22,677 matches
-
este acronimul pentru „Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara". Acronimul s-a referit la trei calculatoare, numerotate 1, 2, respectiv 3. -1, pus în funcțiune în 1961, a fost un calculator de generația întâi, cu tuburi electronice, primul calculator electronic construit într-o universitate din România și al doilea din țară după CIFA-1 de la Institutul de Fizică Atomică-Măgurele. Calculatorul a fost folosit atât în procesul didactic, cât și pentru calculele necesare
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
este acronimul pentru „Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara". Acronimul s-a referit la trei calculatoare, numerotate 1, 2, respectiv 3. -1, pus în funcțiune în 1961, a fost un calculator de generația întâi, cu tuburi electronice, primul calculator electronic construit într-o universitate din România și al doilea din țară după CIFA-1 de la Institutul de Fizică Atomică-Măgurele. Calculatorul a fost folosit atât în procesul didactic, cât și pentru calculele necesare unor obiective cum au fost barajul Vidraru și
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
2, respectiv 3. -1, pus în funcțiune în 1961, a fost un calculator de generația întâi, cu tuburi electronice, primul calculator electronic construit într-o universitate din România și al doilea din țară după CIFA-1 de la Institutul de Fizică Atomică-Măgurele. Calculatorul a fost folosit atât în procesul didactic, cât și pentru calculele necesare unor obiective cum au fost barajul Vidraru și pavilionul RomExpo. MECIPT-2, pus în funcțiune în 1965, a fost un calculator de generația a doua, cu tranzistoare și memorie
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
țară după CIFA-1 de la Institutul de Fizică Atomică-Măgurele. Calculatorul a fost folosit atât în procesul didactic, cât și pentru calculele necesare unor obiective cum au fost barajul Vidraru și pavilionul RomExpo. MECIPT-2, pus în funcțiune în 1965, a fost un calculator de generația a doua, cu tranzistoare și memorie cu ferite. Calculatorul a fost construit pentru DSAPCB și folosit de acesta pentru proiectări. MECIPT-3 a fost un proiect care n-a mai fost finalizat. El urma să fie un calculator de
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
folosit atât în procesul didactic, cât și pentru calculele necesare unor obiective cum au fost barajul Vidraru și pavilionul RomExpo. MECIPT-2, pus în funcțiune în 1965, a fost un calculator de generația a doua, cu tranzistoare și memorie cu ferite. Calculatorul a fost construit pentru DSAPCB și folosit de acesta pentru proiectări. MECIPT-3 a fost un proiect care n-a mai fost finalizat. El urma să fie un calculator de generația a treia, însă odată cu lansarea proiectului România a achiziționat de la
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
un calculator de generația a doua, cu tranzistoare și memorie cu ferite. Calculatorul a fost construit pentru DSAPCB și folosit de acesta pentru proiectări. MECIPT-3 a fost un proiect care n-a mai fost finalizat. El urma să fie un calculator de generația a treia, însă odată cu lansarea proiectului România a achiziționat de la Compagnie internationale pour l'informatique licența calculatorului , care a fost produs industrial sub denumirea de Felix C. Documentarea pentru realizarea calculatorului MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
folosit de acesta pentru proiectări. MECIPT-3 a fost un proiect care n-a mai fost finalizat. El urma să fie un calculator de generația a treia, însă odată cu lansarea proiectului România a achiziționat de la Compagnie internationale pour l'informatique licența calculatorului , care a fost produs industrial sub denumirea de Felix C. Documentarea pentru realizarea calculatorului MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara) a fost începută în anul 1955 de Iosif Kaufmann și Wilhelm Löwenfeld, iar proiectarea în 1956, Kaufmann
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
fost finalizat. El urma să fie un calculator de generația a treia, însă odată cu lansarea proiectului România a achiziționat de la Compagnie internationale pour l'informatique licența calculatorului , care a fost produs industrial sub denumirea de Felix C. Documentarea pentru realizarea calculatorului MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara) a fost începută în anul 1955 de Iosif Kaufmann și Wilhelm Löwenfeld, iar proiectarea în 1956, Kaufmann fiind principalul proiectant. Construcția propriu-zisă s-a făcut în clădirea Liceului Piarist din Timișoara
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
