22,461 matches
-
de reședință al comunei Dărmănești din județul Suceava, Bucovina, România. În zona Siliște, la circa 1,5 km sud-vest, se află vatra veche a satului Măriței. În această zonă s-au identificat urme de cultură materială din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele fragmente să poată fi datate și în secolul XIII. Pe valea pârâului Hatnuța, în zona grădinilor de terasă medie, s-au descoperit fragmente ceramice arse oxidant, care pot
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
la circa 1,5 km sud-vest, se află vatra veche a satului Măriței. În această zonă s-au identificat urme de cultură materială din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele fragmente să poată fi datate și în secolul XIII. Pe valea pârâului Hatnuța, în zona grădinilor de terasă medie, s-au descoperit fragmente ceramice arse oxidant, care pot fi atribuite secolelor XV - XVI. Satul Măriței este atestat documentar pentru prima dată
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
materială din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele fragmente să poată fi datate și în secolul XIII. Pe valea pârâului Hatnuța, în zona grădinilor de terasă medie, s-au descoperit fragmente ceramice arse oxidant, care pot fi atribuite secolelor XV - XVI. Satul Măriței este atestat documentar pentru prima dată într-un document din secolul al XV-lea, împreună cu Dărmănești. Pe la anul 1634, episcopul Evloghie al Rădăuților a cumpărat satul Meleșeuți și
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
se presupunea desăvirșită ar putea fi orientată spre popor și în special spre greviști și manifestanți. Și de fapt, cum ne demonstrează o scrisoare trimisă de De Gaulle lui Paul Reynard în 1935, acesta nu excludea o asemenea posibilitate. Unele fragmente din cărțile publicate de colonelul de Gaulle provocau, de altfel, aprobarea acestei armate de către „Acțiunea Franceză”. Colonel în 1937, el este numit în fruntea celui de-al 507-lea batalion de tancuri din Metz. În urma declarației de război dintre Franța
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
Fizeșu Gherlii (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bonț, Fizeșu Gherlii (reședința), Lunca Bonțului, Nicula și Săcălaia. Pe teritoriul comunei a fost descoperit un depozit de bronzuri (sec.IX î.C.), ce cuprinde fragmente de căldărușe, cupe hemisferice, brățări, fibule, vârfuri de suliță etc. Un element extrem de interesant este dat de faptul că înainte de 1877 a fost descoperită o seceră din bronz, unealtă care certifică vechimea ocupației de plugar în această așezare. Satul este
Comuna Fizeșu Gherlii, Cluj () [Corola-website/Science/300329_a_301658]
-
are un contur neregulat (1,5 x 2 m) la baza celei de-a doua secvente piroclastice indică momentul de punere în loc a neck-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci vulcanice (îndeosebi riolite), tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii ignimbritice. Neck-ul prezent are o
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Începuturile istoriei trebuie căutate în negura trecutelor milenii, o importantă descoperire în acest sens fiind locul numit Cetatea Prilogului ce datează încă din epoca bronzului. Spirale discoidale găurite, peste 400 de plăci mici găurite, fragmente din vase de lut, 3 seceri, 3 brățări, un cuțit și un topor de bronz sunt primele obiecte ce atestă vechimea habitatelor umane pe teritoriul Negreniului. Continuitatea vieții pe aceste meleaguri este dovedită și de-a lungul perioadei navălirii popoarelor
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
fi întâlnită la Dretea; acolo, în ruinele vechii biserici reformate și demolate în 1878, au fost identificate materiale sculpturale și epigrafice din epoca romană: un leu funerar, un gragment de relief infățișând un personaj uman, câteva mici piese sculptate, diferite fragmente epigrafice. Delimitând structuri teritoriale organizate pe văi, străvechiile linii de hotar din Transilvania Evului Mediu timpuriu erau situate pe cumpenele de ape. Pe aceste limite dintre diferitele bazine hidrografice erau situate fortificații de hotar ( "indagines",„pasarici”), puncte de straja si
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Satul Petreștii de Jos a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovezi fiind fragmentele ceramice preistorice descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu în
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
după locul pe care îl stăpâneau, iar nu invers. Cele mai vechi urme de locuire din zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Mociu mai este cunoscut și deoarece pe 3 februarie 1882, aici a căzut cel mai mare meteorit de pe teritoriul României. De pe o suprafață de 70 km s-au adunat în jur de 1.000 bucăți de meteorit. Cel mai mare fragment a fost de 37,5 kg și este expus în prezent la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee. Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
70 km s-au adunat în jur de 1.000 bucăți de meteorit. Cel mai mare fragment a fost de 37,5 kg și este expus în prezent la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee. Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
