orei 22:00, avangarda Diviziei I infanterie ușoară franceză, organizate în grupuri de recunoaștere îmbarcate în mașini blindate Panhard 178, au ajuns în zona de frontieră cu Olanda. Misiunea acestei divizii era să asigure contactul dintre "Vesting Holland" și Antwerp. Toate încercările francezilor de coordonare a înaintării cu colonelul Leonard Johannes Schmidt, comandantul trupele olandeze din Noord-Brabant, au fost zadarnice. Dacă la
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
bărci a avut ca rezultat doar cucerirea unor capete de pod izolate. La 10:15, divizia de infanterie ușoară a primit ordinul să renunțe la forțarea cursului râului și să se deplaseze la Dordrecht, în sprijinul garnizoanei locale. Infanteriștii au ajuns aici în aceeași noapte. După ce au curățat Dordrecht de trupele inamice, divizia de infanterie ușoară a primit ordinul să traverseze podul care lega orașul de IJsselmonde și să se deplaseze spre Rotterdam. Dimineața devreme, batalioanele olandeze au încercat de două
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
artileriei ușoare pentru o poziție nou, necorespunzător pregătită pentru apărare. În plus, malul estic al canalului era mai înalt decât cel apusean, permițându-le germanilor să se apropie fără a fi observați de pozițiile olandezilor. Ordinul de retragere nu a ajuns și la trupele olandeze de la Mill. Din aceast motiv, un sector important al canalului de lângă Heeswijk a rămas neapărat. Cum în acest sector se afla un pod care nu a fost distrus de olandezi, germanii au reușit să traverseze canalul
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
vreme. Luptătorii olandezi trebuiau să întârzie suficient de mult înaintarea germanilor pentru ca să permită mobilizarea și transportul rezervelor. Datorită faptului că olandezii nu înțeleseseră că atacul principal german era iminent, rezervele nu aveau să fie mobilizate suficient de repede pentru a ajunge în zona luptelor. În cazul celei de-a doua linii defensive de la "Grebbeberg", situația era complicată de lipsa unor adăposturi suficient de încăpătoarea pentru primirea rezervelor, care ar fi trebuit să fie folosite la executarea unui amplu atac frontal. Seara
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
de întinsă să asigure primirea trupelor în retragere într-o relativă siguranță față de atacurile aeriene. Pe 12 mai, poziția era apărată doar de două batalioane, astfel că defensiva era destul de slabă. Poziția a fost atacată de prima unitate care a ajuns în zonă, singurul batalion de bicicliști din cadrul "1. Kavalleriedivision". Germanii au străpuns rapid liniile defensive într-un atac concentrat, forțându-i pe olandezi să se retragă pe dig. Unii dintre olandezi au fost izolați de atacul german și s-au
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
aflat la 32 km vest a refuzat să participe la aceasta tentativă, afirmând că nu are ordine în această privință. Două companii olandeze, în rândul cărora luptau în principal infanteriști marini, au luat cu asalt podul. Olandezii au reușit să ajungă pe pod, iar ultimii 50 de germani din clădirea din fața sa au fost pe punctul să se predea, când atacul a fost abandonat datorită focului puternic al germanilor de pe cealalta parte a râului. În nord, generalul Kurt Feldt, comandantul "1
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
drum neinundat . Atacul urma să se desfășoare în zona apărată de Divizia a 2-a de infanterie olandeză. Două regimente germane urmau să atace simultan în sectoare învecinate. Până în cele din urma, când regimentul de pe flancul drept ("366. Infanterie regiment") ajunsese deja pe pozițiile de plecare la atac, regimentul de pe cel stâng ("412. Infanterie regiment"), a fost întârziat de tirurile avanposturilor olandezi, ale căror poziții nu fuseseră descoperite din vreme de germani. Pentru ca să poată depăși această problemă, germanii au adus în
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
orașului Utrecht, colonelul Cuno Eduard Willem tot Voorst, prin care era înștiințat că germanii au cerut capitularea imediată a orașului. Germanii lansaseră manifeste deasupra orașului prin care anunțau că doar capitularea necondiționată „va scuti [orașul] de soarta Varșoviei”. Winkelman a ajuns la concluzia că germanii aveau intenția să transforme în ruine orice oraș care ar fi continuat rezistența. Date fiind mandatul acordat de executivul olandez pentru evitarea oricărei suferințe inutile și situația fără ieșire a forțelor terestre pe care le comanda
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
spre Anglia în dimineața zilei de 14 mai, iar câteva vase mai mici au fost sabordate. "HNLMS Johan Maurits van Nassau" a fost scufundat de bombardierele germane în timp ce traversa Canalul Mânecii. Comandantul principalului port olandez, Den Helder, contraamiralul Hoyte Jolles, a ajuns la concluzia că baza militară pe care o comandă, care avea o garnizoană de 10.000 de oameni, propria forță aeriană și cu fortificații terestre puternice, trebuie să continue rezistența. Winkelman l-a convins cu mare dificultate să se supună
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
al germanilor, Winkelman a refuzat ferm această abordare, declarând că doar forțele armate de sub comanda sa capitulează, (cu excepția celor din Zealand, aflate de pe 13 mai sub comanda franceză), nu Olanda ca țară. În ceea ce privește restul punctelor aflate în discuție, s-a ajuns rapid la o înțelegere, iar documentul capitulării a fost semnat la 10:15. Provincia Zealand a continuat să lupte prin implicarea cu ajutorul trupelor franceze. Olandezii aveau în provincie opt batalioane ale trupelor terestre și navale. Olandezii s-au aflat sub
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
a trupelor aliate, ceea ce le-a permis germanilor ca, în ciuda inferiorității numerice, să obțină o victorie ușoară împotriva unităților disparate. Pe 14 mai, germanii ocupaseră cea mai mare parte a Brabantului de Nord. "SS-Standarte Deutschland", înaintând rapid spre Westerschelde, a ajuns în dreptul Poziției Bath. În acest fel a fost tăiată orice posibilitate de retragere a "27e Groupe de Reconnaissance de Division d'Infanterie", care a fost distrusă în cele din urmă în timpul luptelor pentru apărarea Bergen-op-Zoom. Moralul trupelor care apărau Poziția
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
din urmă în timpul luptelor pentru apărarea Bergen-op-Zoom. Moralul trupelor care apărau Poziția Bath, deja zdruncinat de poveștile militarilor olandezi care se retrăgeau în grabă spre vest, a fost puternic subminat de veștile despre capitularea lui Winkelman. Mulți soldați olandezi au ajuns la concluzia că nu mai avea niciun rost ca provincia Zealand să mai fie apărată. Un prim bombardament de artilerie german din dimineața zilei de 14 mai i-a făcut kept resisting as the last remaining province. A first preparatory
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Mexic și a avut 4 cântece numărul 1, înlocuind albumul Gloriei Estefan, „Mi Tierra” care ocupa locul I în topuri. Au fost vândute peste 40.000 de copii până la sfârșitul lui 1994 în SUA și alte 50.000 în Mexic, ajungând la statutul de disc de aur. În acel moment, Selena a început să-și facă planuri pentru a lansa un album în Engleză, dar a continuat să concerteze în turneul de promovare al albumului Amor Prohibido în timp ce făcea pregătirile pentru
Selena Quintanilla-Pérez () [Corola-website/Science/314164_a_315493]