Timișoara) a fost începută în anul 1955 de Iosif Kaufmann și Wilhelm Löwenfeld, iar proiectarea în 1956, Kaufmann fiind principalul proiectant. Construcția propriu-zisă s-a făcut în clădirea Liceului Piarist din Timișoara, sediul din acea perioadă al Facultății de Electrotehnică. Calculatorul a fost pus în funcțiune în 1961. Pentru exploatarea sa, și având în vedere că alt colectiv lucra sub conducerea prof. Alexandru Rogojan la calculatorul CETA, în cadrul facultății s-a înființat Centrul de Calcul (cu statut de centru de cercetare
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
făcut în clădirea Liceului Piarist din Timișoara, sediul din acea perioadă al Facultății de Electrotehnică. Calculatorul a fost pus în funcțiune în 1961. Pentru exploatarea sa, și având în vedere că alt colectiv lucra sub conducerea prof. Alexandru Rogojan la calculatorul CETA, în cadrul facultății s-a înființat Centrul de Calcul (cu statut de centru de cercetare), având ca președinte pe prorectorul Gheorghe Silaș. La colectiv s-au alăturat în 1961 Vasile Baltac, în acel moment student în anul IV la IPT
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
președinte pe prorectorul Gheorghe Silaș. La colectiv s-au alăturat în 1961 Vasile Baltac, în acel moment student în anul IV la IPT, angajat propriu-zis la 29 august 1962 și, în septembrie 1962, matematicianul Dan Farcaș. MECIPT-1 a fost un calculator de prima generație, conceput ca o mașină de tip paralel în virgulă fixă. Era alcătuit din 2000 de tuburi electronice (triode), peste 20000 de condensatoare și rezistoare, 30 km de fire și 100 000 de lipituri. Puterea consumată era de
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
și rezistoare, 30 km de fire și 100 000 de lipituri. Puterea consumată era de c. 10 kW. În epocă exista puțină documentație, datorită aplicațiilor militare ale calculatoarelor. Documentația de care se dispunea era în majoritate de proveniență sovietică, pentru calculatorul M-3. Exista un protocol („conceptul Sofia”) între țările ce făceau parte din CAER, care prevedea punerea în comun a rezultatelor organizațiilor științifice. M-3 era un proiect științific, astfel că documentația pentru el era gratuită pentru aceste țări. Löwenfeld
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
științifice. M-3 era un proiect științific, astfel că documentația pentru el era gratuită pentru aceste țări. Löwenfeld a obținut o parte din documentație, precum și multe componente (triode, rezistoare, condensatoare) de producție sovietică în urma unei deplasări la Moscova. Componente pentru calculatoare, cum ar fi memoria, erau produse în serie la Minsk, însă diseminarea lor în afara URSS era limitată. Totuși, în afară de Estonia și Armenia, componente și documentație au fost livrate și Chinei, precum și Ungariei, în acesta din urmă asimilându-se și fabricarea
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
Minsk, însă diseminarea lor în afara URSS era limitată. Totuși, în afară de Estonia și Armenia, componente și documentație au fost livrate și Chinei, precum și Ungariei, în acesta din urmă asimilându-se și fabricarea memoriilor pe tambur magnetic. Ca urmare, acest tip de calculator era în construcție în mai multe locuri, dar fiecare își construia o variantă proprie. Între colectivele respective nu existau schimburi de experiență, ci, practic, concurență. Programele nu erau portabile, deoarece la început compatibilitatea n-a fost recunoscută ca fiind importantă
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
construcție în mai multe locuri, dar fiecare își construia o variantă proprie. Între colectivele respective nu existau schimburi de experiență, ci, practic, concurență. Programele nu erau portabile, deoarece la început compatibilitatea n-a fost recunoscută ca fiind importantă. Performanțele acestor calculatoare erau dictate de memorie, care era pe un tambur magnetic. Aceasta a fost procurată din Ungaria, în urma „colaborării” — de fapt a solicitării de a primi fără plată — cu prof. un pionier al informaticii maghiare, șeful Grupului de Cercetare pentru Cibernetică
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
Accesul la informația de la o adresă era simultan pentru toți cei 31 de biți ai adresei. Tamburul se rotea cu viteza de 50 rot/s, ceea ce determina și cadența de acces a memoriei, adică numărul de instrucțiuni pe secundă al calculatorului. Ulterior această cadență a fost mărită (70-80 instrucțiuni pe secundă) prin forțarea numărătorului de adrese de a număra din 2 în 2, întâi cele 512 de adrese pare, apoi cele 512 de adrese impare, operație considerată în epocă ca fiind
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
în epocă sub denumirea de "cuplor", a fost realizată pe baza schemelor primite odată cu tamburul magnetic, necesitând și ea c. 200 tuburi electronice. Memoria pe tambur era, în principiu, nevolatilă, astfel că informația din ea nu era pierdută la oprirea calculatorului. Asta permitea oprirea calculatorului seara și reluarea lucrului dimineața, mai ales că, datorită vitezei mici, rularea unor programe dura chiar mai multe zile. Totuși, uneori apăreau și incidente, care la oprire alterau conținutul. Circuitele logice și registrele de lucru erau