între anii 2004-2006. A fost descoperită o mică fortificație. Cel mai probabil ar fi ca fortificația să aparțină primei vârste a fierului, inclusă în categoria fortificațiilor de refugiu. De asemenea a fost descoperită o așezare din epoca bronzului și mici fragmente ceramice atipice, datând cel mai probabil de la sfârșitul mileniului III înainte de Hristos. Legendele vorbesc despre o mare comoară, care s-ar afla ascunsă în hotarul satului Luna de Sus în locul numit Kincses domb (dâmbul comorii). Toate încercările de dezgropare a
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Apahida din județul Cluj, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 084), localitatea apare sub numele de „Sz. Miklos”. Numele localității provine de la Sfântul Nicolae (Nicoară), a cărui denumire populară este Sânnicoară. Vechimea așezării este atestată prin fragmente neolitice de silex găsite în locurile ”Pripor” și ”La Țigla” . În Lab s-a găsit un mormânt din epoca bronzului cu vase de lut și ceașcă de cultură Otomani. Pe porțiunea de drum roman care trece pe contrapantele Tarcei Mici
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
la două așezări sucesive numite de cercetători "Ariușd-I", respectiv "Ariușd-II" ce aparțin uneia și aceleași culturi, caracterizată printr-o ceramică pictată, bicromă și tricromă, înrudită cu aceea de la "Cucuteni". În nivelul de humus gălbui de la suprafața stațiunii s-au găsit fragmente ceramice cu impresiuni de sfoară și un târnăcop cu brațele opuse aparținând "culturii Schneckenberg". Ceramica celor două straturi eneolitice de locuințe de la Ariușd, lucrată cu mâna, prezinta trei categorii și anume: ceramica monocromă (cenușie sau roșiatică mată, neagră sau brună
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
unei așezări din prima epocă a fierului, suprapusă de o fortificație medievală timpurie. Cu această ocazie a fost descoperit și un mormânt de incinerație din epoca romană. Tot aici s-au descoperit cărămizi, țigle, obiecte din fier și mai multe fragmente ceramice romane. În "Valea Cetății" s-au descoperit fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, precum și o urnă de aspect hallstattian, din prima epocă a fierului.
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
o fortificație medievală timpurie. Cu această ocazie a fost descoperit și un mormânt de incinerație din epoca romană. Tot aici s-au descoperit cărămizi, țigle, obiecte din fier și mai multe fragmente ceramice romane. În "Valea Cetății" s-au descoperit fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, precum și o urnă de aspect hallstattian, din prima epocă a fierului.
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
Suatu a fost descoperit un important tezaur monetar, format din 1303 monede de argint, emise în perioada 1611-1648 în mai multe zone din Europa. De asemenea în localitate, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, respectiv un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară. În centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei cladiri și multe cărămizi române; este posibil ca tot
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
și verzui în partea de jos. Înălțimea vasului este de 12,5 cm, iar diametrul maxim de 12,7 cm. Vasul era acoperit cu un capac de lut ars cu diametrul de 16 cm, din care s-a păstrat un fragment. Cele 1303 monede ale tezaurului sunt emise în perioada 1611-1648, în nu mai puțin de 8 țări sau orașe, respectiv în Transilvania 80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singură piesă, Polonia 1019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
indică existența, foarte probabil, a doua așezări rurale:În partea de hotar numită „Fanatele de Jos“, aflată la sud de pârâul Gădălin, în hotarul cu satul Căianul Mic, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, care indică o locuire sporadica în acest punct. Tot în această zonă, la aproximativ 500 m de hotarul satului Căianul Mic, s-a descoperit, incidental, în 1987, un coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
coronament de monument funerar român, reprezentând doi lei adosați și între ei un sfinx cu mască funerară.În punctul „Dijmași“, situat pe ambele maluri ale pârâului Gădălin, în dreptul casei lui Ioan Brumar, care aparține de satul Căianul Mic, se află fragmente ceramice romane.Cele trei puncte cu descoperiri aparțin, foarte probabil unei singure așezări, dezvoltate pe valea Gădălinului.De asemenea ,în centrul comunei, lângă moară, s-au descoperit substrucțiile unei cladiri și multe cărămizi române; este posibil ca tot de aici
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
cu un podium de lespezi de piatră aveau urnele acoperite cu capace, iar podiumul avea circa 1mp și se afla cu 5-7 cm deasupra urnelor. Mormintele fără urnă aveau o groapă simplă, nearsă și conțineau oase calcinate, cenușă, foarte rar fragmente ceramice, niciodată vase întregi și doar într-un singur mormânt s-a găsit o fibulă de bronz, fragmentară. Mormintele de înhumație au aparținut, toate, unor copii sub 7 ani. Ele erau situate la adâncimi de aproximativ 1 m și erau
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
o fibulă de bronz, fragmentară. Mormintele de înhumație au aparținut, toate, unor copii sub 7 ani. Ele erau situate la adâncimi de aproximativ 1 m și erau, în general, lipsite de inventar. În două astfel de morminte s-au găsit fragmente de vase romane, iar într-unul, fragmente dintr-o oală dacică. Aceste morminte apar pe toată suprafața cimitirului și sunt contemporane cu cele de incinerație. În ansamblul cimitirului, ceramica dacică s-a descoperit în 62 de morminte, în 45 este
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]