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
de "cuplor", a fost realizată pe baza schemelor primite odată cu tamburul magnetic, necesitând și ea c. 200 tuburi electronice. Memoria pe tambur era, în principiu, nevolatilă, astfel că informația din ea nu era pierdută la oprirea calculatorului. Asta permitea oprirea calculatorului seara și reluarea lucrului dimineața, mai ales că, datorită vitezei mici, rularea unor programe dura chiar mai multe zile. Totuși, uneori apăreau și incidente, care la oprire alterau conținutul. Circuitele logice și registrele de lucru erau formate din porți și
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
de biți. Al doilea operand al operațiilor aritmetice și logice era stocat în registrul M ("memorie"), de 31 de biți. Tot M conținea și valoarea citită din memorie, sau care urma să fie scrisă în memorie conform adresei din instrucțiune. Calculatorul putea efectua în mod cablat doar operația de adunare. Operațiile de scădere, înmulțire și împărțire erau , procedeu inspirat din lucrările lui Maurice Wilkes de la Universitatea Cambridge și aplicat la calculatorul EDSAC. Reprezentarea numerelor se făcea în ("cod invers"). La adunarea
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
urma să fie scrisă în memorie conform adresei din instrucțiune. Calculatorul putea efectua în mod cablat doar operația de adunare. Operațiile de scădere, înmulțire și împărțire erau , procedeu inspirat din lucrările lui Maurice Wilkes de la Universitatea Cambridge și aplicat la calculatorul EDSAC. Reprezentarea numerelor se făcea în ("cod invers"). La adunarea operanzilor cu același semn se verifica semnul rezultatului, iar dacă acesta nu corespundea cu semnul operanzilor se semnaliza "depășirea capacității registrului" S prin aprinderea indicatorului DCR, după care mașina se
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
la comutatoare cu trei degete, activitate care aducea cu cântatul la pian. Sistemul octal a fost preferat chiar și la listarea programelor, motivul fiind depanarea de la comutatoare, aspectul instrucțiunilor de mai sus devenind: Rezolvarea unei probleme presupunea existența în memoria calculatorului a mai multor secvențe de program, numite în epocă chiar "programe". În afară de programul principal, care trata problema propriu-zisă, era nevoie de programe care introduceau sau extrăgeau date, calculau funcții matematice etc. Aceste programe lucrau ca subprograme și erau încărcate în
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
aceea numerele erau introduse cu 10 cifre zecimale, prima fiind semnul, iar celelalte nouă mantisa. Ulterior s-a folosit și stocarea numerelor întregi din domeniul -10000 ÷ 10000 pe câte 15 biți, câte două la o adresă. Asta a mărit capacitatea calculatorului pentru probleme care nu necesitau precizie ridicată. Reprezentarea numerelor în virgulă mobilă se făcea pe două adrese consecutive, în prima era plasată mantisa în formă normalizată, iar în a doua exponentul, care era aliniat la dreapta și putea fi numai
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
științei și noi ajutăm la descrierea exemplelor”. Rezultatul a creat publicului impresia că se vor putea traduce repede și ieftin cărți întregi. Între anii 1963-1966 pe MECIPT-1 au făcut practică studenți de la institutele polithnice din Timișoara, București, Cluj și Iași. Calculatorul a funcționat cam zece ani. În prezent este o piesă de muzeu ce poate fi văzută la secția de tehnică de calcul din cadrul Muzeului Banatului. Nu mai este funcțional. Pe baza MECIPT-1, în 1962 s-a construit calculatorul CENA-1S (staționar
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
și Iași. Calculatorul a funcționat cam zece ani. În prezent este o piesă de muzeu ce poate fi văzută la secția de tehnică de calcul din cadrul Muzeului Banatului. Nu mai este funcțional. Pe baza MECIPT-1, în 1962 s-a construit calculatorul CENA-1S (staționar) al MApN. MECIPT-1 era din generația întâi și se știa din momentul punerii în funcțiune că tehnologia avansase, așa că colectivul de la MECIPT și-a propus realizarea unui calculator din generația a doua, tranzistorizat și având memoria cu ferite
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
este funcțional. Pe baza MECIPT-1, în 1962 s-a construit calculatorul CENA-1S (staționar) al MApN. MECIPT-1 era din generația întâi și se știa din momentul punerii în funcțiune că tehnologia avansase, așa că colectivul de la MECIPT și-a propus realizarea unui calculator din generația a doua, tranzistorizat și având memoria cu ferite. Tema de proiectare a fost discutată între Löwenfeld, Kaufmann și Baltac în 1962. În 1963 s-a cerut finanțarea de către IPT pentru construirea MECIPT-2, dar aceasta n-a fost acordată
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]